Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


CONDITII PENTRU INSTALATII DE SPATII SPECIALE

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
GPS: principii si aplicatii
Calculul campului magnetic
COMPORTAREA CALITATIVA A CIRCUITELOR LINIARE DE ORDINUL DOI
APRINDERE ELECTRONICA
Blocul BAZA DE TIMP (BBT)
COMUTATOARE CU DIODE PIN - CONFIGURATIE DERIVATIE
Elementele de circuit - Elemente pasive de circuit
ALEGEREA PROTECTIEI COLOANELOR
Schema numaratorului binar sincron reversibil
RETELE ELECTRICE DE JT

TERMENI importanti pentru acest document

proba cu fir incandescent la 960 : calcul debit apa tobogan : luminoblocuri iluminat siguranta : cum se face proba cu fir incandescent 960 grade : distante minime siguranta psi statii carburanti :


CONDITII PENTRU INSTALATII DE SPATII SPECIALE

1. Instalatii de condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere

1.1. In instalatii de condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere, respectiv pentru compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele inductive ale consumatorului electric, se utilizeaza condensatoare-derivatie, fixe sau reglabile in trepte, dupa caz.

Se recomanda utilizarea condensatoarelor cu pierderi in dielectric cat mai mici si a condensatoarelor cu dielectric biodegradabil.

1.2. Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel incat pierderile de putere si energie sa fie cat mai mici, in unul din urmatoarele moduri;

- centralizat sau semicentralizat, la tablourile generale de distributie sau la tablourile de distributie ale grupurilor de receptoare;

- local (individual) la bornele receptorului electric;

- mixt (centralizat sau semicentralizat combinat cu local).

13. Valoarea puterii reactive a condensatoarelor destinate imbunatatirii factorului de putere si modul de instalare a acestora (art. 1.2) se stabileste pe baza unei analize tehnico-economice efectuata conform normativului PE 120.

1.4. La consumatori electrici cu regim deformat (datorita receptoarelor producatoare de armonici de tensiune sau de curent), bateriile de condensatoare se amplaseaza in puncte in care coeficientul de distorsiune si nivelul armonicilor nu conduc la solicitari ale instalatiilor peste limitele admisibile (Umax  1,1 Un; Imax  1,3 In si Qmax  1,42 Qn, unde Un, In, Qn sunt valori nominale in regim sinusoidal).

In cazul in care rezulta o depasire a valorilor maxime admisibile de tensiune sau curent se iau masuri de utilizare a instalatiilor de limitare, filtrare si compensare a armonicilor perturbatoare (conform recomandarilor din normativul PE 120).

1.5. La consumatorii electrici cu sarcini reactive fluctuante care produc fluctuatii de tensiune (flicker), se prevad instalatii statice de compensare automata a variatiilor de putere reactiva, corelat cu necesitate reducerii fluctuatiilor de tensiune la valori normale (conform normativului PE 142).

1.6. In cazul compensarii centralizate, bateriile de condensatoare trebuie prevazute cu aparate de comutatie pentru cuplare-decuplare la reteaua electrica. Daca sarcina reactiva este variabila in timp, se prevad baterii de condensatoare fractionabile, comutabile automat in trepte de putere reactiva.

1. La consumatorii cu posturi de transformare proprii, in cazul compensarii centralizate automate, se interzice functionare in gol a transformatorului, cu bateria de condensatoare conectata.

1.8. Compensarea locala (individuala) a energiei reactive consumate se prevede pentru receptoare inductive cu consum mare de putere reactiva si cu functionare continua si pentru cele de putere foarte mica dar aflate in numar foarte mare (de ex. lampi cu descarcare in gaze si/sau vapori metalici).

1.9. In cazul compensarii locale (individuale), la receptoarele de putere mare (motor asincron, transformator etc.), puterea reactiva a bateriei de condensatoare trebuie sa compenseze cel mult 90% din puterea de mers in gol a receptorului.

1.10 Condensatoarele unitare sau bateriile de condensatoare se aleg astfel incat sa poata suporta in functionare continua o tensiune de maximum 1,1 ori tensiunea nominala a retelei si un curent de maximum 1,3 ori curent nominal. Se aleg cu precadere condensatoare cu dielectric impregnat cu ulei electroizolant biodegradabil.

1.11. Conductele electrice ale circuitului de racordare a bateriei de condensatoare la retea, se aleg astfel incat sa poata suporta, in functionare continua, un curent maxim admisibil egal cu de 1,4 ori curent nominal al bateriei de condensatoare.

1.12. Instalatiile de condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere se protejeaza impotriva supracurentilor prin sigurante fuzibile si contactoare cu relee termice sau intreruptoare automate (disjunctoare), dupa caz. Fac exceptie bateriile de condensatoare legate direct la bornele electromotoarelor ce sunt conectate la retea simultan cu acestea, in acest caz protectia la supracurent fiind asigurata pentru intreg ansamblul.

1.13. Sigurantele fuzibile pentru protectia bateriilor de condensatoare se recomanda sa fie cu caracteristica lenta de rupere si se aleg astfel:

- in cazul conectarii directe (fara trepte intermediare) a bateriei de condensatoare, curent nominal al fuzibilului sa fie cel putin 1,8 ori curent nominal al bateriei;

- in cazul conectarii in trepte intermediare, curentul nominal al fuzibilului sa fie cel putin 1,6 ori curent nominal al bateriei.

1.14. Intreruptoarele automate (disjunctoarele) pentru protectia instalatiilor de condensatoare sunt de tipul cu rupere in aer. Curentul releelor maximale se regleaza la o valoare cel mult egala cu de 1,2 ori curent nominal al bateriei.

1.15. Bateriile de condensatoare se prevad cu dispozitive de descarcare automate sau manuale, alese astfel incat dupa cel mult 1 minut de la deconectarea bateriei de retea, tensiunea reziduala la bornele ei sa scada sub 42 V. La bateriile de condensatoare fractionabile cu trepte comutabile se prevad dispozitive de descarcare automata. Fac exceptie si nu se prevad cu dispozitive speciale de descarcare, condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor.

1.16. Bateriile de condensatoare se instaleaza, de regula, in incaperi separate de categoria BA5 (EE) pe stelaje metalice sau in dulapuri speciale.

In incaperile in care sunt instalate bateriile de condensatoare se asigura mentinerea conditiilor de temperatura si umiditate cerute de producatorul lor. Ele se amplaseaza astfel incat sa fie ferite de apa, praf, agenti corozivi, lovituri, vibratii, caldura, foc, luandu-se masuri corespunzatoare de protectie.

Fac exceptie bateriile de condensatoare impregnate cu uleiuri incombustibile (garantate de producator). Acestea pot sa fie instalate in incaperi de clasa BA5 (EE) (de ex. in incaperea tabloului general de distributie), in incaperi de productie, luandu-se masuri de protectie impotriva atingerilor sau in tablourile electrice inchise, de alimentare si comanda ale receptoarelor (de ex. ale motoarelor asincrone).

1.1 Montarea bateriilor de condensatoare si a conductelor de legatura se face astfel incat o persoana sa nu poata atinge simultan doua parti metalice la o inaltime mai mica de 2,5 m si intre care exista o tensiune mai mare de 120 V. Accesul personalului in spatiul bateriilor de condensatoare este permis numai personalului autorizat si numai dupa deconetarea si descarcarea in prealabil a acestora pe rezistentele de descarcare.

2. Instalatii electrice pentru incaperi cu bai sau dusuri si pentru piscine.

2.1. Incadrarea incaperilor pentru bai, dusuri si piscine in clasele de influente externe corespunzatoare se face conform anexei 2 si anexei 4 din prezentul normativ.

2.2. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice din grupuri sanitare si piscine se respecta, pe langa prevederile din acest normativ si prevederile din GP 052 - si SR CEI 60364-7-702.

2.3. Pentru incaperi care contin bai sau dusuri (vezi fig. 2.1.) se respecta, la proiectarea si executarea instalatiilor electrice, volumele de protectie definite in SR CEI 60364-7-701 astfel:

- volumul 0, este volumul interior al cazii de baie sau de dus;

- volumul 1, este situat desupra cazii de baie sau de dus si este limitat de:

  • suprafata cilindrica cu generatoarea verticala circumscrisa cazii de baie sau de dus (in cazul unui dus cu tija fixa sau flexibila si fara cada se considera o suprafata cilindrica verticala cu raza de 1,2 m, a carei axa trece prin tija dusului);
  • pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m inaltime fata de aceasta, iar in cazul in care fundul cazii de baie sau de dus este la mai mult de 0,15 m deasupra pardoselii, planul orizontal luat in considerare este cel situat la 2,25 m deasupra fundului cazii sau dusului;

In cazul in care cada de baie este incastrata in pardoseala, volumul 1 este limitat de suprafata verticala circumscrisa marginilor exterioare ale acesteia (figura 2.1.);

- volumul 2, este volumul limitat de:

  • suprafata exterioara a volumului 1 si o surpafata paralela situata la 0,6 m de aceasta;
  • pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m inaltime deasupra acestuia.

- volumul 3, este volumul limitat de:

  • suprafata verticala exterioara a volumului 2 si o suprafata paralela situata la 2,40 m de aceasta;
  • pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m deasupra ei.

Pentru incaperi de baie de suprafete mici, volumul 3 este limitat la elementele de constructie despartitoare.

Pentru piscine (fig. 2.2.), se respecta la proiectare si executarea instalatiilor electrice volumele de protectie definite in SR CEI 60364-7-702, astfel:

- volumul 0, este volumul interior al bazinului incluzand deschiderile in peretii sau fundul acestuia si care sunt accesibile persoanelor care se afla in bazin.

- volumul 1, este volumul limitat pe de o parte de suprafata verticala situata la 2 m de marginile bazinului si pe de alta parte, de pardoseala (sau suprafata pe care se afla persoanele) si planul situat la 2,5 m deasupra pardoselii (sau a acestei suprafete).

In cazul in care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul 1 este limitat de suprafata verticala situata la 1,5 m in jurul acestora si de planul orizontal situat la 2,5 m deasupra suprafetei celei mai inalte pe care se pot gasi persoane.

- volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafata verticala exterioara a volumului 1 si suprafata paralela situata la 1,5 m de aceasta si de pardoseala si suprafata situata la 2,5 m deasupra solului, pe de alta parte.

Incaperi cu bai sau dusuri

2.4. Toate elementele conductoare din volumele de protectie 1, 2, 3 se unesc printr-o legatura echipotentiala suplimentara, legata la conductoarele de protectie ale tuturor maselor situate in aceste volume. Nu se admit nici un fel de legaturi echipotentiale nelegate la pamant.

2.5. Echipamentele si aparatele electrice trebuie sa aiba cel putin urmatoarele grade de protectie:

- in volumul 0: IP X7;

- in volumul 1: IP X4;

- in volumul 2: IP X3 (IP X5, in bai publice);

- in volumul 3: IP X1.

2.6. In volumele 0, 1 si 2 se monteaza numai distributiile electrice necesare alimentarii echipamentelor electrice situate in aceste volume.

2. In volumele 0, 1 si 2 nu este permisa amplasarea dozelor de legaturi.

2.8. In volumul 2 se admite montarea receptoarelor daca sunt de clasa II de protectie (corpurilor de iluminat, corpuri de incalzire electrice) sau daca circuitele sunt protejate cu un dispozitiv diferential de cel mult 30 mA.

2.9. In volumul 3 se admite instalarea prizelor numai in una din urmatoarele variante:

- alimentate individual printr-un transformator de separare;

- alimentate cu tensiune foarte joasa de protectie;

- protejate printr-un dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual de cel mult 30 mA.

In volumul 3 se admite montarea corpurilor de iluminat daca au clasa I de protectie.

2.10. Nici un intrerupator si nici o priza nu trebuie sa se gaseasca la mai putin de 0,60 m de usa deschisa a unei cabine de dus.

2.11. In volumul 1 si 2 se admite instalarea incalzitoarelor instantanee de apa numai daca:

- alimentarea cu apa rece este executata numai in distributie metalica fixa;

- circuitul electric este direct, fara priza;

- circuitul este protejat printr-un dispozitiv diferential de cel mult 30 mA;

- este legat de legatura de egalizare a potentialelor daca este de clasa I de protectie, sau este de clasa II de protectie.

2.12. Se admite instalarea elementelor electrice de incalzire inglobate in pardoseala care pot fi instalate in oricare din volumele 1, 2 sau 3 cu conditia ca ele sa fie acoperite cu o plasa metalica sau un invelis metalic conectat la legatura echipotentiala a incaperii.

2.13. Circuitele pentru alimentarea instalatiilor jacuzzi trebuie prevazute cu protectie diferentiala de cel mult 30 mA.

Piscine

2.14. Toate elementele conductoare ale volumelor 0, 1 si 2 se conecteaza printr-o legatura echipotentiala suplimentara locala racordata la conductoarele de protectie ale tuturor maselor situate in aceste volume.

2.15. Nu se admit ca masuri de protectie impotriva atingerilor directe 'obstacole' si 'amplasarea in afara zonei de accesibilitate'.

2.16. In volumul 0, singura masura de protectie admisa este TFJS cu tensiuni pana la 12 V c.a. sau 30 V c.c., sursa de alimentare fiind instalata in afara acestui volum.

2.1 Atunci cand se aplica masura de protectie TFJS, protectia impotriva atingerilor directe trebuie asigurata indiferent de tensiunea nominala prin:

- bariere corespunzatoare sau invelitori care prezinta gradul de protectie minim IP 2X;

- o izolatie care poate rezista la o tensiune de 500 V timp de 1 min.

2.18. Nu se admit legaturi echipotentiale nelegate de pamant.

2.19. Echipamentele electrice (receptoarele) trebuie sa aiba cel putin urmatoarele grade de protectie:

- in volumul 0: IP X8;

- in volumul 1: IP X4;

- in volumul 2:IP X2, pentru piscine interioare;

IP X4, pentru piscine exterioare.

2.20. In volumele 0 si 1 se admit numai distributiile electrice necesare alimentarii echipamentelor situate in aceste volume.

2.21. Elementele electrice de incalzire inglobate in pardoseala sunt admise in volumele 1 si 2 cu conditia ca ele sa fie acoperite cu o plasa metalica sau cu un invelis metalic conectate la legatura echipotentiala locala.

2.22. Nu se admit doze de legaturi in volumele 0 si 1.

2.23. In volumul 2 se admite montarea prizelor numai daca este respectata una din urmatoarele conditii:

- sa fie alimentate individual printr-un transformator de separare;

- sa fie alimentate dintr-un circuit de TFJS sau TFJP;

- sa fie protejate printr-un dispozitiv de protectie diferential de cel mult 30 mA.

3. Instalatii electrice in zona litoralului

3.1. Instalatiile electrice din cladiri si incintele acestora, situate in zona litoralului, trebuie proiectate si executate respectandu-se, pe langa prevederile generale din cuprinsul normativului si precizarile din acest capitol si din anexele 2 si 3.

3.2. Instalatiile electrice din cladiri se executa cu conductoare izolate in materiale plastice, protejate in tuburi din materiale electroizolante sau cu cabluri cu izolatie si manta din materiale plastice. Se recomanda utilizarea conductoarelor din cupru.

3.3. La instalare, tuburile de protectie se monteaza cu panta de min. 1% spre doze, astfel incat sa se evite acumularea apei de condensatie.

3.4. Atunci cand se utilizeaza conductoare din aluminiu, legaturile electrice din doze trebuie protejate impotriva coroziunii (prin acoperire cu lac anticorosiv sau alt procedeu agrementat).

3.5. Instalatiile electrice exterioare trebuie executate conform prevederilor pentru spatiile expuse la intemperii.

4. Instalatii electrice in incaperile statiilor pentru baterii stationare de acumulatoare

4.1. Spatiile destinate bateriilor stationare de acumulatoare, se prevad, in general cu urmatoarele incaperi distincte:

- incaperea bateriilor de acumulatoare;

- incaperea depozitului de electrolit, de apa distilata si de materiale de rezerva;

- incaperea instalatiilor de ventilare;

- incaperea tampon de acces.

