STUDIU PRIVIND VIOLENTA SI AGRESIVITATEA IN SPORT

STUDIU PRIVIND VIOLENTA SI AGRESIVITATEA IN SPORT

 

Caracteristica de baza a sportului este competitia, adica intrecerea intre sportivi. Intrecerea sportiva presupune respectarea unor norme, reguli bine precizate incalcarea lor fiind amendata.

"Lupta' sportiva presupune un anumit grad de combativitate din partea celor care se intrec, caci in aceasta "lupta' fiecare parte urmareste sa castige, demonstrand ca este mai bine pregatita, sub aspectele ce caracterizeaza sportul respectiv. In aceasta lupta se manifesta o anumita incisivitate, fara insa a se ajunge la violentarea fizica sau verbala a opozantilor.

Dorinta de afirmare, afirmare care inseamna o serie de avantaje, insoteste participarea sportivului la concurs. Excitatia emotionala fireasca intrecerii declanseaza un plus de energie, care sta la baza manifestarilor sportivului. Acestea (manifestarile) pot uneori sa depaseasca limitele regulamentare si sa fie violente, agresand adversarul. Sunt numeroase situatiile in care dorinta de victorie ii determina pe unii sportivi si chiar antrenori sa recurga la orice mijloace, unele in afara eticii sportive.

Supraexcitarea emotionala, elemente de supra-motivatie precum si unele particularitati temperamentale genereaza, din pacate, agresivitatea. Aceasta este o tendinta destructiva, cu efecte preponderent negative asupra celora impotriva carora este indreptata si, in acelasi timp, asupra spiritului moral al sportivului.

Comportamentul sportivilor, in general, dar mai ales in competitii este o problema serioasa care ne pune in atentie necesitatea pregatirii psihologice a sportivilor.

Lucrarea noastra isi propune realizarea unui studiu complex privind conflictul, agresivitatea si violenta in sport- forme de manifestare ale agresivitatii si violentei in sport.

La baza realizarii lucrarii au sta metodele: documentarea, observatia si ancheta.

2. Sportul in general si mai cu seama sportul de inalta performanta solicita la limitele neobisnuitului posibilitatile omului. In acest context, cunoasterea particularitatilor si a modalitatilor de realizare a reglarii si autoreglarii reprezinta mai ales in prezent conditia de baza a obtinerii marilor rezultate.

Cadrul impus al activitatii umane este alcatuit din elemente de ordin biologic, psihologic si social. In cazul activitatii sportive, al marii performante ponderea acestor elemente este maxima si implicarea sportivului este de asemenea, in toate planurile.

Echivalent al termenului behavior - comportamentul inseamna ansamblul reactiilor adaptative, obiectiv- observabile, pe care un organism prevazut cu sistem nervos le executa ca raspuns la stimulii din ambianta care, de asemenea sunt obiectiv - observabili. Cu alte cuvinte, comportamentul este "starea' individului in raport cu factorii endogeni si exogeni ca urmare a unei permanente reglari si autoreglari.

In masura in care fiecare individ va extinde aria intelegerii propriului comportament va reusii sa-si asigure un control mai bun asupra reactiilor sale care, altfel, sunt negandite si automate.

In sport starea "conflictuala' este premisa "confruntarii' sportive. Sportivul intra in "conflict' cu timpul, cu distanta si cu ceilalti concurenti.

3. Factorii care influenteaza comportamentul individual si cel de grup al sportivilor (7) sunt de natura psihica si sociala. "Dintre acestia am identificat ca fiind mai pregnanti, urmatorii:

- nevoia de identitate, de manifestare a eu-lui;

- temperamentul;

- nevoia de a i se recunoaste valoarea;

- dorinta de a fi recompensat;

- frustrarea;

- asumarea (sau nu) a responsabilitatii faptelor;

- increderea (sau nu) in fortele proprii;

- confortul interior in care intra starea de sanatate si starea psihica de moment;

- reusita/nereusita in plan profesional;

- rezultatul sportiv anterior;

- relatia cu coechipierii;

- relatia cu antrenorul si factorii responsabili;

- experienta anterioara;

- calificativul pe care il primeste din partea media si a publicului;

- ritualul de "consens' (6)

Spectacolul sportiv, ca orice forma de spectacol, este un fenomen social; este o forma de comunicare in masa.

Intre spectatori si sportivi se creeaza o retea de relatii, de a carei existenta ne dam seama din manifestarile tribunei. Relatii se creeaza si intre spectatori, uneori existand doua tabere, fiecare dintre ele sustinand o echipa.

O ancheta (6) efectuata in randul spectatorilor a scos in evidenta motivele pentru care ei participa ,la competitii. Astfel, cel mai mare procent il reprezinta categoria "microbistilor', o alta parte este reprezentata de cei care indragesc sportul, competitia in sine, iar o a treia categorie este a celor care nu au in program alte activitati in acel moment.

Este important de a stabili aceasta structura a psihotribunei pentru ca manifestarile acesteia difera.

De regula, in timpul competitiei agresivitatea si violenta se exprima prin limbaj, iar uneori spectatorii nemultumiti de evolutia sportivilor pe care-i sustin recurg la gesturi violente traduse prin aruncarea de obiecte in teren, huiduind adversarii, ba uneori chiar si propriile simpatii. Mai grave sunt acele situatii cand spectatorii nemultumiti de rezultat la sfarsitul meciului ii agreseaza pe arbitrii, pe sportivii din echipa adversa.