Tablourile electrice si echipamentele de incarcare (redresoare, convertizoare de curent continuu) trebuie amplasate in incaperea tampon de acces sau intr-o incapere distincta daca spatiul permite.

Toate incaperile statiilor se incadreaza in categoriile de mediu AD 3 (U2) si AF4 (K) si BA5 (EE), iar din punct de vedere al pericolului de soc electric se incadreaza in 'incaperi foarte periculoase', conform STAS 8275 si trebuie separate de incaperile accesibile personalului neautorizat in cladiri industriale sau publicului din cladiri civile. Fac exceptie incaperile echipate cu baterii de acumulatoare formate din elemente etanse care se incadreaza in clasa de mediu AF1 si functie de densitatea sarcinii termice, in categoria de pericol de incendiu BE 2 sau BE 1a (C sau D). Pentru aceasta gradul de pericol la soc electric se stabileste in functie de tipul conductoarelor de conexiune utilizate, conform STAS 8275.

4.2. Statia de acumulatoare nu se prevede cu incapere tampon de acces, in urmatoarele cazuri:

- cand accesul se face direct din exterior, luandu-se masuri de prevenire a patrunderii apei de ploaie sau a zapezii in incaperea acumulatoarelor:

- cand acumulatoarele sunt de tip inchis sau etans, accesul facandu-se dintr-o incapere de trecere sau dintr-un coridor in care nu exista instalatii tehnologice si personalul nu lucreaza in permanenta.

4.3. Se admite renuntarea la depozitul pentru electrolit, pentru apa distilata si pentru materiale de rezerva cu conditia asigurarii spatiilor necesare pentru pastrarea acestora chiar in incaperea acumulatoarelor sau in incaperea tampon. Pentru bateriile de acumulatoare formate din elemente etanse sau capsulate nu este necesar depozitul pentru electrolit si pentru apa distilata.

4.4. Pentru tabloul electric si echipamentele de incarcare sau utilizare a bateriilor de acumulatoare, nu este necesara prevederea unei incaperi distincte, in cazul in care, alaturat incaperii acumulatoarelor, exista o incapere speciala pentru alte echipamente aferente statiei de acumulatoare.

4.5. Se admite instalarea acumulatoarelor fara intretinere (capsulate) si a bateriilor de acumulatoare fara intretinere in incaperi din cladiri de productie, fara pericol de explozie, daca elementele de acumulator sunt capsulate (fara dispozitiv de esapare a gazelor cand presiunea interna depaseste valoarea stabilita).

4.6. Bateriile de acumulatoare cu elemente capsulate (fara intretinere), nu necesita instalarea in incaperi speciale. Ele se amplaseaza in incaperi uscate, intr-un dulap sau intr-o nisa prevazuta cu ventilatie naturala organizata (cos, etc.) sau fortata, dupa caz. Daca in dulapuri sunt instalate redresoare, intreruptoare sau aparate care pot produce scantei, acestea trebuie despartite de baterie printr-un panou antifoc si nu se amplaseaza in curent de aer al ventilarii. Bateriile cu vase din materiale izolante, stabilite la actiunea electrolitului, nu necesita la instalarea in dulap distante intre ele.

4. Este interzis a se monta, temporar sau definitiv, in aceeasi incapere sau in incaperi cu ventilatie comuna, baterii de acumulatoare cu plumb-acid sulfuric si baterii de acumulatoare alcaline cu nichel-cadmiu. Fac exceptie de la aceasta prevedere bateriile de acumulatoare formate din elemente etanse.

4.8. La amenajarea incaperilor statiilor pentru baterii de acumulatoare, la alegerea materialelor de constructii si a finisajelor si la calculul ventilatiei pentru incaperea acumulatoarelor, se respecta prevederile normativului PE 112.

4.9. Incaperile statiilor pentru baterii stationare de acumulatoare acide se incadreaza in clasele AD 3 (U2), AF 4 (K), BA5 (EE) si in categoria incaperilor 'foarte periculoase la soc electric' (conf. STAS 8275). Avandu-se in vedere si degajarile de hidrogen in timpul functionarii normale si in caz de avarie, aceste incaperi se incadreaza in categoria BE3a (A) daca se depaseste valoarea de 3,8% a concentratiei volumetrice de hidrogen in aer sau BE1a (D) de pericol de incendiu daca se respecta conditiile din PE 112 privind ventilatia naturala si artificiala, tensiunea de incarcare si blocajul intre sistemul de incarcare si instalatia de ventilare mecanica si conditiile de instalare.

4.10. Toate incaperile statiei se incadreaza si in clasa BA 4, BA (EE 5).

4.11. In situatiile in care mediul din incaperea bateriilor de acumulatoare prezinta pericol de explozie, la proiectarea instalatiilor electrice trebuie respectate prevederile de la 14 si prevederile STAS 9954/1.

4.12. In incaperea acumulatoarelor se interzice instalarea aparatelor care pot produce arcuri electrice sau scantei (de ex. intrerupatoare, prize etc.).

4.13. Corpurile de iluminat din incaperea acumulatoarelor normale (cu electrolit) se aleg cu grad de protectie stabilit pe baza anexei 4 si trebuie protejate impotriva coroziunii. Ele trebuie amplasate la o distanta de cel putin 1 m de la fata plana superioara a acumulatoarelor si numai deasupra cailor de acces dintre sirurile de acumulatoare.

In incaperile din categoria de pericol de incendiu BE3a (A) se folosesc corpuri de iluminat in constructie antiexploziva.

Se interzice pozarea conductoarelor instalatiei electrice pentru iluminat deasupra bateriilor de acumulatoare.

4.14. Conexiunile electrice la bateriile de acumulatoare se realizeaza cu bare metalice neizolate sau cu conductoare cu izolatia rezistenta la umiditate si la electrolit. Materialul conductelor electrice se alege respectand prevederile din subcap. 3.3 si 5.1. si din anexa 11.

In cazul acumulatoarelor acide se recomanda cuprul, iar in cazul acumulatoarelor alcaline se recomanda otelul sau cuprul placat cu nichel sau aliaje similare.

Conductele neizolate trebuie protejate prin vopsire cu lac rezistent la electrolit sau se ung cu vaselina. Legaturile electrice la acumulatoare se vor executa prin sudare.

4.15. Dispunerea elementelor si a conductelor electrice sub tensiune, neizolate, in incaperi din clasa BA5 (EE), trebuie astfel aleasa incat o persoana sa nu poata atinge simultan doua parti metalice situate la o inatlime mai mica de 2 m, intre care exista o tensiune nominala mai mare de 120 V. Aceasta conditie este considerata indeplinita daca distanta dintre partile respective este mai mare de 1,5 m sau daca se iau masuri de ingradire cu bariere electroizolante.

4.16. Se interzice efectuarea conexiunilor electrice asupra acumulatoarelor neetanse si se evita pe cat este posibil montarea conductelor electrice deasupra acestora.

4.1 Trecerile elementelor instalatiei electrice prin peretii incombustibili ai incaperilor statiei de baterii de acumulatoare sau prin canale, se etanseaza cu materiale izolante rezistente la umezeala si coroziune, in conditiile date in subcap. 5.2. Pentru barele neizolate se admite folosirea de placi de trecere din textolit, iar pentru conductele si cablurile izolate in PVC, a tuburilor de trecere etansate cu vata de sticla si chit anticorosiv.

4.18. Protectia la supracurenti a bateriilor de acumulatoare, a barelor colectoare principale si conductelor electrice de legatura dintre baterii si barele colectoare, se realizeaza prin sigurante fuzibile sau intreruptoare automate, alese in conditiile prevazute in subcap. 4.2. Aparatele de conectare si protectie se prevad pe conductele ambilor poli ai circuitului respectiv. Fac exceptie retelele cu un pol legat la pamant la care aparatele se monteaza numai pe conductele legate la polul izolat fata de pamant.

4.19. Daca in incaperea acumulatoarelor se prevad diverse elemente metalice auxiliare din aluminiu (suporturi, console, pat de cabluri etc.), acestea se protejeaza anticorosiv cu lac rezistent la electrolit.

4.20. Bateriile de acumulatoare se instaleaza, de regula, pe un singur nivel sau in planuri succesive, conform indicatiilor furnizorului, montate pe pardoseala sau pe postament (socluri), confectionate din materiale rezistente la electrolit ori protejate corespunzator. Exceptie fac postamentele pe care se monteaza baterii de acumulatoare formate din elemente etanse (capsulate) la care prin spargerea vaselor nu se produc scurgeri de electrolit (elemente de acumulatoare cu gel).

4.21. In zonele cu grad mic de seismicitate se admite si montarea pe postamente cu etaj, in cazuri exceptionale, cand nu exista spatiu, cu conditia luarii de masuri pentru evitarea rasturnarii bateriilor. Calculul postamentelor se face la cel putin dublul greutatii bateriei in stare de functionare. In zonele cu grad mare de seismicitate (mai mare sau egal cu 7 pe scara MKS - STAS 11100/1), pentru protectia bateriilor de acumulatoare la seism, elementele de sustinere trebuie sa asigure rezistenta si stabilitatea la seism, evitandu-se atat rasturnarea, cat si spargerea vaselor de acumulatoare. Eficacitatea sistemului de sustinere trebuie sa fie verificata fie prin calcul, fie prin probe experimentale (conform instructiunilor PE 148).

4.22. Acumulatoarele trebuie sa fie izolate electric fata de postamente sau fata de pardoseala, astfel incat in timpul exploatarii, rezistenta de izolatie a retelei de curent continuu sa nu scada sub limitele admise (cu exceptia acumulatoarelor etanse capsulate in carcase de plastic).

5. Instalatii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de siguranta la foc.

5.1. Alimentarea cu energie electrica a tabloului de distributie al statiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu si al altor dispozitive de siguranta la foc trebuie asigurata dupa caz astfel:

a) Pe o singura cale de alimentare. Se considera o cale de alimentare, calea racordata la un post de transformare al sistemului energetic national, la o centrala electrica, la reteaua de joasa tensiune a furnizorului prin firida de bransament sau la tabloul general al distributiei al cladirii (daca firida de bransament sau tabloul general de distributie indeplinesc conditiile din art. 5.2.).

Alimentarea pe o singura cale, intr-una din variantele de mai sus, se face in urmatoarele situatii:

- la consumatorii la care, conform normativului I.9, nu se prevad pompe de incendiu de rezerva sau acestea nu sunt echipate cu dispozitive de siguranta la foc la care este obligatorie asigurarea sursei de alimentare de rezerva;

- la consumatorii la care, conform normativului I.9, nu sunt prevazute instalatii automate de stingere (sprinklere, drencere, apa pulverizata) dar se prevad pompe de incendiu de rezerva si solutii de asigurare in primele 10 min. de la darea semnalului de alarma a unui debit redus de apa (conf. STAS 1478), pana la punerea in functiune a unor mijloace neelectrice de alimentare cum sunt de exemplu: moto-pompe, pompe cu abur etc.;

- la consumatorii la care, conform normativului I.9, se prevad pompe de incendiu de rezerva si fac parte din urmatoarele categorii de cladiri:

  • blocurile de locuinte cu inaltimea de cel mult 45 m (masurata de la nivelul terenului accesibil autospecialelor de interventie pana la pardoseala ultimului cat folosibil);
  • cladirile pentru birouri care nu sunt inalte sau foarte inalte (cel mult 28 m masurati ca la alineatul precedent), daca densitatea sarcinii termice este sub 420 MJ/m2;
  • cladirile de gradul I si II de rezistenta la foc pentru cinematografe, cluburi, discoteci si sali polivalente (fara scena amenajata), sali de intruniri, de gimnastica si de sport cu o capacitate mai mica de 400 locuri.

In aceleasi conditii se alimenteaza si vanele de incendiu actionate electric, care pot fi manevrate direct de catre personalul de serviciu in mai putin de 5 min. de la darea semnalului de alarma din cadrul obiectivelor de mai sus.

b) Dubla alimentare. Dubla alimentare se face in situatiile in care se prevede pompa de rezerva activa, sunt instalatii automate de stingere cu apa, sau alte dispozitive de siguranta la foc cu dubla alimentare. Sursa de alimentare de baza este asigurata conform punctului a) iar cea de rezerva poate fi:

- alta sursa de energie electrica (transformator sau generator), astfel incat nefunctionarea uneia sa nu afecteze si pe cealalta;

- grup electrogen de interventie cu intrare automata in functiune la caderea sursei de baza.

In toate cazurile trebuie asigurata trecerea automata (dublata de actionare manuala) de pe alimentarea de baza pe cea de rezerva la nefunctionarea sursei de baza.

Cu acordul investitorului, se admite prevederea sursei de alimentare de rezerva si in alte situatii justificate.

5.2. Se admite ca alimentarea tabloului de distributie al statiei pompelor si electrovanelor de incendiu si a altor dispozitive de siguranta la foc sa se faca din tabloul general si al unei cladiri numai daca acesta este amplasat astfel incat functionarea lui nu este periclitata in caz de incendiu in cladirea respectiva. Se considera ca amplasarea satisface aceste conditii daca tabloul general este amplasat in exteriorul cladirii respective, in constructii independente, de gradul I sau II de rezistenta la foc sau in interiorul cladirii, in incaperi cu acces usor din exterior. Incaperea tabloului general trebuie sa fie separata de restul cladirii prin elemente de separare din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) (pereti si plansee cu rezistenta la foc de minimum 1,5 ore). Separarea fata de incaperile din categoria BE3a (A si BE3b (B) se realizeaza prin pereti antiex si goluri de comunicare functionala protejate cu incaperi tampon antiex.

5.3. Caile de alimentare ale tabloului de distributie al statiilor pompelor, electrovanelor de incendiu si instalatiei de ventilare pentru evacuarea fumului trebuie amplasate pe trasee ferite de pericol de incendiu.

Se considera ca traseul unei linii aeriene este ferit de pericol de incendiu daca linia este amplasata la cel putin 10 m fata de constructii de gradul I, II si III de rezistenta la foc (P 118), la cel putin 20 m fata de cele de gradul IV si V de rezistenta la foc precum si fata de depozite deschise de materiale combustibile si la o distanta cel putin egala cu de 1,5 ori inaltimea suportului liniei aeriene, dar la cel putin 15 m fata de cladirile din categoria BE3a (A) sau BE3b (B).

In cazul in care se prevad doua cai de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau sunt separate antifoc prin amenajari constructive de separare, astfel incat avarierea unei cai sa nu poata provoca intreruperea in alimentare cu energie electrica a celeilalte cai.

In exterior, daca traseul uneia dintre caile de alimentare este aerian, traseul celei de a doua cai se executa subteran, in conditiile prevazute de normativul PE 10 In interior se interzice ca traseul acestor cai sa treaca prin incaperi de categoria BE3a (A), BE3b (B), BE2 (C) sau AE5 (PC).

5.4. Coloanele tabloului de distributie al statiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu si al sistemului de evacuare mecanica a fumului se leaga inaintea intreruptorului general sau a sigurantelor generale ale tabloului din care se alimenteaza. Intreruptorul sau sigurantele de pe coloana ce alimenteaza tabloul statiei pompelor, al electrovanelor de incendiu si al sistemului de evacuare a fumului se va prevedea cu blocare sigilata care sa nu permita intreruperea alimentarii decat in caz de stricta necesitate. Aceasta blocare nu este necesara in cazul in care intreruptorul se afla in incaperi unde au acces numai persoane autorizate (camera tabloului general de distributie etc.).

Face exceptie cazul in care tabloul general de distributie are doua bare distincte recordate la doua transformatoare care se pot rezerva reciproc. In acest caz coloanele se pot racorda la barele generale.

5.5. Din tabloul statiei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor care contribuie diret si indirect la intervetia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu, electrovanele de incendiu, sistemele pentru desfumare, instalatia de automatizare pentru stingerea incendiilor, instalatia pentru iluminat normal si de siguranta a statiei pompelor de incendiu, sursa de rezerva, pompa de epuismente care evita pericolul inundarii pompelor de incendiu etc.).

5.6. Trebuie prevazuta comanda automata pentru pornirea pompelor de incendiu:

- in cazurile in care nu exista personal calificat pentru punerea lor in functiune in timp util;

- pentru instalatiile speciale de stingere (sprinklere, drencere, apa pulverizata).

Intrarea automata in functiune a pompelor (mai putin a pompei pilot), trebuie semnalizata optic si acustic in locurile precizate la art. 5. In aceste locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a semnalizarii acustice. Semnalizarea optica se opreste automat odata cu oprirea tuturor pompelor de incendiu. Instalatiile de alimentare se prevad si cu posibilitati de actionare manuala.

Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu exceptia situatiei de la art. 5.11.

5. Comanda manuala de actionare a pompelor si electrovanelor de incendiu se admite sa se faca si prin butoane speciale de pornire amplasate atat in incaperea pompelor si electrovanelor de incendiu cat si, dupa caz, la distanta in diferite puncte de comanda ( de ex. la serviciul de pompieri, in camera dispeceratului de comanda, in cladirile respective, in sectii de fabricatie, depozite etc. pentru care sunt prevazute aceste instalatii).

Oprirea manuala a pompelor si electrovanelor de incendiu se face numai din statia pompelor de incendiu.

Butoanele pentru comanda manuala a pompelor si electrovanelor de incendiu care servesc instalatii de hidranti interiori neautomatizate, se amplaseaza in apropierea fiecarui hidrant interior. Aceste butoane trebuie sa fie special executate pentru instalatii de stins incendii, fiind dispuse in cutii sau nise cu geam, sigilate.

5.8. In toate instalatiile de stins incendii, schema de comanda a pompei (pompelor) de rezerva trebuie stabilita astfel incat acestea sa intre automat in functiune in urmatoarele situatii:

- la disparitia tensiunii de alimentare a pompei (pompelor) aflate in functiune;

- la oprirea pompei (pompelor) in functiune prin declansarea protectiei termice sau electromagnetice;

- atunci cand pompa (pompele) aflate in functiune nu asigura presiunea necesara.

In cazul statiilor de pompare cu mai multe pompe, intrarea in functiune a acestora se face succesiv (temporizat) pentru a se evita declansarea aparatajului de protectie. In cazul porniri manuale, aceasta se stabileste prin 'Instructiuni de exploatare'.

5.9 Schema de comanda a pompelor de incendiu se stabileste astfel incat sa se poata alterna situatia de pompa in functiune cu cea de rezerva, pentru a se putea controla permanent starea instalatiilor si a se realiza o uzura uniforma a pompelor.

5.10. Comanda sistemului de evacuare a fumului se face:

- automat, prin detectoare de fum plasate in compartimentele din cladiri expuse riscului de incendiu;

- manual, prin butoane de distanta, in cazul existentei unui post central de comanda si control pentru aparare impotriva incendiilor.

5.11. Pompele de incendiu trebuie protejate impotriva functionarii in gol, la lipsa de apa, prin asigurarea opririi automate a acestora. Aceasta situatie trebuie semnalizata optic si acustic in camera serviciului de pompieri sau in alt loc cu supraveghere permanenta.

5.12. Conductoarele coloanelor de alimentare a tabloului statiei de pompare pentru incendiu si a altor sisteme de siguranta la foc trebuie sa fie din cupru si trebuie protejate impotriva deteriorarilor mecanice cu tuburi metalice, daca sunt montate aparent sau din materiale plastice daca sunt montate ingropat. Aceste coloane pot fi executate si in cabluri armate (fara alte protectii), sau nearmate dar protejate cu tuburi metalice.

5.13. Conductoarele coloanelor si circuitelor de alimentare a pompelor, electrovanelor si a altor elemente aferente instalatiilor de stins incendiu si de desfumare precum si a circuitelor de control, comanda si semnalizare, trebuie sa fie din cupru si vor fi executate numai protejate in tuburi metalice sau in cabluri.

5.14. Dispozitivele pentru actionarea cortinelor de siguranta din cladirile cu orice destinatie se alimenteaza conform prevederilor art. 5.1., pct. b). Actionarea lor se face automat la declansarea instalatiei de semnalizare a incendiului din sala sau scena. In incaperea serviciului de pompieri si langa cortina de siguranta se asigura si posibilitati de actionare manuala a acesteia. Actionarea automata a cortinei trebuie semnalizata optic si acustic local si la serviciul de pompieri.

5.15. Solutiile de alimentare electrica a altor instalatii si dispozitive PSI (usi, obloane rezistente la foc, clapete antifoc etc.) se stabilesc de proiectant in functie de conditiile specifice si de siguranta la foc, adoptandu-se una din variantele a) sau b) de la art. 5.1.

5.16. Statiile de pompare, centralele de semnalizare a incendiilor si zonele in care se afla elemente de prevenire si stingere a incendiilor la care trebuie actionat (electrovane etc.) trebuie prevazute cu instalatie de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului.

5.1 Grupul electrogen de interventie pentru alimentarea de rezerva se instaleaza in cladiri independente sau poate fi inglobat in cladiri din categoriile de pericol de incendiu BE2 (C), BE1a (D), BE1b (E) sau alipite de acestea.

5.18. Incaperea grupului electrogen de interventie, inglobata sau alipita constructiilor cu alte destinatii, se separa de restul cladirii prin pereti cu rezistenta la foc de cel putin 3 ore si plansee cu rezistenta la foc de 1 ora si 30 min, avand acces direct din exterior. Aceasta incapere trebuie prevazuta cu goluri pentru aspiratia aerului de combustie si goluri de evacuare spre exterior a gazelor de ardere, astfel incat sa fie eliminat pericolul introducerii acestora in cladire. Se admite comunicarea cu coridorul comun, printr-o usa avand limita de rezistenta la foc de 1 ora si 30 min., fara insa a se renunta la accesul direct din exterior.

5.19. Cladirile independente pentru grupurile electrogene trebuie sa fie de gradul II sau III de rezistenta la foc si trebuie prevazute cu goluri de evacuare a gazelor de ardere.

5.20. Incaperile in care se gasesc grupurile electrogene trebuie prevazute cu iluminat de siguranta conform subcap. 13.

6. Instalatii electrice pentru firme si reclame luminoase.

6.1. Proiectarea si executarea instalatiei electrice interioare si exterioare a firmelor si reclamelor luminoase trebuie sa se faca respectandu-se pe langa prevederile din subcap. 5.2. conditiile speciale din capitolul de fata.

6.2. Distanta de la partile sub tensiune ale firmelor si reclamelor luminoase amplasate in exteriorul cladirilor, pana la sol si respectiv pana la elemente ale constructiilor, trebuie sa fie de cel putin:

- 3,0 m pana la sol (trotuare etc.);

- 1,5 m pana la balcoane, terase, ferestre;

- 3,0 m pana la acoperisuri accesibile in mod normal;

- 1,0 m pana la acoperisuri inaccesibile in mod normal.

In cazul in care aceste distante nu pot fi respectate, constructia firmelor si reclamelor luminoase se realizeaza in asa fel incat sa nu permita accesul direct la nici una din partile ei sub tensiune.

6.3. Distanta minima pe orizontala de la firme sau reclame luminoase pana la cea mai apropiata linie de conectat pentru tramvaie sau troleibuze, trebuie sa fie de 2,2 m.

6.4. Distanta minima de la firma sau reclama luminoasa pana la suporturile liniilor de contact ale tramvaielor sau troleibuzelor (stalpi, console, suspensii etc.) in legatura cu pamantul, trebuie sa fie de 0,5 m.

6.5. Distanta minima de la partile neizolate aflate sub tensiune inalta ale firmelor si reclamelor pana la elemente din materiale combustibile, trebuie sa fie cel putin de 10 cm; daca aceasta distanta nu poate fi asigurata, partile neizolate trebuie protejate prin elemente din materiale izolante, incombustibile sau greu combustibile din clasele CA1 (C0) sau CA2a (C1).

6.6. Firmele si reclamele luminoase cu tuburi cu descarcari, alimentate la tensiune inalta amplasate in interiorul constructiilor, in vitrine inchise sau deschise sau in locuri accesibile persoanelor neautorizate, trebuie realizate in asa fel incat sa nu fie posibil accesul la partile lor aflate sub tensiune.

6. Alimentarea cu energie electrica a tuburilor cu descarcari de inalta tensiune ale firmelor sau reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux magnetic, ale caror caracteristici nominale se aleg in functie de acelea ale tuburilor.

Transformatoarele se instaleaza in cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai multe transformatoare, care se prevad cu blocaj, astfel incat deschiderea lor sa fie insotita de intreruperea alimentarii din retea pe toate fazele.

6.8. Se interzice instalarea aparatelor care sunt alimentate la tensiunea primara, in interiorul cutiei transformatoarelor, cu exceptia celor pentru blocaj si pentru compensare.

6.9. Transformatoarele se amplaseaza, in masura posibilitatilor, cat mai aproape de tuburile ce trebuie alimentate. Se admite instalarea transformatoarelor in interiorul cladirilor numai in locuri inaccesibile persoanelor neautorizate si numai cu conditia utilizarii pentru instalatia de inalta tensiune a conductelor electrice de inalta tensiune ecranate.

6.10. In cladirile noi care urmeaza sa fie dotate cu firme luminoase se prevad firide speciale in care se instaleaza transformatoarele impreuna cu dispozitivele de conectare si de programare.

6.11. Transformatoarele se alimenteaza prin circuite independente de acelea ale altor receptoare, pe un circuit putand fi alimentate cel mult 5 transformatoare. Fiecare circuit trebuie protejat prin sigurante fuzibile.

6.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se executa cu conductoare cu izolatie normala, iar sectiunea minima admisa pentru conductoarele de aluminiu este de 4 mm2 (vezi anexa 6). In cazul in care aceste circuite se pozeaza si la exterior, ele trebuie protejate in tuburi metalice etanse.

6.14. Transformatoarele sau grupurile de transformatoare trebuie prevazute cu deconectare vizibila si sigura pe toate fazele.

6.15. Instalatia electrica cu tensiuni peste 1000 V a firmelor si reclamelor luminoase se executa cu conducte electrice speciale, cu tensiunea de incercare de cel putin 15000 V.

Daca instalatia electrica de inalta tensiune a firmei sau reclamei este montata in exterior, trebuie utilizate conducte electrice cu izolatie suplimentara, rezistenta la intemperii. Conductele electrice se monteaza pe izolatoare, iar pe portiunile pe care exista pericol de deteriorari mecanice se protejeaza in tuburi metalice. Se admite folosirea si a conductelor electrice cu izolatie normala daca sunt pozate in tuburi de protectie. Intr-un tub se instaleaza cel mult doua conducte electrice.

6.16. Intrarile si iesirile tuburilor sau conductelor electrice din cutia transformatorului trebuie protejate prin izolatoare de trecere sau prin tile sau pipe de portelan, dupa caz, montate in asa fel incat sa nu fie posibila patrunderea apei sau a zapezii in interiorul cutiei.

6.1 Toate partile metalice ale firmei sau reclamei luminoase care nu sunt sub tensiune (constructia metalica a firmei, cutia transformatoarelor, tuburile metalice de protectie etc.) precum si punctul neutru al infasurarii secundare a transformatoarelor speciale trebuie legate la instalatia de legare la pamant comuna a cladirii conform prevederilor subcap. 4.1.

 Instalatii electrice pentru ascensoare

1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice pentru ascensoare trebuie respectate, pe langa conditiile generale din prezentul normativ si prevederile normativului si instructiunilor tehnice ale producatorului de ascensoare.

2. La blocurile de locuinte, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensorului trebuie racordata la tabloul comun de lumina si forta. Pentru aceasta coloana nu se prevede intreruptor de tablou.

3. La cladirile ce adapostesc persoane care nu se pot evacua singure, la magazine, la hoteluri precum si la alte cladiri cu aglomerari de persoane, coloana de alimentare a tabloului ascensoarelor se racordeaza la tabloul general sau la un tablou de forta, inaintea intreruptorului general sau a sigurantei generale.

4. Alimentarea cu energie electrica a tablourilor ascensoarelor de interventie in caz de incendiu din cladirile inalte sau foarte inalte, trebuie asigurata pe doua cai de alimentare independente, in conditiile prevazute la art. 5.1.b. La aceste tablouri se racordeaza numai ascensoarele de interventie.

5. Coloanele pentru alimentarea tabloului ascensorului de interventie in caz de incendiu si circuitele de alimentare trebuie amplasate pe un traseu care sa nu poata fi periclitat in caz de incendiu, pe timpul de functionare normal.

6. Alimentarea instalatiilor electrice ale ascensoarelor de materiale se face dintr-un tablou de forta sau din tabloul ascensorului de persoane din cladirea respectiva.

 Sectiunea coloanei tabloului ascensorului se dimensioneaza pentru pierderea de tensiune la pornire admisa, conform instructiunilor producatorului ascensorului sau, in lipsa acestora, pentru o pierdere de tensiune la pornire de cel mult 3% fata de tensiunea nominala.

8. Pentru iluminatul putului inchis al ascensorului trebuie prevazut un circuit de lumina independent de alte circuite de lumina. Acest circuit se pozeaza pana la o doza de derivatie instalata la baza putului. Intreruptorul pentru comanda acestui circuit se amplaseaza intr-un loc accesibil numai persoanalului autorizat.

9. La blocurile de locuinte, circuitul iluminatului putului de ascensor se racordeaza la tabloul comun de lumina si forta. La tablou nu se prevede un intreruptor pentru acest circuit.

La cladirile prevazute cu iluminat de siguranta, circuitul pentru iluminatul putului ascensorului se alimenteaza din circuitele acestui iluminat.

Circuitul pentru iluminatul putului ascensorului de interventie in caz de incendiu se racordeaza din tabloul ascensorului respectiv.

10. Protectia mecanica a coloanei de alimentare a tabloului principal al ascensorului si a tabloului ascensorului de interventie la incendiu, a coloanelor de alimentare a tablourilor de comanda, control si semnalizare precum si a circuitului de iluminat pentru putul ascensorului se executa cu tuburi de protectie pe toate portiunile de traseu pe care exista pericol de deteriorare mecanica.

Se admite montarea coloanei de alimentare tabloului principal al ascensorului in putul ascensorului, protejata in tub metalic sau din material plastic.

Tuburile de protectie trebuie sa asigure functionarea instalatiei timp de minim 2 ore la actiuni termice.

11. Protectia impotriva socurilor electrice prin atingerea indirecta (atingerea partilor metalice ale ascensorului care in mod normal nu se afla sub tensiune) se realizeaza conform prevederilor din subcap. 4.2. Glisierele ascensoarelor se utilizeaza drept conductoare naturale de legare la pamant, in conditiile prevazute in STAS 12604/4,5.

8. Linii de contact pentru masini de ridicat si transportat

8.1. Liniile de contact pentru masini de ridicat si transportat trebuie proiectate si executate respectandu-se pe langa prevederile generale din cuprinsul prezentului normativ si conditiile specifice din acest capitol. Pentru liniile de contact din otel ale podurilor rulante, se respecta si prevederile din STAS 6773.

8.2. Materialul liniei de contact se alege conform prevederilor din subcap. 5.1. si din anexa 11, avandu-se in vedere conditiile de mediu in care acesta urmeaza sa lucreze si in functie de tipul culegatorilor de curent.

8.3. Sectiunea coloanei de alimentare a liniei, sectiunea liniei si modul de alimentare a liniei, se alege astfel incat la curentul de pornire suma tuturor pierderilor de tensiune (pe coloana si linie) pentru pozitia cea mai defavorabila de functionare a masinilor, sa nu depaseasca 12% in curent alternativ si 15% in curent continuu.

8.4. In cazul in care o linie de contact alimenteaza mai multe masini de ridicat sau transportat, la ambele capete ale liniei se prevad zone de reparatie avand o lungime cel putin egala cu lungimea unei masini. Intre zona de reparatie si restul liniei se lasa un 'rost de separatie'. Zona de reparatie trebuie prevazuta cu posibilitatea de scoatere de sub tensiune a zonei si legarea zonei la pamant in timpul repararii unei masini.