Studiul amintit (6) releva faptul ca si cei mai pasnici spectatori, persoane cu o conduita exemplara copiaza comportamentele agresive si se manifesta in consecinta. G. le Bon catalogheaza acest fenomen sub denumirea de contagiune de masa.

Indiferent care sunt cauzele, trebuie subliniat faptul ca violenta (indiferent de formele de manifestare) in sport ia o amploare tot mai mare, exemplele care pot fi aduse in sprijinul acestei afirmatii fiind numeroase.

Spectacolul sportiv exercita influente variate asupra tuturor participantilor, fiecare cu rolul sau. Daca pentru spectatori competitia este un mod convenabil de a-si iesi din rolul de fiecare zi si a juca "rolul' omului eliberat de conveniente, in cazul celor care fac spectacolul, problema apare diferit, din mai multe unghiuri.

Spectacolul sportiv cu tot ce se intampla pe teren, devine camp de referinta pentru manifestarile patimase, a pronosticurilor; este posibilitatea ca "impatimitii' sa-si creeze subiecte de disputa, care se fac de regula, in cadrul acelorasi grupuri de spectatori si dureaza perioade indelungate.

Conform teoriei lui Dollard "frustrarea produce instigarea la diferite tipuri de raspuns unul dintre aceste putand fi agresivitatea'

In orice grup, anumiti membrii sunt predispusi sa fie selectionati ca si surse de model in detrimentul altora. Valoarea functionala a comportamentelor demonstrate de diferite modele este de o importanta deosebita in determinarea modelelor care vor fi observate cu atentie si a celor care vor fi ignorate.

Oamenii de stiinta care sunt preocupati de scaderea si controlul agresivitatii isi pun intrebarea daca o societate isi poate diminua "fondul' de energie agresiva prin abaterea ei spre canale care nu ar fi periculoase cum ar fi concursurile sportive. Nu este un consens clar asupra subiectului. Konrad Lorenz priveste toate sporturile ca fiind forme de lupta ritualizata. Desi contin o motivatie agresiva care lipseste in cele mai multe jocuri ale animalelor, ele ajuta la mentinerea sanatatii oamenilor, principala lor functie fiind cea de descarcare catarhica a agresivitatii. Astfel sportul furnizeaza o cale de iesire pentru formele colective de entuziasm militant care sunt asociate cu nationalismul agresiv. Hebb si Thompson sugereaza ca sporturile pot fi un mijloc util pentru crearea si eliberarea unei cantitati optime de frustrare, contribuind astfel la stabilitatea sociala. Lorenz, Frank si altii au vazut un folos foarte mare in Olimpiade ca fiind promotoare ale cooperarii si a sportivitatii, desi nu poate fi negat ca in anumite ocazii Olimpiadele au devenit arene ale ostilitatii internationale (Nuremberg, 1936), ale conflictului violent, (Munchen, 1972), si a manevrelor diplomatice pentru a exprima opozitia fata de tara organizatoare (Moscova, 1980; Los Angeles 1984).

In ultima perioada, autorii si-au exprimat ingrijorarea ca in anumite circumstante sportul poate scapa de sub control, exacerband atat impulsurile agresive ale sportivilor cat si ale spectatorilor, tensiunea internationala, reaua vointa si ostilitatea. Daca exista un "fond' de energie agresiva retinuta (o ipoteza care nu a fost demonstrata niciodata), sporturile reprezinta o contrapondere sau o supapa de siguranta, pentru ca cele mai multe competitii sportive se desfasoara in pace, iar cei care pierd nu au de obicei resentimente fata de invingatori. Competitiile internationale, daca sunt abordate doar ca si sporturi, intr-un spirit de fair-play, pot contribui la intarirea bunavointei si amabilitatii internationale, dar competitiile sportive, ca si religiile si comertul, sunt neutre din punct de vedere politic, si nu conduc in mod necesar la pace, in mod special daca guvernele, miscarile ideologice, organizatiile politice, sau partizanii politicilor de natura etnica incearca sa le exploateze pentru scopurile lor. Pentru a conclude nu putem spune cu siguranta daca sporturile atenueaza sau stimuleaza agresiunea in indivizi si intre natiuni.

 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

[1] Bandura, A, Aggression: A social learning theory, Prentice-Hall, inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1973.

[2] Bon, G. Le, Psihologia maselor, Bucuresti, Editura stiintifica, 1991.

[3] Dollard, D., Doob, I., Miller, N.,Mower, O si Sears, R., Frustration and Aggression, New Haven, Conn., Yale University Press, 1939.

[4] Epuran, M., Modelarea conduitei sportive, Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1990.

[5] Epuran, M si colab., Psihologia sportului de performanta, Bucuresti, Editura FEST, 2001.

[6] Marolicaru M., Factorii determinanti ai comportamentul individual si de grup la sportivi, Lucrare comunicata la sesiunea C.N.C.S., Bucuresti, 1998.

[7] Marolicaru M., Spectacolul sportiv si psihotribuna, Lucrare comunicata la Sesiunea C.N.C.S., Bucuresti, 1997.

[8] Neculau, A. (Coord.), Psihosociologia rezolvarii conflictului, Iasi, Polirom, 1998.