8.5. In afara de aparatele de protectie de la tabloul din care pleaca coloana ce alimenteaza linia, se prevede suplimentar un separator special de siguranta, pentru deconectarea alimentarii liniei in timpul reparatiilor si reviziilor ei. Acest separator se monteaza intr-un dulap la care are acces numai personalul autorizat.

8.6. Protectia impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta se realizeaza prin legarea la conductorul de protectie PE si la pamant, conform STAS 12604/4,5.

8. Instalatiile de ridicat si transportat cu cale de rulare se leaga la instalatia de protectie folosind sinele caii de rulare drept conductor de protectie, in conditiile prevazute in STAS 12604.

9. Instalatii electrice de santier

9.1. Instalatiile electrice de santier trebuie proiectate si executate respectandu-se pe langa prevederile prezentului normativ si precizarile din SR CEI 60364-7-704 si SR CEI 60621.

9.2. Prevederile specifice din prezentul capitol completeaza regulile generale si se aplica instalatiilor provizorii destinate organizarilor de santier, construirii de cladiri noi, lucrarilor de modernizare, reparare, consolidare sau demolare a cladirilor existente, lucrarilor de terasamente.

9.3. La alimentarea cu energie electrica a santierului se tine seama de solutia stabilita pentru constructia definitiva, evitandu-se pe cat posibil, alimentarea provizorie.

9.4. In cazul in care pentru alimentarea cu energie electrica a santierului se utilizeaza posturi de transformare provizorii, se recomanda ca acestea sa fie amplasate pe cat posibil in centrele de greutate ale receptoarelor de energie electrica.

9.5. In cazul folosirii schemei IT de alimentare cu energie electrica, trebuie prevazute un dispozitiv de control al izolatiei care sa semnalizeze defectele de punere la pamant.

9.6. La alimentarea cu energie electrica cu conductoare neizolate a santierelor trebuie respectate si urmatoarele conditii:

- in punctele cele mai inalte ale santierului se prevad descarcatoare legate la priza de pamant;

- stalpii din beton armat al liniilor aeriene de joasa tensiune se leaga la pamant prin continuitatea armaturilor metalice;

- la stalpii din lemn, elementele metalice montate pe ei trebuie legate la conductorul de protectie numai daca stalpii sunt suntati prin elemente metalice (de ex. prin conductoare de coborare, cabluri armate etc.), iar descarcatoarele lor de supratensiune se leaga direct la pamant;

- descarcatoarele de supratensiune trebuie montate cat mai aproape de receptoarele de energie electrica prevazute cu infasurari (motoare electrice, transformatoare de sudare etc.).

Materiale si distributii

9. In incinta santierului, retelele electrice de joasa tensiune trebuie executate pe cat posibil pe solutia definitiva. Se recomanda executarea retelelor de joasa tensiune in cabluri. In cazul in care acest lucru nu este posibil, trebuie executate aerian, cu conductoare torsadate, respectandu-se prevederile din cap. 5 si din normativul PE 106.

Se evita utilizarea conductoarelor neizolate in incinta santierului cu exceptia celor pentru instalatiile de ridicat si transportat si pentru instalatiile de protectie impotriva socurilor electrice executate conform subcap. 4.1 si 8.

9.8. Instalatiile electrice de distributie se executa in montaj fix sau ca instalatii electrice mobile, dupa caz, in conditiile de la subcap. 5.1.

9.9. Toate echipamentele si aparatele electrice utilizate trebuie sa aiba gradul de protectie minim IP 44.

9.10. In fiecare tablou electric trebuie prevazute, pentru toate punctele de alimentare, ansambluri de aparate care contin:

- un aparat general de comanda;

- dispozitive de protectie la supracurenti (de suprasarcina si scurtcircuit);

- dispozitive de protectie impotriva atingerilor indirecte.

9.11. Pozarea conductelor electrice trebuie realizata astfel incat sa nu se exercite nici un efort (solicitare) asupra conexiunilor, cu exceptia cazurilor in care sunt special prevazute pentru acest scop.

9.12. Conductele electrice nu trebuie sa fie pozate in pasaje pentru pietoni sau vehicule, pentru a evita deteriorarea lor. Daca o asemenea pozare este necesara se prevede o protectie speciala impotriva solicitarilor mecanice si a contactelor cu utilajele.

9.13. Tabloruile electrice destinate instalatiei de iluminat se alimenteaza printr-un cordon in executie medie prevazut cu cel putin trei conductoare (L N PE).

9.14. Pentru iluminat se utilizeaza si corpuri de iluminat portabile, cu grad de protectie IP 44 si carcasa din material electroizolant si alimentate prin prize racordate la circuitele provizorii prevazute pe coridoarele constructiei in lucru. Prizele trebuie amplasate in locuri ferite de lovituri.

9.15. Instalatia electrica pentru iluminatul de paza se executa conform proiectului definitiv al constructiei. Daca nu este prevazut cu un astfel de iluminat se asigura numai o instalatie electrica pentru iluminatul necesar pentru paza materialelor si valorilor importante din santiere.

9.16. Utilajele electrice de pe santiere trebuie alimentate direct dintr-un tablou de distributie, printr-un circuit electric individual, prin instalatie electrica fixa si circuit separat pentru fiecare utilaj.

Fac exceptie utilajele care isi schimba frecvent amplasamentul si care se admite sa fie alimentate prin prize si cordoane speciale pentru instalatii electrice mobile, in executie medie sau grea sau conducte electrice armate, dupa caz.

Protectia impotriva socurilor

9.1 Protectia impotriva socurilor electrice se asigura in conditiile prevazute in cap. 4 si in acest subcapitol.

Protectia impotriva atingerilor directe

9.18. Se recomanda aplicarea pe santiere a urmatoarelor masuri de protectie impotriva atingerilor directe:

- izolarea partilor active;

- bariere sau carcase.

Masura de protectie prin 'obstacole' nu se admite decat in cazurile in care nu se pot aplica masurile recomandate si numai pentru o perioada de timp limitata.

Masura de protectie prin 'amplasarea in afara zonei de accesibilitate' se admite numai pentru liniile aeriene care traverseaza santierul.

Distantele minime admise sunt cele din cap. 5.

Protectia impotriva atingerilor indirecte

Protectia fara intreruperea automata a alimentarii

9.19. Aparatele, echipamentele si receptoarele electrice fixe, de actionare, de comanda etc., carora nu li s-a aplicat ca masura de protectie impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta, ;aimentarea la tensiune redusa', 'separarea de protectie' sau 'izolarea suplimentara', trebuie prevazute cu cel putin doua masuri de protectie alese incat ele sa nu se anuleze reciproc, conform prevederilor din subcap. 4.1.

9.20. La corpurile de iluminat fixe si portabile trebuie aplicate masurile de protectie prevazute in SR CEI 60364-4 si in subcap. 4.1.

9.21. La receptoarele mobile si portabile se aplica masurile prevazute in STAS 12216, STAS 12217 si SR CEI 60364-4, cu urmatoarele precizari: utilajele portabile folosite in medii sau procese umede (de ex. masini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, masini de curatat parchetul etc. se alimenteaza la o tensiune redusa de protectie de cel mult 24 V, conform prevederilor din STAS 2612 si subcap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mari de 24 V in cazul in care se aplica masurile de protectie 'separarea de protectie' sau 'izolarea suplimentara de protectie', conform SR CEI 60364 si prevederilor din subcap. 4.1.

Protectia prin intreruperea automata a alimentarii

9.22. Pe santier se utilizeaza de preferinta schemele TT si TN-S.

9.23. Schema TN-C se admite in partile fixe ale instalatiilor electrice (de ex. partea cuprinsa intre originea instalatiei si ansamblul care cuprinde aparatul general de comanda si dispozitivele cu protectie principale).

9.24. Se admite folosirea schemei IT daca este necesar sa se evite deconectarea la primul defect de punere la pamant in cazuri particulare si numai pentru o parte din instalatie. Se au in vedere la alegerea schemei IT dezavantajele ei datorate conditiilor numeroase si pretentioase pe care le impune (controlul permanent al izolatiei, semnalizare la primul defect etc.).

Nu se admite aplicarea masurii de protectie 'legaturi echipotentiale locale' nelegate la pamant.

9.25. Tensiunea limita conventionala UL (art. 4.1.6) trebuie sa fie de cel mult 25 V, timpii de intrerupere fiind aceia in subcap. 4.1. pentru aceasta tensiune.

9.26. Prizele trebuie prevazute cu una din urmatoarele protectii:

- dispozitive diferentiale cu un curent diferential rezidual de cel mult 30 mA;

- alimentare la TF JS;

- protectie prin separare electrica a circuitelor, fiecare priza fiind alimentata printr-un transformator individual.

Conductoare de protectie. Prize de pamant

9.2 Reseaua generala a conductoarelor principale de legare la pamant de protectie se realizeaza in buclata, in toate cazurile in care acest lucru este posibil.

9.28. Prizele de pamant si conductoarele de protectie pentru legare la pamant de pe santiere se executa cu prioritate utilizandu-se elementele metalice naturale existente (structura metalica a constructiei, conductele metalice, armatura betonului etc.) cu respectarea conditiilor din SR CEI 60364-4.

Receptoarele mai indepartate de cladirea a carei constructie metalica este utilizata drept priza naturala, trebuie legate de aceasta printr-un conductor de protectie care insoteste reteaua de alimentare, (asigurandu-se astfel continuitatea retelei generale a conductoarelor de protectie de pe santier).

9.29. Carcasele si elementele de sustinere metalice ale echipamentelor electrice si toate conductoarele de protectie locale se leaga la reteaua generala de protectie. Daca exista mai multe retele generale de protectie, acestea se leaga intre ele in cel putin doua puncte diferite.

9.30. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant si resitenta conductoarelor de protectie pana la receptor trebuie sa fie de maximum 4  respectandu-se conditia de deconectare in caz de defect din subcap. 4.1.

9.31. Reteaua generala de protectie care se executa ramificat, se leaga la toate capetele de linie si la punctele de ramificatie la cate o priza de pamant fixa de 10  . Rezistenta ansamblului trebuie sa fie de maxim 4  .

Lungimea conductorului de protectie intre doua prize de pamant fixe sau de la oricare dintre receptoarele electrice pana la cea mai apropiata priza, se admite sa fie de cel mult 200 m, in cazul conductoarelor de cupru si de cel mult 150 m in cazul celor din otel.

Daca aceste lungimi (sau distante) sunt mai mari, se intercaleaza prize de pamant suplimentare astfel incat lungimile, respectiv distantele specificate mai sus sa fie respectate.

9.32. La santierele cu suprafata redusa de teren, unde spatiul nu permite executarea de prize de pamant concentrate de 4  pentru reteaua de protectie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul traseului retelei, numarul lor alegandu-se astfel incat sa se realizeze in ansamblu o rezistenta de maximum 4  .

Pe santiere se admit si prize de pamant complexe, constituite din electrozi verticali si orizontali. La priza de pamant orizontala din apropierea liniei aeriene se leaga un numar suficient de electrozi verticali astfel incat rezistenta totala maxima sa fie de 4  .

Se admite ca o priza de pamant orizontala ingropata in imediata apropiere a stalpilor liniei aeriene si care urmeaza traseul acesteia sa fie utilizata pentru protectie. In acest caz, la fiecare stalp se prevede o ramificatie la care se leaga bornele de protectie ale utilajelor si cele ale tablourilor de distributie.

9.33. La retelele aeriene pentru alimentarea receptoarelor de pe santiere conductorul de protectie se realizeaza cu conductoare neizolate. Conductoarele de protectie se instaleaza pe aceiasi stalpi cu reteaua de alimentare cu energie electrica, dar pe izolatoare din portelan marcate prin vopsire in verde/galben si instalate sub ultimul izolator al retelei, la cel putin 45 cm distanta. Pe stalp, in dreptul izolatoarelor instalatiei generale de legare la pamant, se monteaza placi avertizoare cu inscriptia 'conductor numai pentru legare la pamant'.

9.34. Reteaua conductelor principale de protectie pe santiere se executa cu conductoare de otel cu sectiunea minima de 140 mm2. In cazuri justificate se admite folosirea conductoarelor de cupru cu sectiunea de 25 mm2.

9.35. Derivatiile de la reteaua conductoarelor principale de protectie spre partile metalice, pentru legarea lor la pamant, se executa pana la tabloul de distributie, cu conductoare avand sectiunile stabilite conform art. 9.34. De la tabloul de distributie pana la partea metalica se continua cu legatura dubla, conectata in puncte diferite la partea metalica si cu sectiunea minima de 70 mm2 OL sau, in cazurile in care conductoarele nu se pot instala aparent, cu sectiunea minima de 25 mm2 Cu.

La utilajele alimentate prin cordoane cu conductoare de cupru si invelis de cauciuc in executie grea sau medie, se admite folosirea celui de al patrulea conductor al cordonului drept conductor de legare la pamant.

9.36. Conductoarele de protectie pentru legarea la pamant a echipamentelor supuse la deplasari frecvente sau vibratii, trebuie sa fie conductoare flexibile.

9.3 La utilajele portabile alimentate prin cabluri flexibile de cupru la care se aplica schema IT sau schema TT, se admite utilizarea unui singur conductor de legare la pamant cu conditia utilizarii ca masura suplimentara a mijloacelor individuale de protectie, in conditiile din SR CEI 60364-4.

10. Instalatii electrice din cladiri agricole si horticole

10.1. Instalatiile electrice destinate cladirilor agrozootehnice trebuie proiectate si executate respectandu-se pe langa indicatiile prezentului normativ si precizarile din SR CEI 60364-7-705.

10.2. Protectia impotriva atingerilor directe trebuie asigurata indiferent de tensiunea de alimentare:

- fie prin bariere corespunzatoare sau invelisuri care asigura gradul de protectie minim IP 2X;

- fie printr-o izolatie care poate rezista la o tensiune de 500 V timp de 1 min.

10.3. Circuitele prizelor trebuie protejate prin dispozitive de protectie diferentiala cu valoarea de cel mult 30 mA.

10.4. In cladirile in care sunt animale trebuie realizata o legatura echipotentiala suplimentara care sa uneasca toate elementele conductoare care pot fi atinse de animale. Aceasta legatura echipotentiala se leaga la conductorul de protectie al instalatiei electrice.

Se recomanda dispunerea pe sol a unui gratar metalic legat la conductorul de protectie al instalatiei electrice.

10.5. Prevenirea producerii incendiilor datorita instalatiei electrice se realizeaza printr-un dispozitiv de protectie diferential cu valoarea curentului diferential nominal de cel mult 0,5 A montat la intrarea in tabloul general sau confretul cladirii respective.

10.6. Aparatele electrice de incalzire trebuie astfel utilizate si amplasate incat sa se evite producerea incendiilor. In cazul in care producatorul nu impune alta valoare, distanta minima dintre aceste aparate si animale sau materiale combustibile este de 0,5 m.

10. Echipamentele si aparatele electrice utilizate trebuie sa aiba un grad de protectie de minim IP 35.

10.8. Aparatele destinate deconectarii si conectarii de urgenta a retelei de alimentare cu energie electrica nu trebuie amplasate in zonele accesibile animalelor, tinand seama de conditiile care pot sa apara datorita unor actiuni necontrolate.

10.9. Pentru aplicarea masurii de protectie impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automata a alimentarii, tensiunea limita conventionala UL in incaperile in care se gasesc animale sau situate in exterior, este de 25 V valoare eficace in curent alternativ sau 60 V in curent continuu, timpul maxim de intrerupere fiind de 5 secunde.

11. Instalatii electrice aferente echipamentelor informatice

11.1. Instalatiile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrarii informatiilor se proiecteaza si se executa respectandu-se pe langa prevederile prezentului normativ si precizarile din GP 052.

11.2. Prevederile din prezentul capitol trebuie aplicate instalatiilor electrice de alimentare a echipamentelor informatice prevazute cu dispozitive de filtrare a parazitiilor radiofonici care pot produce curenti de fuga de valori suficient de mari incat un defect de continuitate al circuitului de legare la pamant sa poata provoca apartia unei tensiuni de atingere periculoase. Prevederile se aplica si instalatiilor electrice de alimentare a echipamentelor industriale de comanda, de telecomunicatii etc.

11.3. Toate conductoarele de protectie utilizate trebuie sa fie din cupru.

11.4. Este obligatorie separarea circuitelor de forta de circuitele de curenti slabi.

11.5. Pe traseele verticale se recomanda o distanta de 30 cm intre circuitele de forta si cele de curenti slabi.

11.6. Pe traseele orizontale se recomanda o distanta de minimum 5 cm.

11. Pentru evita perturbatiile cauzate de aparate care produc campuri electromagnetice (de ex. balasturi pentru lampi fluorescente, motoare pentru storuri) se recomanda o distanta de minim 30 cm intre aceste aparate si traseul circuitelor de curenti slabi.

11.8. In spatii cu perturbatii electromagnetice puternice (produse de emitatoarele de unde electromagnetice, descarcarile in arc etc.), pe langa distantele dintre circuite prevazute la art. 11.5 si 11.6 se recomanda ecranarea circuitelor.

11.9. Intersectarea circuitelor de forta cu cele de curenti slabi se recomanda sa se faca un unghi de 900 C.

11.10. In distributiile orizontale se recomanda folosirea plintelor cu mai multe compartimente separate prin pereti despartitori. Circuitele de forta se amplaseaza in partea de sus a plintelor, canalelor, iar circuitele de curenti slabi se amplaseaza in compartimentul cel mai de jos, cat mai aproape de planul maselor.

Prize de pamant

11.11. Se recomanda realizarea unei prize unice de pamant. Aceasta se realizeaza pentru constructiile noi in fundatie. Aceasta priza de pamant constituie un potential de referinta pentru toate echipamentele electrice ale constructiei.

11.12. Pentru echipamentele care au un curent de fuga mai mare de 10 mA se recomanda utilizarea schemei TN - S. Nu se recomanda utilizarea schemei TN-C. Schemele TT si IT se pot utiliza conform art. 11.14., respectiv art. 11.15.

11.13. In cazul in care curentul de fuga prezumat este mai mare de 10 mA, protectia impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta se realizeaza daca se respecta una din urmatoarele conditii:

a) Conductorul de protectie utilizat se alege conform tabelului 4.4. din subcap. 4.1. dar trebuie sa aiba o sectiune de cel putin 10 mm2. Se admite folosirea mai multor conductoare legate in paralel daca suma sectiunilor acestora este de cel putin 10 mm2.

b) Se va prevede un dispozitiv de control al continuitatii circuitului de legare la pamant care sa deconecteze automat alimentarea cu energie electrica in momentul intreruperii acestei continuitati.

c) Atunci cand echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator cu infasurari distincte sau prin intermediul unei surse care sa prezinte o separare electrica intre circuitul primar si secundar (de ex. grup motor-generator) circuitele secundare se realizeaza, de preferinta, in schema TN, si pentru aplicatii specifice in schema IT. Legarea la pamant se face cu respectarea conditiilor de la pct. a) si b).

Aceste prevederi se aplica si la un circuit care alimenteaza mai multe echipamente si in care suma curentilor de fuga depaseste 10 mA.

11.14. In cazul schemei de alimentare TT, circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual al carui curent nominal de functionare se stabileste conform relatiei:

in care:

l1 - curentul total de fuga prezumat, A ;

ln - curentul nominal de functionare al dispozitivului de protectie diferential, A ;

UL - tensiunea de atingere maxima admisa, V ;

RA - rezistenta de dispersie a prizei de pamant,  .

11.15. Se recomanda ca echipamentele avand curenti de fuga importanti sa nu fie legate direct la o instalatie in schema IT (datorita dificultatii de protectie la soc electric in cazul primului defect). Se recomanda ca echipamentul sa fie alimentat printr-o schema TN racordata la instalatia principala in schema IT, prin intermediul unui transformator cu doua infasurari separate electric.

11.16. In cazul in care, prin aplicarea masurilor prevazute la art. 11.6, nivelul parazitilor radiofonici se situeaza peste limitele acceptabile se admite aplicarea oricarei masuri de protectie daca aceasta respecta simultan urmatoarele conditii:

- asigura o protectie corespunzatoare impotriva supracurentilor;

- nu determina apartia unor tensiuni de atingere periculoase si nu modifica integritatea legaturii echipotentiale, in conditiile normale si de defect.

Protectia impotriva supratensiunilor

11.1 Daca intr-o constructie se afla aparatura de prelucrare a informatiilor si constructia este alimentata printr-un racord aerian, atunci se recomanda sa se prevada dispozitive de protectie la supratensiuni conf. subcap. 4.4.

11.18. Computerele, imprimantele, fax-urile, trebuie protejate printr-un descarcator plasat in amonte de priza la care acestea sunt racordate si legat la pamant.

12. Instalatii electrice pentru incaperi medicale si spatii anexe acestora

12.1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice pentru incaperi medicale si anexele acestora, se respecta, pe langa prevederile din acest normativ si prevederile din GP 052.

12.2. Incaperile medicale se clasifica, din punct de vedere al protectiei impotriva socurilor electrice astfel:

Incaperi medicale din grupa 0, incaperi in care este permisa numai utilizarea echipamentelor medicale electrice alimentate la TFJS si TFJP (max. 25 Vc.a. sau 60 Vc.c. filtrat).

Incaperi medicale din grupa 1, incaperi in care se utilizeaza echipamente medicale electrice cu exceptia celor destinate procedurilor intracardiace.

Incaperi medicale din grupa 2, incaperi in care se utilizeaza si echipamente medicale electrice destinate procedurilor intracardiace.

Protectia impotriva socurilor electrice

12.3. Pentru grupele 0, 1 si 2 de incaperi medicale si anexele lor, TFJS si TFJP se limiteaza la maxim 25 Vc.a. sau 60 Vc.c. filtrat.

12.4. Pentru incaperi din grupa 0, utilizarea TFJS sau TFJP trebuie insotita si de cel putin una din urmatoarele masuri:

- circuitele TFJS sau TFJP trebuie separate prin montaj de celelalte circuite;

- circuitele TFJS sau TFJP trebuie introduse in tuburi de protectie din materiale izolante;

- circuitele TFJS sau TFJP trebuie introduse in tuburi de protectie metalice legate la pamant separat de alte circuite;

- circuitele TFJS sau TFJP care fac parte dintr-un cablu multiconductor care contine si alte circuite, trebuie sa fie izolate pentru tensiunea cea mai ridicata a acestor circuite.

12.5. Toate echipamentele electrice dintr-o incapere alimentate cu TFJS sau TFJP care au parti conductoare accesibile, trebuie conectate printr-o legatura echipotentiala.

12.6. Protectia impotriva atingerilor directe trebuie asigurata si prin izolarea partilor active sau prin bariere sau invelisuri de protectie.

12. Protectia impotriva atingerilor indirecte se realizeaza prin intreruperea automata a alimentarii (art. 12.8) sau prin folosirea unor echipamente electrice cu izolatie intarita (clasa II).

12.8. Protectia prin intreruperea automata a alimentarii se realizeaza prin prevederea pe fiecare circuit a cate un disjunctor diferential, astfel:

- pentru intreruptoare avand curentul nominal de sarcina pana la 63 A, curentul nominal diferential de functionare trebuie sa fie mai mic sau egal cu 30 mA;

- pentru intreruptoare avand curent nominal de sarcina mai mare de 63 A, curent nominal diferential de functionare trebuie sa fie mai mic sau egal cu 300 mA.

12.9. Este interzisa folosirea schemei de legare la pamant TN-C.

12.10. In incaperi din grupa 2, daca se utilizeaza schema de legare la pamant IT medical, ca masura de protectie, trebuie prevazut un dispozitiv de control permanent al izolatiei, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa aiba rezistenta interna in curent alternativ de cel putin 100 k ;

- tensiunea de testare sa nu depaseasca 25 V;

- curentul de testare sa nu depaseasca 1 mA.

Se monteaza in aceste incaperi si semnalizarea luminoasa a defectului.

12.11. Circuitele secundare nu trebuie sa aiba nici un punct comun cu circuitul primar, nici cu alt circuit sau punct legat la pamant, acestea neopunandu-se functionarii dispozitivului de control permanent al izolatiei, prevazut la art. 12.10.

12.12. In toate incaperile medicale din grupa 1 sau grupa 2 trebuie realizata o legatura echipotentiala suplimentara intre urmatoarele parti situate pana la inaltimea de 2,5 m fata de pardoseala:

- bare conductoare de protectie;

- parti conductoare care nu apartin unei instalatii electrice;

- ecrane de protectie impotriva campurilor electrice pertubatoare;

- grilaje de protectie ale pardoselilor conductoare electric;

- partile conductoare accesibile ale echipamentelor electrice alimentate la TFJP;

- masele aparatelor electrice fixe sau mobile, inclusiv cele ale aparatelor radiologice.

Acest ansamblu trebuie sa fie racordat la o priza de pamant.

12.13. In fiecare tablou de distributie conductorul de protectie trebuie conectat la bara legaturilor echipotentiale.

12.14. Transformatoarele utilizate in scheme IT trebuie amplasate cat mai aproape de incaperile pe care le deservesc, in spatii separate.

Alimentare de rezerva

12.15. Comutarea de pe alimentarea de baza pe alimentarea de rezerva trebuie sa se realizeze automat in momentul in care tensiunea de la intrarea in tabloul de distributie principal variaza cu mai mult de 10% fata de valoarea nominala. Timpul de comutare va fi:

- mai mic sau egal cu 0,5 s (clasa de comutare 0,5 s);

- mai mic sau egal cu 15 s (clasa de comutare 15 s).

12.16. Alegerea timpului (clasei) de comutare se va face tinand seama de tabelul 12.

Tabelul 12.

Clasa de comutare in functie de grupa incaperii

Incapere medicala sau anexa

Grupa

Clasa de comutare

0

1

2

0,5

12

 15

1. Sali de masaj

 

X

 

X

 

 

2. Sasuri de pregatire a echipei chirurgicale

X

 

 

 

 

X

3. Saloane

 

X

 

 

X

 

4. Sali de ECG, EEG si EHG

 

X

 

 

X

 

5. Sali de endoscopie

 

X

 

 

X

 

6. Sali de examinare si tratament

 

X

 

 

X

 

 Laboratoare

 

X

 

 

 

X

8. Camere de sterilizare a echipamentului chirurgical

 

X

 

 

 

X

9. Camere de urologie (alta decat sala de operatii)

 

X

 

 

X

 

10. Sali de nasteri

 

X

 

 

X

 

11. Sali de diagnostic si tratament radiologic (altele decat cele mentionate la punctul 20)

 

X

 

 

X

 

12. Sali de hidroterapie

 

X

 

 

X

 

13. Sali de fizioterapie

 

X

 

 

X

 

14. Sali de anestezie

 

X

 

 

X

 

15. Sali de operatie

 

 

X

X1)

X

 

16.Sali de pregatire preoperatorie

 

 

X

X1)

X

 

1 Sali de pansamente operatorii

X

 

 

 

 

X

18. Sali de reanimare

 

X

 

 

X

 

19. Sali de proceduri intracardiace

 

 

X2)

 

X

 

20.Sali de tratament intensiv

 

 

X

X1)

X

 

21. Sali de examen angiografic

 

 

X2)

 

X

 

22. Sali de hemodializa

 

X

 

 

 

X

23. Sali de monitorizare

X

 

 

 

X

 

24. Sali de examinare prin rezonanta magnetica

 

X

 

 

X

 

25. Medicina nucleara

 

X

 

 

X

 

26. Sali pentru prematuri

 

X

 

X1)

X

 

1) Pentru corpurile de iluminat din sala de operatie si echipamentele electrice medicale care necesita o alimentare cu energie electrica in cel mult 0,5 s.

2) Grupa si clasa de comutare pot fi stabilite de conducerea unitatii medicale.

12.1 Pentru un timp de comutare mai mare de 15 s (clasa de comutare  15 s) comutarea se face atat manual cat si automat.

12.18. Lampa scialitica din salile de operatie trebuie sa fie alimentata, in cazul intreruperii alimentarii normale si a celei de rezerva, de o baterie de acumulatoare a carei tensiune este de 24 V sau 48 V si instalatia trebuie realizata conform prevederilor art. 4.1.6., 4.1.8. Durata de intrare automata in functiune trebuie sa fie de 0,5 s iar autonomia de functionare de cel putin o ora.

Protectia impotriva perturbatiilor electromagnetice

12.19. Incaperile in care trebuie luate masuri de protectie impotriva perturbatiilor electrice si magnetice sunt in special urmatoarele:

- sali de ECG, EEG, EMG;

- sali de reanimare si de terapie intensiva;

- sali de cateterism;

- sali de angiografie;

- sali de operatie.

Materialele si echipamentele electrice care pot perturba functionarea aparatelor electromedicale sunt:

- transformatoare, motoarele, tablourile de distributie;

- balasturile surselor fluorescente.

12.20. - In incaperile in care functionarea aparatelor electromedicale pot fi perturbata de catre undele electromagnetice, trebuie sa se ia urmatoarele masuri:

- peretii, pardoselile si tavanele trebuie sa fie prevazute cu un blindaj corespunzator;

- distributiile electrice care intra in aceste incaperi trebuie sa fie prevazute cu un invelis metalic legat la pamant;

- carcasele metalice ale echipamentelor fixe de clasa II sau III trebuie sa fie legate de BEP.

13. Instalatii electrice pentru iluminat si siguranta
Conditii de alimentare si de functionare

13.1. Iluminatul de siguranta trebuie prevazut in cladirile civile si industriale tinand seama de prevederile prezentului normativ, de tipurile alimentarii iluminatului de siguranta din tabelul 13 si de recomandarile din STAS 6646/1,3 pentru cladiri civile, precum si de STAS 6646/2 si SR 12294, pentru cladiri industriale.

Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranta

13.2. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranta trebuie integrate in iluminatul normal si se folosesc concomitent.

13.3. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranta care fac parte din iluminatul normal, trebuie marcate sau vor fi echipate cu lampi de alta culoare pentru a se deosebi de lampile iluminatului normal. Se admite prevederea de corpuri de iluminat si cu sursa proprie de alimentare incorporata.

13.4. In iluminatul de siguranta de tip 2, 3 sau 4 (vezi art. 13.9.), in cazul in care corpurile de iluminat fac parte si din iluminatul normal, se admite echiparea lor cu urmatoarele tipuri de surse de lumina:

a) lampi fluorescente cu aprindere prin starter, in cazul in care corpurile de iluminat sunt echipate cu cel putin doua lampi, iar balastul nu este de tip tandem; se admit si corpuri de iluminat dotate cu o singura lampa fluorescenta cu conditia montarii de perechi de corpuri de iluminat alaturate sau amplasate la o distanta de cel mult 6 m precum si corpuri de iluminat fluorescent fara starter, cu balast electronic.

b) lampi cu vapori de mercur, lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune sau cu descarcari, daca sunt permanent in functiune, fiind alimentate din alimentarea de siguranta respectiva.

13.5. Pentru iluminatul de siguranta pentru evacuare, marcarea iesilor din incaperi, a traseului si a iesilor cailor de evacuare trebuie folosite corpuri de iluminat tip 'indicator luminos' (STAS 297). Ele se amplaseaza astfel incat sa indice traseul de urmat in caz de pericol.

13.6. Iluminatul de siguranta impotriva efectului panicii se realizeaza cu corpuri de iluminat cu lampi incandescente sau fluorescente cu balast electronic si acumulator incorporat. Ele se repartizeaza pe circuite astfel incat cele de pe o cale de evacuare sa fie alimentate alternativ, pe circuite diferite.

13. Dozele de legaturi ale circuitelor iluminatului de siguranta trebuie separate pe cat posibil de cele ale iluminatului normal.

Tipuri de alimentari pentru iluminatul de siguranta

13.8. Iluminatul de siguranta, dupa conditiile de alimentare de siguranta cu energie electrica si conditiile de functionare, este de urmatoarele tipuri:

Tipul 1, la care alimentarea iluminatului de siguranta este asigurata dintr-o sursa de interventie care poate fi:

1a) Baterie centrala de acumulatoare, legata permanent la instalatia de incarcare, cu functionare tampon.

1b) Grup electrogen permanent in rotatie sau grup de surse neintreruptibile UPS-uri asociat cu grup de interventie in asteptare.

Lampile iluminatului de siguranta de tip 1 trebuie sa fie permanent in functiune pe toata perioada in care sunt prezente persoane in incaperile sau pe caile de evacuare din cladirea respectiva.

In cazul in care sursa de interventie este cea prevazuta la pct. 1b) se admite ca iluminatul de siguranta sa fie in mod normal alimentat din reteaua furnizorului de energie electrica, daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- alimentarea cu energie electrica se face dintr-un punct de primire si pe o cale de alimentare diferite de cele ale iluminatului normal;

- se asigura la caderea alimentarii de baza, trecerea automata pe alimentare din sursa de interventie intr-un interval de timp mai mic de 0,15 s.

Tipul 2, la care alimentarea iluminatului de siguranta este asigurata din urmatoarele surse:

2a) baterie centrala de acumulatoare sau baterie locala cu dispozitiv de comutare automata (pile, luminoblocuri);

2b) grup electrogen cu cuplare automata permanent in rotatie (cald) sau sursa de alimentare neintreruptibila UPS asociat cu grup de interventie in asteptare;

2c) reteaua furnizorului de energie electrica dintr-un punct de racordare si pe o cale de alimentare diferita de cele ale iluminatului normal.

Durata de comutare admisa pentru conectarea iluminatului de siguranta trebuie sa fie mai mica de 0,5 s.

Tipul 3, la care alimentarea iluminatului de siguranta este asigurata din:

3a) Transformator sau bransament, diferite de cele care alimenteaza iluminatul normal;

3b) Baterii locale de acumulatoare, cu dispozitive locale de comutare automata (ex. luminoblocuri, pile etc.).

3c) grup electrogen cu pornire automata.

Durata de comutare admisa este de cel mult 15 s.

Lampile iluminatului de siguranta de tipul 3a) trebuie sa fie in functiune pe toata durata in care sunt prezente persoane in incaperile sau pe caile de evacuare prevazute cu acest tip de iluminat de siguranta.

Tipul 4, la care alimentarea iluminatului de siguranta este asigurata din coloana tabloului principal general sau din coloana tabloului principal de forta al cladirii respective, racordarea facandu-se inaintea intreruptorului general sau, daca acesta lipseste, inainte sigurantelor generale.

Pentru punerea in functiune la necesitate a acestui tip de iluminat, se prevad aparate de comanda manuala in aceleasi conditii ca si pentru iluminatul normal (ex. intrerupatoare locale, automate de scara etc.).

Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului

13.9. Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului se prevede in urmatoarele cazuri:

a) in locuri de munca dotate cu receptoare care trebuie alimentate fara intrerupere si la locurile de munca legate de necesitatea functionarii acestor receptoare (statii de pompe pentru incendiu, surse de rezerva, spatiile serviciilor de pompieri, incaperile centralelor de semnalizare, dispecerate etc.);

b) in incaperile blocului operator (sali de operatie, de sterilizare, de pregatire medici, de pregatire bolnavi, de reanimare etc.);

c) in incaperile constructiilor de productie si/sau depozitate, laboratoare si altele similare in care utilajele necesita o permanenta supraveghere.

13.10. Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului se prevede de tip 2 in cazurile de la pct. a) si b) de la art. 13.9. si de tip 3 in cazul c).

Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct. a) si b) de la art. 13.9. trebuie stabilita astfel incat sa se asigure functionarea iluminatului de siguranta pentru continuarea lucrului in tot timpul necesar pentru luarea unor masuri in vederea continuarii pe o perioada de timp, fara pericol, a activitatii, efectuarea unor manevre pentru oprirea activitatii si evacuarea utilizatorilor. Daca activitatea nu poate fi intrerupta, capacitatea bateriilor de acumulatoare se prevede pentru a asigura functionarea tuturor lampilor timp de cel putin 3 ore.

13.11. Se admite ca lampile iluminatului de siguranta de tip 2 pentru continuarea lucrului sa nu fie in functiune atunci cand sunt prezente persoane in incaperile din cladirea in care este prevazut acest iluminat, daca alimentarea se face in varianta 2a) sau 2b), cu exceptia celor din statiile de pompare a apei in caz de incendiu si a grupului electrogen care constituie sursa de rezerva.

In cazul in care alimentarea se face in varianta 2c), lampile acestui iluminat trebuie sa fie in functiune simultan cu acelea ale iluminatului normal.

Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru interventii

13.12. Instalatiile electrice pentru iluminatul de siguranta pentru interventii trebuie prevazute in urmatoarele cazuri:

a) in locuri in care sunt montate armaturi (de ex. vane, robinete si dispozitive de comanda-control) ale unor instalatii si utilaje care trebuie actionate in caz de avarie;

b) in zonele cu elemente care, la iesirea din functiune a iluminatului normal, trebuie actionate in vederea scoaterii din functiune a unor utilaje si echipamente sau a reglarii unor parametri aferenti, in scopul protejarii utilajelor, echipamentelor sau persoanelor precum si in incaperi de garare a utilajelor PSI.

13.13. Iluminatul de siguranta pentru interventii se prevede de tip 2 in cazurile de la pct. a) de la art. 13.12. si de tip 3, in cele de la pct. b).

13.14. Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct. a) de la art. 13.12. se dimensioneaza pentru a asigura functionarea tuturor lampilor timp de cel putin 1 ora, iar in cazurile de la pct. b) de la art. 13.12. se alege in conditiile stabilite pentru pct. b) de la art. 13.9.

Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru evacuare

13.15. Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru evacuare trebuie prevazute in cazurile specificate din tabelul 13., in functie de destinatia cladirilor sau incaperilor si capacitatea lor (nr. de locuri sau de persoane care se pot gasi simultan in ele, stabilit de catre proiectant), precum si in toate spatiile de lucru din industrie sau similare, in conditiile prevazute in SR 12294.

13.16. Intr-o cladire cu mai multe tipuri de incaperi si mai multe cai de evacuare, iluminatul de siguranta pentru evacuare se prevede de tipul specificat in tabelul 13. si conform art. 13.1

13.1 Intr-o cladire se prevede, de regula, un sistem unitar de alimentare cu energie electrica pentru iluminatul de siguranta pentru evacuare, stabilit pentru situatia cea mai dezavantajoasa. Fac exceptie cazurile justificate tehnic.

Tabelul 13.

Cazurile in care se prevede iluminat de siguranta

Nr. crt.

Incaperi, spatii si cai de evacuare la care trebuie prevazut iluminat de siguranta

Tipul iluminatului de siguranta

Capacitate, persoane, locuri

peste

1500

601

pana la 1500

201 pana la 600

101 pana la 200

50*) pana la 100

subsol

parter, etaje

1

Pe caile de evacuare, incaperi, spatii si la iesirile din: a) teatre, cinematografe, circuri, sali de spectacole sau polivalente etc.;

1

2

2

2

2

2

b) magazine, cladiri cu expozitii temporare sau permanente, cladiri cu sali de sport cu public, cladiri cu saloane de dans, precum si altele similare;

2

2

3

2

3

4

c) muzee, localuri de alimentatie publica (restaurante, cantine, cofetarii), biblioteci pentru public, cladiri cu sali de asteptare pentru public, cladiri cu vestiare etc. precum si incaperi din cladiri ce adapostesc persoane care nu se pot evacua singure: maternitati, spitale, sanatorii (incaperi de spitalizare si tratamente), cladiri pentru copiii de varsta prescolara (crese, camine, gradinite), camine pentru batrani si infirmi, ospicii pentru alienati mintal si altele similare;

1

2

3

2

3

4

d) incaperi de productie si similare;

2

3

3

3

4

4

e) hoteluri, case de oaspeti, cladiri administrative cu public;

2

3

3

3

4

4

f) cladiri foarte inalte (cu inaltimea peste 45 m);

1

1

1

1

1

1

g) cladiri inalte (cu inaltimea intre 28 m si 45 m).

2

2

2

2

2

2

2

Pe traseul si la iesirile: a) scarilor fara lumina naturala, in alte categorii decat cele mentionate la pct. 1 ag**);

3

3

3

3

3

3

b) scarilor cu lumina naturala nementionate la pct. 1 ag, care servesc la evacuarea a mai mult de 50 de persoane.

4

4

4

4

4

4

NOTA:

*) In spatiile de productie si similare se prevede iluminat de siguranta pentru evacuare si in incaperi avand capacitatea sub 50 de locuri sau persoane, conform SR 12294.

**) Se admite si utilizarea tipului 4 de iluminat de siguranta, daca cladirea dispune de un cofret cu alimentare intrare-iesire (in bucla) din reteaua de joasa tensiune a furnizorului de energie electrica. In acest caz, circuitele pentru iluminatulnormal si circuitele pentru iluminatul de siguranta ale casei scarilor, se racordeaza inaintea intreruptorului general al tabloului pentru iluminat comun, circuitul iluminatului de siguranta se prevede cu un intreruptor pe tabloul comun, iar circuitul iluminatului normal cu intreruptor pe tabloul comun, iar circuitul iluminatului normal cu intreruptorul automat de scara.

Pentru actionarea iluminatului de siguranta cu lampi incandescente din blocuri de locuinte se prevede intreruptor de scara.

13.18. Capacitatea bateriilor pentru alimentarea iluminatului de siguranta pentru evacuare se stabileste astfel incat acestea sa asigure functionarea continua a tuturor lampilor timp de cel putin 1 ora.

13.19. Lampile iluminatului de siguranta de tip 2 pentru evacuare, trebuie sa fie in functiune pe toata perioada in care sunt prezente persoane in incaperile sau pe caile de evacuare ale cladirii in care este prevazut acest iluminat. Pentru acest tip de iluminat durata de comutare trebuie sa fie cea prevazuta la art. 13.8.

Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru circulatie

13.20. Instalatiile electrice pentru iluminatul de siguranta pentru circulatie trebuie prevazute pe caile de circulatie din interiorul salilor de spectacol ale cladirilor mentionate la pct. a) si b) in tabelul 13. si pe caile de circulatie din incaperile de productie din cladiri industriale si similare, corespunzator tipului prevazut in tabelul 13.

13.21. Iluminatul de siguranta pentru circulatie se alimenteaza din instalatia electrica pentru iluminatul de siguranta pentru evacuarea din cladirea respectiva.

13.22. Corpurile de iluminat ale iluminatului de siguranta pentru circulatie se amplaseaza in locuri in care este necesar sa se asigure publicului, respectiv utilizatorilor, distingerea unor obstacole de pe caile de circulatie atunci cand iluminatul normal lipseste sau acolo unde iluminatul de evacuare nu este suficient pentru distingerea obstacolelor.

Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta impotriva panicii

13.23. Instalatii electrice pentru iluminat de siguranta impotriva efectului panicii se prevad in incaperile cu o capacitate mai mare de 400 de locuri mentionate la pct. 1 a) si b) si corespunzator tipului prevazut din tabelul 13.

13.24. Iluminatul de siguranta impotriva panicii se alimenteaza din instalatia electrica pentru iluminatul de evacuare din cladirea respectiva.

13.25. Iluminatul de siguranta impotriva panicii se prevede cu comanda automata de punere in functiune dupa caderea iluminatului normal.

13.26. In afara de comanda automata a intrarii lui in functiune, iluminatul de siguranta impotriva panicii se prevede si cu comenzi manuale din mai multe locuri accesibile personalului de serviciu al cladirii, respectiv personalului instruit in acest scop. Scoaterea din functiune a iluminatului de siguranta impotriva panicii trebuie sa se faca numai dintr-un singur punct accesibil personalului insarcinat cu aceasta.

Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru veghe

13.2 Instalatiile electrice pentru iluminatul de siguranta pentru veghe se prevad in incaperi pentru dormitoare in cazurile mentionate la pct. 1 c) din tabelul 13., acolo unde este necesara o supraveghere in timpul noptii.

13.28. Iluminatul de siguranta pentru veghe se alimenteaza din instalatia electrica pentru iluminat de siguranta din cladirea respectiva, corespunzator tipului normat.

Instalatii electrice pentru iluminatul de siguranta pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu

13.29. Instalatiile electrice destinate iluminatului pentru macarea hidrantilor interiori de incendiu se prevad in cladirile in care activitatea se desfasoara si in timpul noptii sau care functioneaza la lumina artificiala si numai in cazurile in care iluminatul de siguranta din aceste cladiri nu asigura distingerea hidrantilor.

13.30. Iluminatul pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu se alimenteaza din instalatia electrica pentru iluminatul de siguranta corespunzator tipului stabilit in tabelul 13.

13.31. Corpurile de iluminat pentru iluminatul destinat marcarii hidrantilor interiori de incendiu se amplaseaza in afara hidrantului (alaturi sau deasupra), la distanta de maxim 1,5 m de el, respectandu-se si conditiile din SR 12294.

14. Instalatii electrice in zone cu pericol de explozie

A. Stabilirea echipamentelor electrice si proiectarea instalatiilor electrice

14.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice in zonele cu pericol de explozie cu respectarea standardelor si reglementarilor tehnice in domeniu.

14.2. Zonele cu pericol de explozie se clasifica astfel:

Zona 0, arie in care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer este prezent fie continuu, fie pentru perioade lungi de timp sau perioade scurte care se repeta cu o frecventa ridicata.

Zona 1, arie in care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer poate sa apara in conditii normale de functionare.

Zona 2, arie in care, amestecul exploziv de gaze sau vapori cu aer poate sa apara in conditii normale de functionare numai accidental si pentru o perioada scurta de timp.

Zona 20, arie in care, praful combustibil, sub forma de nor, este prezent in permanenta sau in mod frecvent in cantitate suficienta pentru a produce o concentratie exploziva de praf combustibil in amestec cu aerul si/sau in care stratul de praf se poate forma cu o grosime excesiva si necontrolata in timpul functionarii normale.

Zona 21, arie neclasificata ca zona 20, in care in timpul functionarii normale, praf combustibil, sub forma de nor, este probabil sa apara in cantitate suficienta pentru a fi capabil sa produca o concentratie exploziva de praf combustibil in amestec cu aerul.

Aceasta arie poate cuprinde, intre altele, imediata vecinatate a punctelor de alimentare sau de evacuare a produselor pulverulente si spatii in care se formeaza straturi de praf si este probabil ca in timpul functionarii normale sa genereze o concentratie exploziva de praf combustibil in amestec cu aerul.

Zona 22, arie neclasificata ca zona 21 in care norii de praf se pot produce rar si se mentin perioade scurte sau in care acumularile sau straturile de praf combustibil pot fi prezente in conditii anormale si pot genera amestecuri explozive de praf in aer. Atunci cand inlaturarea acumularilor sau straturilor de praf nu poate fi asigurata, datorita conditiilor anormale, acest spatiu se clasifica zona 21.

Aceasta zona poate cuprinde, intre altele, spatii din apropiera unui echipament care contine praf ce poate scapa prin scurgeri si poate forma depozite (de ex. sali de concasare).

14.3. Zonarea ariilor periculoase se face conform prevederilor din SR CEI 90079-10 pentru amestecuri explozive de gaze sau vapori si conform SR CEI 61241-1-3 pentru amestec aer-praf combustibil.

14.4. Se recomanda pe cat posibil utilizarea echipamentelor electrice in executie normala, amplasate in afara zonelor cu pericol de explozie.

14.5. In zonele cu pericol de explozie se foloseste numai aparatura electrica, materiale si cabluri omologate pentru functionarea in astfel de zone.

14.6. Montarea liniilor electrice aeriene exterioare este interzisa in zonele cu pericol de explozie. Se admite montarea acestora numai in afara zonelor cu pericol de explozie cu conditia asigurarii unei distante minime de la axul liniei la limita zonei cu pericol de explozie, de cel putin 1,5 ori inaltimea stalpului, dar minimum 15 m.

14. La alegerea aparaturii electrice pentru arii periculoase trebuie luate in consideratie urmatoarele elemente:

- clasificarea ariei periculoase;

- clasificarea gazelor, vaporilor si prafurilor combustibile in functie de grupa sau subgrupa aparaturii electrice;

- clasa de temperatura sau temperatura de aprindere a gazelor, vaporilor sau a amestecului aer-praf.

Alegerea echipamentelor electrice in functie de zone

14.8. In zona 0 se folosesc numai materiale, aparate si echipamente electrice in executie antiexploziva. Exi.a.II, care nu produc scantei cu energie suficienta chiar in cazul unor defectiuni pentru a aprinde amestecul exploziv. Acestea trebuie sa fie corespunzatoare grupei de explozie si clasei de temperatura a gazelor sau vaporilor din zona respectiva, conform cu STAS 6877/4 si STAS 6877/8.

14.9. In zona 1 poate fi utilizat echipament electric executat in conformitate cu prevederile pentru zona 0 sau cu prevederile de la unul sau mai multe din urmatoarele tipuri de protectie:

- capsulare antideflagranta 'd';

- aparatura presurizata 'p';

- inglobarea in nisip 'q';

- imersiunea in ulei 'r';

- securitate marita 'e';

- securitate intrinseca 'i';

- incapsulare 'm'.

14.10. In zona 2 este permisa instalarea urmatoarei aparaturi electrice:

- aparatura electrica pentru zonele 0 sau 1;

- aparatura electrica proiectata special pentru zona 2 (de ex. tipul de protectie 'n').

14.11. In zonele 20 si 21 se poate instala:

- aparatura construita si incercata pentru a fi utilizata intr-o atmosfera de praf combustibil. Aparatura trebuie sa aiba marcata pe ea simbolul DIP pentru protectia impotriva aprinderii prafurilor, conform SR CEI 61241-1-1;

- aparatura cu siguranta intrinseca Exi a II in zona 20 si Exi a II sau Ex b II in zonele 21 si 22, avand contactele electrice din zona cu praf protejate in carcase IP 65;

- aparatura presurizata 'p' in zonele 21 si 22.

Alegerea in functie de grupa echipamentului

14.12. Echipamentul electric cu tipul de protectie 'e', 'm', 'o', 'p' si 'q' trebuie sa apartina grupei II de echipamente.

Echipamentul cu tipul de protectie 'd' si 'i' trebuie sa apartina uneia din grupele IIA, IIB, IIC de echipamente si sa fie aleasa in conformitate cu tabelul de 14.

Tabelul 14.

Relatia dintre subdivizunea de gaze/vapori si subgrupa de temperatura

Subdiviziunea gaze/vapori

Subgrupa de echipamente

IIA

IIA, IIB sau IIC

IIB

IIB sau IIC

IIC

IIC

Alegerea echipamentelor in functie de aprinderea gazelor, vaporilor sau prafurilor combustibile

14.13. Temperatura maxima de suprafata trebuie sa fie intotdeauna mai mica decat temperatura de aprindere a amestecului exploziv care poate sa apara in arie periculoasa.

Clasa de temperatura trebuie marcata pe aparatura electrica.

Pentru atmosfere de praf combustibil relatia dintre temperatura maxima de suprafata si temperatura de aprindere a amestecului praf-aer se determina conform SR CEI 1241-1-2, in functie de grosimea stratului de praf sau de prezenta norilor de praf.

B. Executarea instalatiilor electrice in zonele cu pericol de explozie

14.14. Executarea instalatiilor electrice in toate zonele cu pericol de explozie se face in conformitate cu precizarile de la art. 14.1.

Sisteme de cabluri

14.15. Instalatiile electrice cu securitate intrinseca trebuie realizate conform SR CEI 60079-14.

14.16. Circuitele electrice ale instalatiilor din arii periculoase pot fi realizate cu cabluri cu conductoare de Cu precum si cu cabluri cu conductoare de Al, dar numai cu sectiunea de min. 16 mm2 si cu conexiuni adecvate.

14.1 Sistemele de cabluri trebuie astfel instalate incat sa se evite expunerea lor la deteriorari mecanice, la coroziune, caldura sau influente chimice,

Pentru reducerea riscului deteriorarii mecanice cablurile se pot instala in tevi pe intregul traseu sau numai in zone de pericol, sau se pot utiliza cabluri armate sau ecranate (art. 14.22).

14.18. Modul de conectare a circuitelor in cabluri sau conductoare la echipamentele electrice din arii periculoase trebuie sa respecte prevederile tipului de protectie a echipamentului.

Orificiile echipamentelor electrice, destinate intrarilor de cabluri sau conducte si neutilizate, trebuie obturate cu dopuri adecvate pentru tipul de protectie corespunzator si care nu pot fi demontate decat cu dispozitive speciale.

14.19. Trebuie luate masuri pentru prevenirea trecerii gazelor, vaporilor sau lichidelor inflamabile dintr-o aerie in alta precum si acumularii acestora in canale de cabluri. Aceste masuri pot fi etansarea conductelor, tuburilor sau cutiilor de jonctiune. Canalele de cabluri se pot umple cu nisip.

Golurile din elementele de constructie pentru trecerea cablurilor si conductelor dintr-o aerie periculoasa intr-una nepericuloasa trebuie etansate in mod corespunzator, de exemplu prin etansari cu mortar sau obturari cu nisip.

14.20. Trebuie evitat contactul intamplator dintre cabluri (cu exceptia cablurilor de incalzire) si conducte care contin gaze, vapori sau fluide inflamabile.

Distanta minima dintre cabluri si conducte trebuie sa fie conform prevederilor din PE 10

Pentru cabluri armate sau protejate in teava metalica, distantele se pot reduce pana la montarea acestora pe conducta.

14.21. Se recomanda sa se evite pe cat posibil executarea de jonctiuni in arii periculoase.

In cazul in care acest lucru nu poate fi evitat, la executarea jonctiunilor trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

- sa fie realizate intr-o carcasa cu tipul de protectie corespunzator zonei;

- sa fie corespunzator din punct de vedere electric si mecanic;

- sa fie umplute cu un compund, o rasina epoxidica sau acoperite cu un invelis termocontractabil, conform instructiunilor date de producator.

Racordarile conductoarelor din cabluri la echipamente antideflagrante sau la circuite cu securitatea intrinseca trebuie facute numai prin conectoare de comprimare, conectoare infiletate asigurate, sudare sau brazare.

14.22. Izolatia cablurilor poate fi de tipul termoplastica, termorigida, elastomerica sau minerala.

14.23. Cablurile pentru echipamente portabile cu curenti nominali pana la 6 A si tensiune de maximum 250 V pot sa aiba invelisul de tipul:

- cauciuc obisnuit;

- policloroprena;

- un elastomer sintetic.

Aceste cabluri nu pot fi folosite pentru corpuri de iluminat sau pompe portabile, comutatoare tip pedala sau alte echipamente portabile supuse solicitarilor mecanice.

Pentru echipamentele portabile de curenti si tensiune mai mari decat cele de mai sus, trebuie folosite cabluri cu invelis de tipul:

- cauciuc pentru conditii grele;

- policloroprena rezistenta;

- alt elastomer sintetic echivalent.

Conductoarele din cupru ale cablurilor de energie trebuie sa aiba o sectiune de minimum 1,5 mm2 iar ale cablurilor de comanda si semnalizare de 1 mm2. Conductorul de protectie trebuie sa fie incorporat in mantaua cablului.

14.24. Pozarea cablurilor trebuie facuta pe suprafetele peretilor cladirii sau pe constructiile metalice.

Cablurile pozate aparent trebuie alese de tipul cu intarziere la propagarea flacarii (incercate conform SR CEI 60332-1).

14.25. Pozarea cablurilor in pardoseala si in planseele dintre etaje trebuie facute in tevi de otel sau in canale.

Traseele cablurilor trebuie alese astfel incat sa permita interventia pentru intretinerea sau in caz de avarii si incendii.

14.26. La trecerea cablurilor prin pereti si plansee se pot folosi tevi de trecere, presetupe sau cutii de nisip. Etansarile trebuie executate conform prevederilor normativului P 118 si detaliilor din anexa 2 a aceluiasi normativ.

14.2 Trecerile de cabluri trebuie prevazute cu acces pentru curatare, astfel ca un minim de praf sa poata fi inlaturat. In caz de utilizare a cofretelor, conductelor, tuburilor sau canalelor pentru trecerea cablurilor trebuie luate masuri pentru a impiedica depunerea sau trecerea prafului combustibil.

14.28. Pozarea cablurilor pe estacade trebuie facuta cu respectarea prevederilor normativului PE 10

Se admite folosirea estacadelor tehnologice pentru pozarea cablurilor, rezervandu-se in acest scop spatii speciale. Se recomanda folosirea partii laterale opusa partii pe care sunt montate utilajele.

14.29. Trebuie evitate traseele care trec pe deasupra utilajelor ce contin sau vehiculeaza substante inflamabile, cu exceptia cablurilor aferente utilajelor respective.

14.30. In cazul montarii cablurilor sub conducte, trebuie luate masuri de protejare a cablurilor in zonele cu posibile scapari de produse (ventile, flanse, purje) precum si in zonele in care se afla jonctiuni ale cablurilor.

14.31. In zonele 1 si 2 cu vapori si gaze mai grele decat aerul, canalele de cabluri trebuie umplute cu nisip si acoperite cu dale de beton (rosturile dintre acestea trebuie etansate). Iesirea cablurilor din canale trebuie facuta prin tevi de otel incastrate in pereti si cu etansarea corespunzatoare a cablurilor pe teava.

14.32. In zona 1 si 2 cu vapori si gaze mai usoare decat aerul nu este necesara umplerea canalelor cu nisip.

Pozarea cablurilor in pamant trebuie sa respecte prevederile normativului PE 10

Conductoare electrice in tevi si tuburi de protectie

14.33. Montarea conductoarelor electrice in tevi si tuburi de protectie in zonele cu pericol de explozie se face respectand prevederile din prezent subcapitol si cele corespunzatoare din cap. 5 lit. C.

14.34. Tevile sau tuburile de protectie trebuie sa fie prevazute cu fitinguri de etansare:

- la intrarea sau iesirea dintr-o arie periculoasa;

- la 450 m fata de toate carcasele care contin o sursa de aprindere in functionare normala;

- la orice carcasa care contine racorduri, imbinari sau borne la care diametrul tevilor este egal sau mai mare de 50 mm.

14.35. Dupa instalarea cablurilor sau conductoarelor in teava, fitingurile de etansare trebuie umplute cu un compound care sa nu se contracte la aplicare si sa fie insensibil la substante chimice aflate in aria periculoasa.

Adancimea compoundului trebuie sa fie cel putin egala cu diametrul interior al tevii, dar nu mai mic de 16 mm.

14.36. Este interzisa umplerea cu compound a dozelor, cutiilor de borne etc.

14.3 In incaperile cu pericol de explozie este interzisa asezarea tevilor de protectie pe pardoseala. Se admite montarea acestor in pardoselile betonate daca sunt acoperite cu un strat de min. 2 cm de beton.

14.38. In zonele 20, 21 si 22, montarea aparenta a tevilor de protectie trebuie sa faca astfel incat depunerea de praf sau scame sa fie cat mai mica si sa se poata curata usor. Tevile se asaza, de regula, pe un singur rand, la o distanta de minimum 2 cm de perete.

14.39. In incaperile cu pericol de explozie foarte umede (  76%, AD4 (U3)) si/sau cu mediu puternic coroziv AF4 (K), se interzice asezarea tevilor de protectie direct pe elementele de constructie. Distantele minime intre tevi si pereti sau tavane trebuie sa fie:
- pentru tevi cu diametrul pana la 1', de doua ori diametrul tevii respective;

- pentru tevi cu diametrul mai mare de 1', diametrul tevii respective.

14.40. Se interzice folosirea tevilor de:

- 1/2', la asezarea sub pardoseala si in fundatia masinilor;

- 3/4', la asezarea in fundatie a masinilor, daca aceste tevi nu sunt in bloc cu alte tevi.

14.41. Imbinarea tevilor intre ele si cu fitinguri, doze, cutii, casete, cutii de borne ale masinilor electrice, corpuri de iluminat, carcase ale aparatelor etc. trebuie sa se faca cu filet, infasurat fie cu banda de teflon, fie cu fuior de canepa impregnat cu ulei fiert sau vopsea.

Nu se admit imbinari stemuite.

14.42. Toate racordurile tevilor de protectie cu receptoarele electrice trebuie executate astfel incat sa fie posibila inlocuirea receptorului fara demontarea tevii folosind racorduri olandeze.

14.43. La trecerea tevilor prin plansee se vor respecta prevederile normativului P 118.

7,14.44. Modul de imbinare a conductelor electrice se va face respectand conditiile de la art. 5.1.2 5.1.40. In incaperile foarte umede si cu mediu puternic coroziv AF4 (K), nu se admite imbinarea conductelor electrice cu cleme de strangere ci numai prin lipire sau sudare.

C. Masuri de protectie in instalatiile electrice din zonele cu pericol de explozie.

14.45. In instalatiile electrice din zonele cu pericol de explozie se iau, pe langa masurile de protectie prevazute in capitolul 4 din prezentul normativ si masurile de protectie prevazute in normativul I.20.

14.46. Instalatiile electrice din zonele cu pericol de explozie se proiecteaza si se realizeaza astfel incat sa asigure protectia impotriva aparitiei de scantei si arcuri electrice.

14.4 Masurile impotriva acumularii electricitatii statice sunt obligatorii la constructiile care includ zone cu pericol de explozie. Acest masuri trebuie corelate cu cele impotriva descarcarilor atmosferice si a socurilor electrice.

14.48. Se considera periculoase, din punct de vedere al producerii electricitatii statice, substantele care au o rezistivitate mai mare de 105  cm.

Se are in vedere ca formarea celor mai periculoase potentiale de electricitate statica are loc:

- la transportul lichidelor de conducte cu viteza mai mare de 0,7 m/s;

- la executarea operatiilor de umplere si golire sau pompare a lichidelor, mai ales cand aceste lichide se introduc in utilaje sau rezervoare prin jet cu cadere libera;

- la transportul lichidelor pe conducte si la iesirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichefiate, mai ales a acelor gaze care contin un lichid fin pulverizat (vopsire prin pulverizare si alte procese similare);

- la transportul substantelor in forma de pulbere si a prafului in flux de aer sau gaz (uscare cu aer si alte procese), la procese cu prafuire-macinare, cernere, la filtrarea aerului sau a gazului impurificat cu praf sau la desprafuire;

- la amestecarea substantelor in amestecatoare, la prelucrarea lor pe valturi, calandre, la cauciucarea panzei, precum si la alte operatiuni similare;

- la functionarea transmisiilor cu curea si a transportoarelor executate din cauciuc rau conducator de electricitate.

14.49. Masurile de protectie impotriva electricitatii statice trebuie sa tina seama de particularitatile procesului de productie pentru a se preveni acumularea de sarcini electrostatice in locuri periculoase.

14.50. In toate cazurile in care legarea la pamant este un mijloc de protectie suficient impotriva electricitatii statice, se recomanda folosirea acesteia.

14.51. Toate elementele metalice de protectie ale instalatiilor electrice, toate instalatiile neelectrice si elementele metalice de constructie din zonele cu pericol de explozie trebuie conectate la legatura principala de egalizare a potentialelor.

Conductele tehnologice montate pe estacade trebuie sa fie conectate la reteaua de legare la pamant la capetele estacadei si la fiecare 200-300 m.

Rezistenta prizei de pamant, folosita numai pentru descarcarea electricitatii statice, trebuie sa fie maximum 100  .

14.52. Pentru estacade cu conducte de produse combustibile, in afara de locuri de legare la pamant indicate la pct. 14.51., se tine seama de urmatoarele:

- pentru legarea la pamant a estacadelor, se prevad prize speciale sau se folosesc prizele de protectie ale instalatiilor electrice;

- nu se admite utilizarea conductelor care contin lichide si gaze combustibile, ca prize de legare la pamant;

- nu se admite legarea conductelor care trec pe poduri amplasate in apropierea cailor ferate electrificate, de constructia metalica a podurilor, pentru a se preintampina astfel patrunderea pe conducte a curentilor de scurgere.

14.53. Pentru a crea circuite inchise si pentru a se preintampina producerea de scantei, se prevad punti de egalizare a potentialelor pentru toate conductele montate paralel, amplasate in sectii, pe estacade sau canale, la distanta de pana la 10 cm una de alta. Puntile de egalizare a potentialelor se asaza la intervale de maxim 20 m.

Conductele care se intersecteaza si se apropie pana la distanta de 10 cm indiferent de apartenenta sau destinatie, trebuie, de asemenea, sa fie legate intre ele cu punti de egalizare a potentialelor, in punctele de intersectie si de apropiere. Cand conductele trec la o distanta de pana la 10 cm de scari, platforme si constructii metalice, trebuie sa fie legate de acestea.

Pentru conducte montate la sol, existenta unui suport metalic comun este considerata suficienta, nemaifiind necesara montarea de putin de egalizare a potentialelor suplimentare.

14.54. Materialele rezervoarelor metalice trebuie legate la pamant conform normativului I-20.

14.55. Vasele tehnologice, care contin lichide, gaze sau praf combustibil sau explozibil, trebuie prevazute cu minimum o legatura la pamant.

14.56. Toate instalatiile producatoare de abur si masinile actionate cu abur, cum sunt turbinele si masinile cu abur, trebuie sa aiba o legatura la pamant.

14.5 Este interzisa utilizarea statiilor de protectie catodica cu redresor pentru protectie anticorosiva a suprafetei interioare a rezervoarelor, fiind admisa numai protectia catodica cu anozi de sacrificiu.

14.58. Toate statiile de protectie catodica din zonele cu pericol de explozie trebuie sa aiba doua borne de legare la pamant. Trebuie evitata interferenta intre sistemul de protectie catodica si alte sisteme de legare la pamant.

Protectia electrica

14.59. Circuitele si echipamentele electrice situate in arii periculoase, exceptandu-le pe cele cu securitate intrinseca, trebuie protejate la surpasarcina, scurtcircuit sau punere la pamant, astfel incat, in caz de defect, deconectarea sa se realizeze intr-un timp cat mai scurt.

Sistemele de protectie astfel alese incat, in caz de defect, reanclansarea automata sa fie impiedicata.

14.60. Motoarele electrice trebuie protejate impotriva scurtcircuitelor si surpasarcinilor. Pot fi considerate ca dispozitive de protectie la suprasarcina urmatoarele:

- dispozitive de protectie temporizate, dependente de curent, tip releu termic, reglate pentru curent nominal al motorului;

- dispozitive pentru surpavegherea directa a temperaturii in motor cu ajutorul detectoarelor de temperatura inglobate in infasurari;

- alte dispozitive care asigura, in mod similar protectia impotriva supraincalzirilor inadmisibile.

Aceste dispozitive trebuie sa declanseze toate conductoarele active ale circuitului protejat si sa nu permita reanclansarea decat dupa deblocarea manuala a elementului de protectie.

14.61. La motoarele cu tipul de protectie 'e' dispozitivele de protectie temporizate trebuie sa deconecteze motorul blocat in timpul tE inscris pe placuta motorului.

Curbele caracteristice timp-curent ale dispozitivelor de protectie trebuie sa indice timpii de protectie la solicitarea trifazata, plecand de la starea rece, pentru o temperatura ambianta de 200 C si curenti de 3 pana la 8 ori curentul reglat.

Echipamentele trebuie sa declanseze cu o abatere de max.  20% din timpii rezultati din curbe.

Motoarele cu siguranta marita concepute pentru porniri grele si frecvente care pot produce o incalzire suplimentara apreciabila sunt admise in arii periculoase numai daca dispozitiviele de protectie declanseaza inainte de atingerea temperaturii limita.

14.62. Pentru echipamente si sisteme de incalzire trebuie luate masuri suplimentare de protectie in scopul limitarii temperaturii de suprafata.

Trebuie luate masuri de limitare a incalzirilor datorate curentilor de scurgere la pamant anormali sau a defectelor de punere la pamant prin instalarea de dispozitive de protectie la curent diferential rezidual (DDR) care sa decupleze in max. 5 s la In si sub 0,15 s la 5 In, I fiind curentul diferential rezidual nominal de sarcina al dispozitivului.

14.63. Circuitele de iluminat monofazate trebuie protejate prin sigurante fuzibile sau intreruptoare automate atat pe faza cat si pe conductorul neutru.

14.64. Cutiile de conexiuni ale aparatelor sau echipamentelor electrice cu tip de protectie 'd' sau 'p' pot avea protectie de tip 'e', cu grad de protectie minima IP 54.

14.65. Este necesar sa se prevada posibilitatea ca instalatiile electrice dintr-o arie periculoasa sa fie deconectate manual in caz de urgenta de la un punct situat in afara ariei periculoase, intr-o zona de acces.

Trebuie prevazuta posibilitatea separarii fiecarui circuit sau grup de circuite in scopul de a se putea efectua lucrari in conditii de siguranta. Elementele de separare trebuie sa intrerupa toate conductoarele active, inclusiv conductorul neutru.

14.66. Pentru evitarea pericolelor provocate de conductoare straine de instalatia electrica, trebuie luate masuri de limitare a curentilor de punere la pamant in carcase si elemente metalice precum si a potentialelor ridicate pe conductoare de legare echipotentiala.

Modul de realizare a acestor masuri depinde de schema de legare la pamant a retelei de alimentare folosita in aria periculoasa.

14.6 Daca se foloseste schema TN, ea trebuie sa fie de tip TN-S in aria periculoasa. In toate punctele de tranzitie de la schema TN-C la TN-S, conductorul de protectie trebuie sa fie legat de reteaua de echipotentializare in arie nepericuloasa.

Este necesar controlul curentilor scurgere intre conductoare N si PE in aria periculoasa.

14.68. Daca se foloseste schema TT in zona 1, aceasta trebuie protejata cu un dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual (DDR).

14.69. Daca se utilizeaza schema IT, trebuie sa se prevada un dispozitiv de control permanent al izolatiei cu semnalizare si declansare.

D. Verificarea instalatiilor electrice in zonele cu pericol de explozie

14.70. La verificarea instalatiilor electrice din zonele cu pericol de explozie se respecta pe langa prevederile din cap. 6 si perevederile din prezentul capitol.

14.71. Verficarea se face pe baza proiectului partii electrice si a planului de zonare adus la zi. Desenul trebuie sa cuprinda vederea in plan si sectiune cu marcarea zonelor cu pericol de explozie, grupa de explozie si clasa de temperatura ce se admit pentru echipamente electrice.

14.72. Verificarea instalatiilor electrice se face:

- inainte de punerea lor in functiune;

- cu ocazia unor modificari aduse instalatiei electrice sau chiar instalatiilor tehnologice daca prin aceasta se modifica zonarea;

- periodic, conform instructiunilor producatorului de echipament.

14.73. In cadrul programelor de verificare trebuie urmarite, in principal, urmatoarele:

a. echipamentul sa fie corespunzator zonei;

b. grupa de explozie si clasa de temperatura ale echipamentului sa fie corespunzatoare;

c. temperatura maxima de suprafata a echipamentului sa fie corecta;

d. identificarea circuitului echipamentului, in vederea separarii lui corecte de sursa de energie;

e. tipul cablului sa fie corespunzator;

f. obturarile conductelor si cablurilor sa fie satisfacatoare;

g. dispozitivele de protectie la suprasarcina ale motoarelor sa fie corect reglate.

Recomandarile suplimentare pentru programele de verificare, specifice fiecarui tip de protectie antiexploziva sunt date in SR EN 600079-1

14.74. Verificarile din punct de vedere al respectarii standardelor si normativelor pentru instalatii electrice trebuie sa se faca la fel ca pentru instalatiile electrice din zone neclasificate.

Receptionarea instalatiilor electrice se face numai daca executarea tuturor verificarilor si prezentarea dosarului cu buletine de proba.

15. Instalatii electrice in constructii de lemn
Materiale

15.1. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice din constructii din lemn se respecta pe langa prevederile din cap. 3 si cele din prezentul subcapitol.

15.2. La executarea instalatiilor electrice inglobate in pereti din lemn se folosesc conductoare sau cabluri din cupru. La instalatiile electrice aparente se admite folosirea cablurilor sau conductoarelor din aluminiu.

Cablurile ce se monteaza in contact direct cu lemnul trebuie sa fie rezistente la foc conform PE 10

15.3. Se recomanda utilizarea conductoarelor si cablurilor incarcate cu 50 70% din curent maxim admisibil astfel incat sa functioneze la o temperatura de maxim 500 C.

15.4. Tablourile electrice de distributie trebuie sa fie confectionate din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile CA2a si CA2b (C1) si sa fie nehigroscopice.

15.5. Dozele de derivatie si de aparat trebuie executate din metal sau din materiale plastice care satisfac proba cu fir incandescent la 9600 C si trebuie sa fie etanse. Izolatiile ce protejeaza conexiunile trebuie de asemenea sa satisfaca proba cu firul incandescent la temperatura de 9600 C.

15.6.Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie sa prezinte cel putin gradul de protectie IP 4X in absenta prafului si IP 4 X in prezenta prafului. Lampile trebuie sa fie protejate impotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu dispersoare din materiale plastice rezistente la socuri mecanice (de exemplu policarbonat), cu gratare sau sticla rezistenta.

15. Corpurile de iluminat trebuie confectionate din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1) sau CA2b (C2).

15.8. Tuburile, plintele, canalele de protectie trebuie sa fie metalice sau din materiale plastice greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), rigide sau flexibile, cu sau fara halogenuri.

15.9. Accesoriile de imbinare ale tuburilor, plintelor si canalelor trebuie sa asigure aceeasi rezistenta mecanica, izolatie electrica, grad de etansare, rezistenta la caldura ca si tuburile, plintele, si canalele la care se folosesc.

15.10. Se admite folosirea ca doze de derivatie a partilor fixe, special prevazute la corpurile de iluminat, in conditiile art. 5.1.110.

Distributii si conditii de montaj

15.11. Executia distributiei electrice in constructii din lemn incepe dupa terminarea structurii, a acoperisului si inchiderii perimetrale ale acestora.

15.12. Atunci cand instalatia electrica este inglobata in interiorul elementelor de constructie, se recomanda ca circuitele sa se monteze intre placa dinspre interior a peretelui si bariera de vapori, iar unde bariera de vapori este integrata, in placa dinspre interior a peretelui, intre acesta si izolatie.

15.13. In situatia in care apar deteriorari ale barierei de vapori in timpul executiei distributiei, acestea trebuie remediate asigurand continuitatea si etanseitatea barierei de vapori.

15.14. Pozarea tuburilor si a dozelor se face inainte de montarea materialului fonoizolant.

15.15. Se admite montarea directa pe elemente de constructie din lemn, a tuburilor, plintelor sau canalelor de protectie din materiale plastice greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), aparatele si echipamentele electrice cu grad de protectie minim IP 54 numai aparent, in conditiile art. 3.3.8.

15.16. Tuburile si canalele de protectie metalice se monteaza direct pe elementele combustibile ale constructiei, atat in montaj aparent cat si in interiorul peretilor sau planseelor.

15.1 Tuburile flexibile din materiale plastice se utilizeaza numai pentru protectia usoara a conductelor electrice si numai pe trasee scurte, dificil de realizat cu tub rigid.

15.18. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor cu sau fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54 se face conform art. 3.3.9.

15.19. La montarea dozelor in peretii exteriori, pe langa asigurarea continuitatii barierei de vapori, se urmareste si pastrarea continuitatii stratului de termoizolatie.

15.20. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice se respecta si urmatoarele conditii:

- gaurile necesare se fac de preferinta in elementele orizontale ale structurii;

- se evita amplasarea mai multor orificii in acelasi plan orizontal al montantului; daca sunt necesare mai multe strapungeri in acelasi montant, amplasarea lor se va face pe verticala, la distante mai mari de 15 ori diametrul golului;

- diametrele golurilor nu vor depasi 1/4 din dimensiunea montantului;

- se prevad distantiere intre traversele tavanului si placa de inchidere a acestuia sau acestea se supradimensioneaza pentru a se putea decupa la partea lor inferioara un lacas pentru trecerea tuburilor de protectie.

Aceste solutii se stabilesc de comun acord cu proiectantul structurii de rezistenta.

15.2. Dozele metalice si din materiale plastice cu grad de protectie mai mic de IP 54 se monteaza respectandu-se conditiile de la art. 3.3.9.

15.22. Se recomanda prevederea de circuite de prize distincte, pentru fiecare camera. Aceste circuite se protejeaza prin dispozitive diferentiale, iar prizele vor fi cu contact de protectie.

15.23. Se recomanda reducerea, pe cat posibil a numarului de doze de ramificatie pe parcursul unui circuit.

15.24. Legaturile electrice trebuie realizate astfel incat sa nu permita formarea de scantei sau arcuri electrice.

15.25. Se recomanda montarea aparenta a tablourilor electrice de distributie din materiale plastice greu combustibile cu respetarea conditiilor de la art. 3.3.8. Pentru montaj inglobat se folosesc tablouri electrice metalice cu grad de protectie IP 54.

Distributii in cabluri

15.26. La executia instalatiilor electrice inglobate se utilizeaza cabluri din cupru rezistente la foc. In cazul existentei pericolului de deteriorare mecanica acestea vor fi armate.

15.2 La trecerea prin elementele combustibile, cablul se protejeaza in tuburi metalice.

15.28. Fixarea cablurilor se face numai cu elemente prefabricate care sa il stranguleze si care sa nu aiba muchii taioase care pot deteriora izolatia cablului.

15.29. Distantele maxime intre elementele de fixare a cablurilor trebuie sa fie:

- 50 cm, la montajul orizontal si 100 cm, la montajul vertical, pentru cablurile nearmate montate aparent;

- 80 cm, la montajul orizontal si 150 cm, la montajul vertical, pentru cabluri armate.

15.30. Cablurile se fixeaza la maximum 10 cm de intrarea in doze sau in aparate.

15.31. Golurile din elementele de constructie trebuie sa aiba un diametru mai mare cu 1/4 decat diametrul exterior al cablului.

15.32. Practicarea golurilor se face respectand prevederile art. 15.21.

15.33. Cablurile electrice pentru incalzire inglobate in elemente de constructie din lemn si care sunt armate, trebuie protejate la curent diferential rezidual de cel mult 100 mA.

15.34. In cazul in care instalatia electrica de incalzire este realizata in schema IT impedanta dispozitivului de control permanent al izolatiei si caracteristicile dispozitivelor de protectie la curent diferential trebuie alese astfel incat sa asigure intreruperea in cazul aparitiei primului defect de izolatie. Conductorul de protectie al circuitului de incalzire se leaga la fiecare din extremitatile armaturii sau la invelisul metalic al cablului de incalzire.

Protectii si masuri de protectie

15.35. In cazul schemelor TN si TT, circuitele din care se alimenteaza receptoare din locuri periculoase sau foarte periculoase se protejeaza printr-un dispozitiv diferential cu curent nominal rezidual cel mult egal cu 30 mA.

15.3 In schema IT, daca sunt prevazute dispozitive diferentiale de protectie, trebuie sa se prevada si un dispozitiv de control permanent al izolatiei pe fiecare circuit care deserveste incaperi din lemn.

15.38. Circuitele care alimenteaza sau traverseaza incaperi din lemn trebuie protejate la suprasarcina si la scurtcircuit prin dispozitive de protectie amplasate in amonte de aceste incaperi.

15.39. In circuitele TFJP si TFJS partile active trebuie sa indeplineasca una din conditiile;

- sa fie protejate in invelisuri cu gradul de protectie IP 2X;

- sa fie prevazute cu o izolatie care sa suporte o tensiune de incercare de 500 V timp de 1 min;, oricare ar fi tensiunea nominala a circuitului.

15.40. Conductoarele PEN nu sunt admise in incaperile din lemn, cu exceptia circuitelor care le traverseaza.

15.41. Bransamentul la care este racordata instalatia electrica trebuie sa fie prevazut cu un intreruptor automat cu protectie la curent diferential rezidual de tip S. Asigurarea selectivitatii protectiilor se va face respectand prevederile art. 4.1.31.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 264
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved