Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


MATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE SI RECEPTOARE - TIPURI DE INSTALATII ELECTRICE

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Sentry Digital Video Recorder - MANUAL de UTILIZARE
Masurarea puterii active in circuite trifazate
Circuitele basculante bistabile de tip R-S
ENERGIA ELECTRICA - HIDROCENTRALE
PORTURI SPECIALIZATE – Timer/Counter
METODE ELECTROMETRICE POTENTIOMETRIE
Numarator binar sincron de tip serie
Schimbarea numarului de faze de la m=3 la m=2. Schema Scott
SECTIUNI MINIME ADMISIBILE LA CONDUCTOARE MONTATE IN EXTERIOR, PE PERETII CLADIRILOR
Redresoare comandate si semicomandate trifazate

TERMENI importanti pentru acest document

: receptoare folosite in iluminatul de siguranta : receptoare folosite in iluminatul de siguranta : receptoare electrice utilizate in instalatiile electrice : manual aparate electrice si utilaje :

MATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE SI RECEPTOARE

TIPURI DE INSTALATII ELECTRICE

1. Conditii comune pentru alegerea si montarea materialelor

1.1. La alegerea si montarea materialelor de instalatii electrice trebuie respectate, pe langa conditiile din acest capitol si cele ale producatorilor si cele din agrementele tehnice.

1.2. In instalatiile electrice ale constructiilor trebuie utilizate conductoare, cabluri sau bare din cupru si/sau aluminiu. Alegerea naturii materialului se face pe baza analizei tehnico-economic, tinandu-se seama de caracteristicile fizico-chimice si electrice ale acestora din normele de produs si din standardele si reglementarile din anexa 1.

1.3. Este obligatorie folosirea conductoarelor si barelor de cupru in urmatoarele situatii:

a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta deosebita cum sunt: receptoarele din blocul operator, din incaperile pentru reanimare si in incaperile pentru servicii de urgenta din cladiri de spitale si similare, corpurile de iluminat ale iluminatului de siguranta pentru evacuarea de tip 1 sau 2, sisteme si instalatii de prevenire si stingere a incendiilor, receptoare de siguranta din centrale electrice;

b) in incaperi, zone sau spatii din exterior, cu mediu corosiv, in cazurile in care stabilitatea chimica a aluminiului sau a otelului nu este corespunzatoare (anexa 11), daca instalatiile nu se pot executa cu acoperiri de protectie sau carcasari etanse, la agentii corozivi respectivi;

c) la instalatiile electrice de pe utilaje mobile supuse vibratiilor permanente sau socurilor (de ex. pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante, etc.) daca aceste solicitari pot fi transmise instalatiilor respective;

d) la instalatiile de protectie impotriva socurilor electrice in cazurile prevazute in capitolul 4.1. si SR CEI 60364-4-4;

e) la circuitele electrice de comanda, automatizare, masura si semnalizare, in afara de situatiile urmatoare in care se pot folosi conductoare de aluminiu:

- la coloanele de alimentare ale tablourilor de automatizare;

- la circuitele electrice de alimentare cu curent operativ ale tablourilor de comanda, daca sectiunea conductoarelor de aluminiu rezulta egala sau mai mare de 10 mm2;

- la circuitele electrice de alimentare a unor receptoare prevazute numai cu comanda locala (de ex. vane, ventile, clapete) si care nu fac parte din sistemul de automatizare a instalatiei respective sau de siguranta la foc;

- la circuitele de lumina si pentru incalzit local ale dulapurilor de aparate si celulelor.

f) in incaperi, zone sau spatii cu atmosfere explozive, cu sectiunea pana la 16 mm2 Cu in conditiile SR CEI 60079+14.

1.4. Conductele electrice trebuie manevrate si utilizate in limitele de temperatura a mediul ambiant prevazute in standardele de produs sau de catre producator.

1. Tipul distributiei (conductoare libere, in tub etc.) si modul de pozare (aerian, ingropat, in ghene etc.) respectiv tipul conductelor electrice trebuie alese in functie de influentele externe pe baza prevederilor din anexa 3.

Conditii de dimensionare a sectiunii conductoarelor si barelor electrice

1.6. Sectiunile conductoarelor de faza se dimensioneaza astfel incat sa fie indeplinita conditia de stabilitate termica in regim permanent sau intermitent, in functie de regimul de lucru al receptoarelor si sa fie asigurata respectarea conditiilor de protectie la supracurenti a conductoarelor si a conditiilor de protectie impotriva socurilor electrice. Sectiunile determinate se verifica la conditiile de cadere de tensiune si de sectiune minima. La instalatiile electrice de forta, sectiunile determinate se verifica si la conditia de stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire.

1.7. Sectiunile barelor electrice de faza trebuie dimensionate astfel incat sa fie indeplinita conditia de stabilitate termica in regim permanent si intermitent de functionare, la stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire si trebuie verificate la scurtcircuit (conform PE 103) si la conditia de pierdere de tensiune.

1.8. Conductorul neutru (N) trebuie sa aiba aceeasi sectiune cu conductorul de faza in urmatoarele cazuri:

- in circuitele monofazate cu doua conductoare, indiferent de sectiunea conductoarelor;

- in circuitele monofazate cu trei conductoare si in circuitele polifazate ale caror conductoare de faza au sectiunea mai mica sau egala cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al;

- in circuitele trifazate care alimenteaza receptoare monofazate ce pot fi actionate distinct pe faze.

In circuitele polifazate ale caror conductoare de faza au sectiunea mai mare de 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al, se admite ca sectiunea conductorului neutru sa fie inferioara conductoarelor de faza daca sunt indeplinite simultan conditiile din art. 4.2.2, dar ea va fi cel putin egala cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al.

Se recomanda ca incarcarea circuitului in functionare normala sa fie distribuita, pe cat posibil, egal intre faze.

1.9. Sectiunile conductoarelor si barelor de protectie (PE) si ale conductoarelor si barelor folosite simultan pentru protectie si neutru (PEN) se dimensioneaza respectandu-se prevederile din subcapitolul 4.1. si din STAS 12604/4,

1.10. Sectiunile conductoarelor cablurilor electrice se dimensioneaza pe baza conditiilor din normativul PE 107.

1.11. In calculele de dimensionare a sectiunilor conductoarelor si barelor trebuie utilizate valorile caracteristicilor electrice si mecanice (rezistivitate, coeficientul de variatie a rezistivitatii cu temperatura, coeficientul de dilatare termica, rezistenta la rupere, alungirea la rupere, rezistenta la incovoiere, etc.) stabilitate prin standardele de produs sau de catre producator.

1.12. La dimensionarea coloanelor electrice de lumina si priza trebuie aplicate, in cazurile in care nu se pot stabili valori exacte, urmatoarele valori pentru factorii de simultaneitate:

- la cladiri civile, valorile date de PE 155;

- la cladiri de locuit, valorile date in GP 052;

- la cladiri industriale (de productie si/sau depozite), 0,8 ÷ 0,9;

- la iluminatul de siguranta, 1.

Curentii maximi admisibili in conducte si bare

1.13. Indeplinirea conditiei de stabilitate termica in regim permanent de lucru se asigura alegandu-se curentul maxim admisibil in conductor sau bara astfel incat valoarea lui sa fie cel putin egala cu valoarea curentului de calcul al circuitului sau coloanei respective.

1.14. Valoarea curentului maxim admisibil intr-un conductor in regim permanent de lucru se stabileste in functie de materialul, sectiunea si natura izolatiei conductorului si modul lui de montare, pe baza datelor din anexele 7, 8, 9.

In cazul in care temperatura mediului ambiant este diferita de +25°C se aplica valorilor curentilor din anexele 7, 8, 9 coeficientii de corectie din anexa 10.

Daca un traseu de conducte electrice tece prin medii cu temperaturi diferite, sectiunea se dimensioneaza pentru temperaturi corespunzatoare mediului prin care trece cea mai lunga portiune de traseu, daca portiunea de traseu ce trece prin mediul cu temperatura cea mai ridicata are cel mult 10 m, dar nu mai multe de 20% din lungimea traseului.

1.1 Valorile curentilor maximi admisibili pentru bare electrice se aleg din STAS 7944, in functie de materialul si sectiunea barelor (vopsite sau nevopsite), felul curentului, modul lor de montare.

1.16. In cazul regimurilor intermitente de lucru cu durata totala a ciclului de min. 10 min. si durata de functionare de max. 4 min. pentru sectiuni ale conductoarelor de cupru mai mari de 10 mm2 sau conductoare de aluminiu cu sectiunea mai mare de 16 mm2, curentii maximi admisibili se calculeaza aplicandu-se valorilor curentilor maximi admisibili de durata, un coeficient supraunitar de corectie „a” determinat cu relatia:

in care:

DC – durata relativa de functionare;

tf – durata de functionare;

tc – durata totala a ciclului (timp de functionare + timp de repaus).

Pentru durate de functionare mai mari de 5 min. si durata totala a ciclului mai mica de 10 min. se considera ca regimul de functionare este permanent si se aplica prevederile de la art. 1.3. 1.1

1.17. La instalatiile electrice de forta, sectiunile determinate se verifica la stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire, pe baza urmatoarelor valori pentru densitatea de curent maxim admis:

- pentru conductore de cupru, de 35A/mm2;

- pentru conductoare de aluminiu, de 20A/mm2.

Pierderi de tensiune maxim admise

1.18. In cazul in care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joasa tensiune, valorile caderilor de tensiune, in regim normal de functionare fata de tensiunea nominala a retelei, trebuie sa fie de cel mult:

3% pentru receptoarele din instalatiile electrice de lumina;

5% pentru restul receptoarelor (forta etc.).

Pierderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxima absorbita, la care se dimensioneaza coloanele si circuitele electrice in cauza, pe traseul cel mai lung si mai incarcat dintre tabloul general (respectiv cofretul de bransament sau contorul, la cladiri de locuit) si receptorul electric cel mai indepartat.

1.19. In cazul in care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din centrala proprie, valorile pierderilor de tensiune in regim normal de functionare a acestora trebuie sa fie de cel mult:

- 8% pentru receptoarele din instalatii electrice de lumina;

- 10% pentru restul receptoarelor (forta, etc.).

Pierderile de tensiune se stabilesc pentru puterea maxima absorbita in regim normal de functionare pentru care s-a dimensionat ansamblul distributiei, pe traseul dintre postul de transformare sau centrala si receptorul electric cel mai indepartat.

1.20. In cazul instalatiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice, pierderea de tensiune, la pornire, fata de tensiunea nominala trebuie sa fie cel mult egala cu aceea specificata de producator pentru motorul si paratele de comanda respective, dar de maxim 12% daca nu se dispune de alte date.

Sectiuni minim admise

1.21. Sectiunile conductoarelor de faza, neutru si de protectie se determina din anexele 5, 6 subcapitolul 4.1. si STAS 12604/4,5, in conformitate cu valorile rezultate din calculele de incalzire, de pierderi de tensiune, verificarea conditiei de rezistenta mecanica si verificarea la solicitari electrodinamice atunci cand este cazul.

Conditii de trecere a conductelor electrice, cablurilor, barelor si tuburilor prin elemente de constructie

1.22. Trecerea conductelor si barelor electrice prin elemente de constructii din materiale incombustibile clasa CA1 (C0) se executa in urmatoarele conditii:

a) In cazul conductoarelor neizolate libere si a barelor, trecerea se face folosind izolatoare de trecere executate din materiale incombustibile din clasa CA1 (C0), incastrate in zid cu borne de trecere;

b) In cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejandu-le in tuburi de protectie pe portiunea de trecere.

Conductele punte (INTENC) se protejeaza in tuburi pe portiunea de trecere. Capetele tuburilor care ies din elementul de constructie se prevad cu tile de portelan sau alte materiale electroizolante in incaperile uscate sau umede cu intermitenta din categoriile AD 1, AD 2 (U0, U1) si cu pipe indreptate in jos, in incaperile umede sau ude, categoriile AD 3, AD 4 (U2, U3).

Tilele si pipele se monteaza astfel incat sa iasa complet din elemente de constructie. La trecerea intre interior si exterior sau intre incaperi cu umiditati, temperaturi sau agenti corosivi diferiti, tilele si pipele se umplu cu masa izolanta (bitum, masa izolanta pentru cabluri, mastic, etc.), in incaperile cu umiditatea cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicata sau cu mediul corosiv cel mai agresiv. Tuburile de protectie se monteaza inclinat cu panta descendenta spre incaperea cu conditiile cele mai grele;

c) In cazul conductelor electrice instalate in tuburi, nu este necesara o alta protectie. Fac exceptie traversarile prin rosturi de dilatatie, caz in care conductele se protejeaza in tub pe portiunea de trecere (tub in tub). Daca trecerea se face intre incaperi cu medii diferite, tuburile de protectie se instaleaza inclinat spre incaperile cu conditiile cele mai grele. Golurile dintre tub si elementele de constructie se umplu cu masa izolanta (ca si la punctul b).

Etansarea golurilor la infiltrari de gaze se realizeaza cu mortar de ciment la golul dintre tub si elementele de constructie si cu celochit si snur electroizolant la golul dintre tub si conducte sau cabluri, si se aplica prevederile Normativului I 6.

1.23. Trecerea conductelor si barelor electrice prin elemente de constructie din materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4) trebuie sa se faca in urmatoarele conditii:

a) In cazul conductoarelor neizolate libere si a barelor, se aplica prevederile de la art. 1.22., a) si se etanseaza golurile cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) si electroizolante, cu dopuri de vata de sticla, vata de sticla cu ipsos, etc.;

b) In cazul conductoarelor izolate si cablurilor libere sau instalate in tuburi si a conductoarelor punte (INTENC), acestea se protejeaza pe portiunea de trecere prin tuburi (tub in tub) din materiale incombustibile (metal, etc.) si golurile se etanseaza cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) si electroizolante, fata de elementul de constructie (de ex. cu vata de sticla si ipsos, etc.) si intre tub si conductele electrice (de ex. cu vata de sticla, etc.).

1.24. Se admit treceri prin elemente de constructie rezistente la foc sau rezistente la explozie in mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultana a urmatoarelor conditii:

- pe portiunea de trecere, conductele electrice, bornele, etc. nu trebuie sa aiba materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4), cu exceptia izolatiei conductoarelor;

- spatiile libere din jurul conductelor electrice, barelor izolate, tuburilor, etc. Inclusiv in jurul celor pozate in canale, galerii, estacade, etc., sa fie inchise pe portiunea de trecere pe toata grosimea elementului de constructie, cu materiale incombustibile din clasa CA1 (C0) (de ex. beton, zidarie) care sa asigure rezistenta la foc egala cu aceea a elementului de constructie respectiv;

- trecerea cu conducte electrice, bare tuburi, etc. sa se faca astfel incat sa nu fie posibila dislocarea unor portiuni din elementul de constructie ca urmare a dilatarii elementelor de instalatii electrice.

1.2 Ghenele si canalele verticale sau orizontale in care se gasesc conductoare, tuburi sau bare electrice se executa si se inchid in conditiile date in reglementarile specifice.

1.26. Se interzice traversarea cosurilor si canalelor de fum cu conducte, cabluri si bare electrice, tuburi de protectie sau cu alte elemente ale instalatiilor electrice.

Conditii pentru legaturile electrice

1.27. Legaturile electrice ale conductoarelor sau barelor intre ele, la aparate sau elemente metalice, se executa prin metode si mijloace prin care sa se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta de trecere comparabila cu rezistenta ohmica a conductoarelor imbinate, sigure in timp si usor de verificat.

1.28. Alegerea metodelor si a mijloacelor de executare a legaturilor electrice trebuie sa se faca in functie de materialul si sectiunea conductoarelor sau barelor si de caracteristicile mediului.

1.29. Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in accesoriile special prevazute in acest scop (doze, cutii de legatura, etc.).

1.30. Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie, plintelor, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin elemente de constructie.

1.31. Se interzice supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune. Fac exceptie de la aceasta prevedere legaturile liniilor de contact ce alimenteaza receptoarele mobile si legaturile conductelor electrice instalate liber, pe suporturi corespunzator alcatuite si dimensionate.

1.32. Legaturile conductoarelor izolate se acopera cu material electroizolant (de ex. tub varnis, banda izolanta, capsule izolante, etc.) care trebuie sa asigure legaturilor acelasi nivel de izolatie ca si al conductoarelor.

1.33. Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele de cupru se fac prin rasucire si matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule si accesorii corespunzatoare.

Legaturile conductoarelor de cupru executate prin rasucire si matisare trebuie sa aiba minimum 10 spire, o lungime a legaturii egala cu de 10 ori diametrul conductorului dar de cel putin 2 cm si se cositoresc.

1.34. Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoare de aluminiu trebuie sa se faca prin cleme speciale (cu suprafete de strangere striate si elemente elastice), prin presare cu scule adecvate si elemente de racord speciale, prin metalizare asociata cu lipire sau prin sudare.

Inainte de executarea legaturii, capetele conductoarelor de aluminiu se curata de oxizi. Face exceptie legatura executata prin presare care nu necesita o astfel de pregatire.

1.3 Se interzice executarea legaturilor electrice la conductoare de aluminiu, prin simpla rasucire.

1.36. Legaturile intre conductoare de cupru si conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale (cupal), metalizare asociata cu lipire sau prin presare.

1.37. Legaturile barelor se executa cu ajutorul suruburilor, clemelor sau prin sudare.

1.38. Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, masini, elemente metalice, etc. se face prin strangere mecanica cu suruburi, in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu 10 mm2 si direct sau prin intermediul papucilor sau clemelor speciale, in cazul conductoarelor cu sectiuni egale sau mai mari de 16 mm2. La conductoarele care se leaga la elemente mobile, legaturile se prevad cu elemente elastice cu suprafete triate.

1.39. La legaturile electrice realizate prin strangere mecanica, suprafetele de contact ale conductoarelor si barelor trebuie pregatite inainte de executie prin curatire pana la luciu metalic; la conductoarele de aluminiu curatirea se face sub vaselina neutra. Suprafetele curate se protejeaza prin cositorire la conductoarele multifilare din cupru sau otel. In incaperi din clasele de mediu AD 4, AF 3, AF 4 (U 3, K) si in zona litoralului AF2 (ZL) suprafetele curate la conductoarele multifilare si barele de cupru sau otel trebuie protejate impotriva coroziunii prin mijloace adecvate (de ex. cositorire).

1.40. Legaturile conductoarelor de protectie trebuie executate conform STAS 12604/4,5, prin sudare sau prin insurubari, cu contrapiulite, inele de siguranta (saiba elastica) pentru asigurarea impotriva desurubarii.

Conditii de marcare prin culori a conductelor si barelor electrice

1.41. Conductele si barele electrice trebuie marcate prin culori pentru identificarea functiunii pe care o indeplinesc in circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolatiei, prin tub izolant colorat sau prin vopsire.

1.42. Se folosesc urmatoarele culori de marcare:

a) pentru conductoare izolate si cabluri:

- verde/galben, pentru conducte de protectie (PE);

- albastru deschis, pentru conducte neutre (N si median);

- verde/galben pe toata lungimea si in plus marcate albastru deschis la capete, pentru PEN daca sunt izolate;

- alte culori decat cele de mai sus (de ex. Rosu, albastru , maro) pentru conductoare de faza sau pol (L1, L2, L3);

Se interzice folosirea conductoarelor cu izolatie de culoare verde sau galbena in circuite de conducte PE sau PEN.

b) pentru conductoare active neizolate si bare, in curent alternativ:

- rosu, pentru faza L1;

- galben, pentru faza L2;

- albastru, pentru faza L3;

- negru cu dungi albe, cu latimea de 10 mm la intervale de 10 mm, pentru bare neutre;

- alb, cenusiu sau negru, pentru barele de legare la pamant (PE).

c) pentru conductoare izolate si neizolate, cabluri si bare, in curent continuu:

- rosu, pentru conductorul pozitiv (+);

- albastru, pentru conductorul negativ (-);

- cenusiu deschis, pentru conductorul median (M).

La conductoarele neizolate, marcare se face la capetele conductoarelor prin culorile specificate mai sus, aplicate pe lungimea de minim 15 cm pe conductor dupa instalarea acestuia.

1.43. In intreaga instalatie electrica dintr-o cladire trebuie mentinuta aceeasi culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce apartin aceleiasi faze.

Sisteme de pozare si montare
A. Pozarea conductelor electrice montate liber in exteriorul cladirilor

1.44. Montarea libera a conductelor electrice pe cladiri, la exterior, se admite numai in cazurile in care pot fi indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- peretii exteriori ai cladirii sunt din materiale incombustibile, clasa CA1 (C0);

- conductele electrice sunt instalate astfel incat atingerea lor sa nu fie posibila decat cu ajutorul unor mijloace speciale;

- distantele minime dintre conductele electrice libere si elementele de pe traseul lor sunt cel putin egale cu acelea specificate in tabelul 1.1. pentru conductoare izolate sau neizolate.

Se admite montarea libera a conductoarelor electrice izolate pe pereti combustibili cu respectarea conditiilor de la art. 3.3.9.

Tabelul 1.1.

Distante minime dintre conductele electrice libere si elementele de pe traseul lor

Elemente fata de care se masoara distanta minima

Distante minime, [m]

conductoare neizolate

conductoare izolate

pe verticala

pe orizontala

pe verticala

pe orizontala

Sol

6,0

-

4,0

-

Acoperisuri circulabile, terase, balcoane

3,0*

1

3,0

1

Usi, ferestre

0,3 sus
1 jos

1

0,3

0,3

Elemente ale instalatiilor si utilajelor cu manipulare sau intretinere frecventa

3,0

1,75

1,2

1,0

Elemente ale instalatiilor si utilajelor fara manipulare sau intretinere frecventa

2,75

1,5

1,0

0,8

*numai deasupra balconului

1.4 Pentru distributii de conducte electrice montate liber in exterior se utilizeaza conductoare neizolate sau izolate. Folosirea conductoarelor izolate este obligatorie daca:

- mediul este corosiv pentru conductoarele neizolate;

- pe traseul distributiei nu pot fi respectate distantele minime prevazute pentru conductoarele neizolate din tabelul 1.1.

- in reglementari specifice este prevazuta utilizarea conductoarelor izolate (de ex. in normativul PE 106).

1.46. Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie sa aiba izolatia rezistenta la intemperii.

1.47. Conductele electrice se instaleaza liber la exterior pe peretii exteriori ai cladirilor, pe suporturi de acoperis si pe stalpi conform normativului PE 106. Ele se monteaza pe izolatoare de exterior fixate pe suporturi din materiale incombustibile.

Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductele electrice libere.

1.48. Distanta maxima admisa intre doua suporturi consecutive pentru sustinerea izolatoarelor de pe peretii cladirilor este de 4 m.

1.49. Conductele electrice montate liber la exteriorul cladirilor se amplaseaza fata de elementele de constructie inaccesibile in mod obisnuit (de ex. pereti fara usi sau ferestre, acoperisuri cu unghiuri fata de orizontala peste 45°), la distanta de cel putin 0,3 m, conform PE 106.

1.50. Conductele electrice montate liber in exterior se instaleaza astfel incat gheata sau zapada de pe acoperisuri sa nu le poata atinge prin cadere.

B. Pozarea conductelor electrice montate liber in interiorul cladirilor

1.51. Conductoarele neizolate se utilizeaza montate liber numai in incaperi din categoriile BE1a (D) sau BE1b (E), conform anexei 2., din cladiri de productie si/sau depozite, in urmatoarele cazuri:

- la linii de contact pentru masini de ridicat si de transportat;

- la magistrale de distributie de JT;

- in medii corozive pentru izolatia conductoarelor;

- pentru conductoare de protectie (PE).

Se admite montarea libera a conductoarelor neizolate in incaperi din categoria BE2 (C) din astfel de cladiri pentru:

- linii de contact pentru masini de ridicat si transportat cu conditia ca instalarea lor sa se faca astfel incat sa se impiedice producerea sau propagarea incendiilor;

- conducte de protectie (PE).

1.52. Conductoarele izolate se utilizeaza montate liber in incaperi de categoria BE 1a (D) sau BE 1b (E) din cladiri de productie si/sau depozite din constructii care fac parte din organizari de santier. In incaperi din categoria BE 2 (C), montarea libera a conductoarelor izolate se admite in cazurile si in conditiile prevazute la art. 1.51.

1.53. Se interzice montarea libera a conductelor electrice (cu exceptia celor utilizate pentru protectie), in incaperi din categoria AE 5 (PC), in podurile cladirilor si in constructii executate don materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4).

1.54. In incaperi sau zone de categoria AA5 (T) se pot folosi conductoare neizolate, conductoare cu izolatie normala sau cu izolatie rezistenta la temperatura, solutia alegandu-se dupa caz, conform anexei 3.

1.5 Conductele electrice se monteaza liber in interior numai in locuri in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- atingerea lor de catre oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive de lucru sau de catre utilaje in miscare, sa nu fie posibila, cu exceptia conductelor electrice folosite pentru protectie;

- nu exista pericol de deteriorare mecanica.

1.56. Conductele electrice se monteaza liber in cladiri pe izolatoare sau pe alte elemente speciale de fixare sau sustinere, executate din materiale incombustibile din clasa CA1 (C0).

1.57. Distantele maxime dintre punctele de sustinere a conductelor electrice montate liber in cladiri se stabileste in functie de sectiunea conductoarelor, respectandu-se valorile specificate de tabelul 1.2. cu exceptia liniilor de contact.

Tabelul 1.2.

Distantele maxime intre punctele de sustinere la conducte libere

Tipul conductoarelor

Distante maxime intre punctele de sustinere pe un traseu rectiliniu la conducte electrice libere montate in interior [m]

Sectiunea conductoarelor [mm2]

1 2,5

4 25

35 70

95 120

neizolate

0,4

0,6

0,8

1,1

izolate

0,5

0,8

1,1

1,5

1.58. Distantele minime dintre conductele electrice montate liber in cladiri si suprafete de circulatie (de ex. pardoselile incaperilor, platforme, pasarele, etc.) se stabilesc in functie de tipul conductorului, neizolat sau izolat conform tabelului 1.3.

Se admite montarea libera a conductelor electrice la distante mai mici decat cele specificate in tabelul 1.3. cu conditia luarii de masuri prin care sa se asigure inaccesibilitatea la aceste conducte, astfel incat sa fie evitat pericolul atingerilor directe si pericolul de deteriorare mecanica (de ex. prin ingradiri, acoperiri etc.).

Tabelul 1.3.

Distante minime intre conducte libere si suprafete de circulatie

Tipul conductoarelor

Distanta minima pana la suprafetele de circulatie [m]

pe verticala

pe orizontala

neizolate

3,5

2

izolate

2,5

1,5

1.59. Coborarile din distributiile cu conductoare neizolate sau izolate montate liber, spre masini electrice, aparate, etc., trebuie executate cu conductoare izolate. Sub inaltimea de 2,5 m de la pardoseala, conductele electrice trebuie protejate mecanic si impotriva atingerilor directe.

1.60. Ramificatiile din distributiile cu conducte electrice libere se executa numai in zonele de fixare pe suporturi. Ramificatiile se fixeaza astfel incat sa nu solicite la tractiune conductele electrice din traseul principal.

C. Pozarea conductelor electrice protejate in tuburi, tevi, plinte, profile mecanice usoare sau instalate in goluri ale elementelor de constructie

1.61. In tuburi, tevi, plinte, profile sau goluri trebuie instalate numai conductoare izolate.

1.62. In incaperi de clasa AE 5 (PC) se interzice pozarea conductelor electrice in profile metalice usoare deschise sau in goluri ale elementelor de constructie.

1.63. In incaperile de clasa AE 5 (PC) se admite utilizarea conductelor electrice izolate protejate in tuburi daca sectiunea conductoarelor de cupru este de cel putin 1,5 mm2 si a celor de aluminiu de cel putin 4 mm2.

1.64. Se interzice instalarea conductelor electrice in tuburi sau tevi pozate in pamant.

1.6 Conductele electrice care apartin aceluiasi circuit electric, inclusiv conducta de protectie, trebuie instalate in acelasi element e protectie (tub, gol de plinta, profil, gol de element de constructie etc.).

Se admite instalarea separata a conductorului de protectie in cazurile si in conditiile prevazute de STAS 12604/

1.66. Se admite instalarea in acelasi element de constructie sau gol a conductelor electrice care apartin mai multor circuite numai daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- toate conductoarele sunt izolate pentru aceeasi tensiune;

- intre sectiunile conductoarelor este o diferenta de cel mult 3 trepte;

- fiecare circuit este protejat impotriva supracurentilor;

- toate circuitele au in comun acelasi aparat general de comanda si protectie, fara intermediul unui transformator.

Se admite instalarea in acelasi element de protectie sau gol, a conductelor circuitelor electrice cu aceleasi functiuni sau cu functiuni diferite, care deservesc acelasi aparat, receptor sau echipament electric numai daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- intre circuite nu pot sa apara influente;

- conductoarele lor sunt izolate pentru aceeasi tensiune;

- fiecare circuit este protejat separat impotriva supracurentilor.

Fac exceptie si nu se instaleaza in acelasi element de protectie sau gol cu conductele altor circuite electrice, conductele circuitelor iluminatului de siguranta cu alimentare de rezerva de tip 1, 2 sau 3 si conductele instalatiilor electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

1.67. Conductele electrice trebuie instalate in tuburi de protectie cu diametre ales corespunzator tipului, sectiunii si numarului de conducte conform prevederilor din anexa 12.

1.68. La instalarea conductelor electrice in golurile plintelor, in golurile prevazute in elemente de constructie, in profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare cu sectiunile tuburilor.

1.69. Tragerea conductelor electrice in tuburi trebuie executate dupa montarea tuburilor, respectiv a plintelor dupa uscarea tencuielii daca acestea au fost montate inglobat, respectandu-se conditiile de tragere din anexa 12.

1.70. Golurile din elementele de constructie pentru protejarea conductelor electrice trebuie sa permita trecerea libera a tuburilor de protectie.

Tuburi si tevi de protectie

1.71. Pentru protectia conductelor electrice trebuie sa se utilizeze tuburi speciale pentru instalatii electrice, din materiale plastice sau din metal, rigide sau flexibile.

In cazurile in care trebuie realizata o protectie mecanica superioara sau cand se cer diametre mai mari decat acelea ale tuburilor speciale pentru instalatii electrice, se admite folosirea tevilor pentru instalatii, din material plastic sau din metal.

Tuburi si tevi de protectie din materiale plastice (IPEY, PVC-U, PP, Pid etc.)

1.72. Tuburile si tevile de protectie din materiale plastice etanse si rigide, se utilizeaza in montaj aparent cu respectarea urmatoarelor conditii:

- mediul din incapere nu trebuie sa contina agenti corozivi pentru materialul tubului sau tevii – clasa AE 2, 3, 4, (K);

- incaperea nu trebuie sa faca parte din casa AE 5 (PC);

- in cladiri de categoria BE 2 (C) tuburile si tevile din PVC sa fie cu intarziere la propagarea flacarii sau fara halogenuri;

- in incaperi de clasa AG (M), instalarea se face aparent numai la inaltimi de peste 2 m de la pardoseala, in cazul tunelurilor si subsolurilor tehnice cu inaltimi sub 2 m, instalarea se face in montaj aparent in zonele in care nu exista pericol de deteriorare mecanica, cu conditia ca traseele tuburilor sa fie astfel alese incat exploatarea si intretinerea celorlalte retele de instalatii sa se poata efectua fara deteriorarea tuburilor sau tevilor din PVC;

- pe portiunile de traseu expuse la socuri mecanice si la inaltimi de pana la 2 m de la pardoseala, instalarea trebuie sa se faca ingropat.

1.73. Tuburile flexibile din PVC trebuie folosite numai pentru protectie usoara si numai in incaperi de clasa AD 1 (U0) si AD 2 (U1), pe trasee scurte, dificil de realizat cu tuburi rigide.

1.74. Tuburile si tevile din PVC se vor monta pe elemente din materiale combustibile, in conditiile prevazute la art. 3.3.9.

1.7 Tevile de protectie din PVC etanse si rigide se folosesc in cazurile in care sunt necesare diametre mai mari de 63 mm sau se cere o protectie superioara aceleia asigurata de tuburile din PVC.

1.76. Tuburile din PVC montate sub pardoseala trebuie protejate impotriva pericolului de deteriorare mecanica prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minima de 1 cm.

1.77. Tuburile si tevile din PVC trebuie manevrate si instalate tinand seama de limitele de temperatura a mediului ambiant prevazute in standardele de produs.

1.78. Se interzice montarea inglobata in beton a tuburilor cu defecte (fisuri, crapaturi, pereti subtiri, etc.).

La montarea inglobata a tuburilor din PVC in panouri mari de beton uscate rapid, la turnarea acestora, temperatura pe suprafata incalzitoare nu trebuie sa depaseasca +70°C.

Tuburi si tevi metalice (PEL, T etc.)

1.79. Tuburile si tevile metalice rigide sau flexibile, se utilizeaza in orice categorie de incaperi sau mediu.

1.80. Tuburile metalice si tevile metalice instalate aparent sau ingropat in incaperi din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3 sau AF 4 (K), se protejeaza prin acoperirea cu vopsea care sa le asigure protectia in mediul respectiv.

1.81. In incaperile din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3, AF 4 (K), tuburile si tevile metalice montate aparent se instaleaza distantat la minim 3 cm fata de elementul de constructie.

1.82. Tuburile si tevile metalice se pot monta direct pe elemente de constructie din materiale combustibile, cu exceptia de la art. 1.81.

1.83. Tevile metalice trebuie utilizate in cazurile in care este necesara o protectie mecanica grea, (superioara aceleia asigurata de tuburile PRL sau tevile din PVC).

Conditii generale de montare a tuburilor si tevilor metalice sau din materiale plastice

1.84. Tuburile si tevile metalice sau din material plastic se instaleaza aparent, ingropat, inglobat in elemente de constructie incombustibile din clasa CA 1 (C0) sau in golurile acestora.

1.8 Se interzice montarea tuburilor si tevilor in lungul monolitizarilor dar se pot face traversari pe drumul cel mai scurt.

1.86. Se admite instalarea tuburilor si tevilor pe sau in structura de rezistenta a constructiilor numai in conditiile prevazute in normativul P 100.

1.87. Nu se admite instalarea tuburilor si tevilor in care sunt introduse conducte electrice cu izolatie obisnuita, pe suprafata cosurilor si a panourilor radiante sau pe alte suprafete similare, in spatele sobelor sau al corpurilor de incalzire.

Se admite montarea pe suprafete cu temperatura peste +40°C numai a tuburilor si a tevilor metalice si numai in cazul in care conductele electrice protejate in ele au izolatia rezistenta la temperaturile respective sau daca conductele au izolatia obisnuita dar curentii admisibil sunt redusi corespunzator prevederilor aliniatului 2 de la art. 1.14.

1.88. Tuburile si tevile montate aparent in incaperile din clasele de mediu AE 4 (PI), AE 5 (PC) trebuie dispuse astfel incat depunerile de praf, scame, fibre, etc. pe tuburi si pe elementele lor de sustinere sa fie minime si curatenia lor de praf sa fie posibila si usoara.

1.89. In incaperile in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de condensatie (de ex. Incaperi din clasa de mediu AD 3 (U2), AD 4 (U3), tuburile si tevile orizontale trebuie montate cu pante de 0,5 … 1% intre doua doze.

1.90. Tuburile si tevile se instaleaza pe trasee verticale si/sau orizontale. Se admit exceptii in cazurile in care, justificat, astfel de trasee nu pot si realizate (de ex. la casa scarii).

Se admit trasee oblice (pe drumul cel mai scurt) si in cazul tuburilor montate peste plansee sau inglobate in beton precum si la traseele golurilor din plansee si din panouri din beton.

Se admit trasee oblice si in cazul planseelor din lemn, dar cu utilizarea obligatorie a tuburilor metalice pozate aparent.

1.91. Se recomanda ca in incaperi de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale pe pereti sa fie distantate la circa 0,3 m de plafon.

1.92. Trebuie evitata montarea tuburilor pe pardoseala combustibila a podurilor. Daca tuburile se monteaza totusi pe pardoseala combustibila a podurilor, ele trebuie sa fie metalice.

1.93. Se evita montarea tuburilor si tevilor in exteriorul cladirilor (de ex. suprafetele exterioare ale peretilor). Se admite montarea inglobata a tuburilor metalice in izolatia teraselor sau a acoperisurilor cu conditia ca dozele sa fie instalate in interiorul cladirilor.

1.94. Tuburile si tevile montate inglobat intr-un slit in elementul de constructie trebuie acoperite cu un strat de tencuiala de min. 1 cm.

1.9 Tuburile fixate pe elemente de constructie cu accesorii de montare prin care sa se realizeze o prindere sigura in timp (ochiuri de sarma, copci de ipsos, bratari, console).

1.96. Distanta dintre punctele de fixare pe portiunile drepte ale traseului tuburilor si tevilor, se stabileste pe baza datelor din tabelul 1.4.

Tabelul 1.4.

Distante intre punctele de fixare

Tipul tubului, tevii

Distanta intre punctele de fixare [m]

Montaj aparent

Montaj ingropat

pe orizontala

pe verticala

Tub material plastic

0,6…0,8

0,7…0,9

0,9…1,1

Tub metalic

1,0…1,3

1,2…1,6

1,4…2,0

Teava metalica sau din material plastic

1,5…3,0

1,5…3,0

2,0…4,0

Limitele inferioare ale distantelor corespund diametrului cel mai mic, iar cele superioare, diametrul cel mai mare, ale tubului sau tevii.

Se prevad elemente de fixare si la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor fata de doze de aparat, echipamente si derivatii.

1.97. Tuburile instalate in cofraje in vederea inglobarii in beton trebuie fixate astfel incat in timpul turnarii si vibrarii betonului, sa nu isi modifice pozitia (de ex. se leaga cu sarma de armatura).

Conditii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi si tevi

1.98. Imbinarea si curbarea tuburilor si tevilor precum si racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau utilaje electrice se face cu accesorii corespunzatoare tipului respectiv de tub sau teava, folosindu-se cu prioritate accesorii prefabricate (mufe, curbe).

Acestea impreuna cu tubul sau teava, trebuie sa asigure cel putin rezistenta mecanica, izolarea electrica, etansarea, rezistenta la coroziune, la caldura etc., ca si tuburile si tevile respective.

1.99. Accesoriile tuburilor si tevilor trebuie montate respectandu-se conditiile impuse pentru tuburile si tevile pentru care se folosesc.

1.100. In incaperi din clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3, AF 4 (K), AE 4 (PI), AE 5 (PC), imbinarile intre tuburi sau tevi si racordurile cu accesoriile la doze, la aparate, la echipamente, trebuie executate astfel incat acestea sa corespunda gradului de protectie impus de clasele de influente externe din incaperea respectiva.

1.101. Trebui evitata executarea de imbinari intre tuburi montate ingropat.

1.102. Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton.

1.103. Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructii.

1.104. Curbarea tuburilor se executa cu raza interioara egala cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului la montaj aparent si egala cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montaj ingropat.

1.10 Legaturi sau derivatii la conductele electrice montate in tuburi trebuie sa se faca in doze sau cutii de derivatii.

1.106. Dozele si cutiile de derivatie se instaleaza cu prioritate pe suprafetele verticale ale elementelor de constructii.

1.107. Se admite montarea dozelor in sau pe pardoselile incaperilor, cu conditia ca gradul de protectie a dozelor sa fie minim IP 545 (conform SR EN 60529).

1.108. Se interzice montarea dozelor si cutiilor de derivatie pe pardoseala podurilor. Ele se instaleaza in incaperile de la ultimul etaj al cladirii sau daca aceasta nu este posibil, pe peretii podurilor sau pe partile laterale ale grinzilor.

1.109. Se interzice montarea dozelor in incaperi pentru bai, dusuri si grupuri sanitare in volumule 0, 1 si 2.

1.110. Se admite folosirea ca doze de derivatie a partilor fixe special prevazute la corpurile de iluminat daca in ele se pot executa legaturi electrice in conditii corespunzatoare (de ex. socluri fixe pe tavan prevazute cu cleme de legatura etc.).

1.111. Ramificarea din traseul principal al unui circuit se face prevazandu-se o doza in punctul de ramificatie.

1.112. Doze de tragere a conductelor electrice in tuburi, se prevad pe trasee drepte, la distanta de maxim 25 m si pe traseele cu cel mult 3 curbe, la distante de cel mult 15 m.

In cazurile in care distantele dintre doze sunt mai mari, trebuie sa se utilizeze tuburi cu diametre mai mari cu o treapta fata de cele necesare conform anexei 12.

1.113. Dozele de derivatie instalate sub tencuiala sau inglobate in beton, trebuie montate in asa fel incat capacul lor sa se gaseasca la nivelul suprafetei finite a elementului de constructie respectiv.

1.114. Dozele si accesoriile metalice de montaj trebuie protejate contra coroziunii in incaperi de clasele AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF3, AF 4 (K) in aceleasi conditii ca si tuburile si tevile pentru care sunt folosite.

1.11 La capetele libere ale tuburilor si tevilor metalice care intra in corpuri de iluminat sau in echipamente electrice se monteaza tile pentru protejarea izolatiei conductelor electrice.

D. Distributii in plinte, canale si alte profile similare

1.116. Se recomanda utilizarea plintelor, canalelor si a altor profile similare indeosebi in cladiri care se renoveaza si in cladiri din elemente de constructie in care executarea de santuri pentru montarea tuburilor sau conductelor punte este dificila sau trebuie evitata (de ex. din panouri mari de beton, pereti din ipsos, BCA, BAFS etc.).

1.117. Plintele, canalele si alte profile similare si accesoriile lor (doze, piese de colt, piese de capat, piese de imbinare etc.) pentru instalatii electrice trebuie sa fie executate din materiale incombustibile din clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile din clasele CA2a (C1), CA2b (C2), nehigroscopice si neporoase.

1.118. Se admite pozarea in plinte, canale si alte profile similare atat a circuitelor de iluminat si de prize cat si a circuitelor de curenti slabi (radio, TV. Telefonie, comanda-control etc.).

1.119. Sectiunea si numarul minim de conducte ce se pozeaza in golul unei plinte, unui canal sau altor profile, se stabileste, fie pe baza datelor producatorului, fie pe baza asimilarii sectiunii golului plintei, canalului sau profilului cu sectiunile tuburilor IPEY sau similare.

1.120. Traseul plintei se stabileste de catre proiectant urmarindu-se in general conturul camerelor (la nivelul pardoselii sau la o anumita inaltime pe pereti sau pe plafon in cazul plintelor montate orizontal). Traseele verticale vor fi de regula langa usa.

1.121. Montarea plintelor, canalelor sau altor profile similare, trebuie facuta in asa fel incat sa nu fie posibila patrunderea in interior a apei sau a umezelii.

1.122. Plintele din PVC se fixeaza pe elementul de constructie prin lipire cu adeziv special, prin bolturi impuscate, suruburi etc., solutia stabilindu-se in functie de natura elementului de constructie.

1.123. Intr-o plinta, intr-un canal sau in alte profile similare cu mai multe goluri, circuitele cu destinatii diferite se monteaza in goluri diferite.

1.124. Se admite pozarea plintelor avand conductele electrice montate sau acestea pot fi trase ulterior montarii.

1.12 Legaturile electrice trebuie executate numai in doze.

1.126. In locurile de imbinare sau de schimbare a directiei plintelor, conductele electrice se protejeaza in mod corespunzator pe toate directiile fata de elementele si materialele combustibile din clasele CA1 … CA2a, b, c, d (C1 ÷ C4) din constructie (de ex. cu ipsos).

1.127. Accesoriile plintelor, inclusiv capacele dozelor, cu exceptia elementelor de adaptare pentru aparate, se monteaza dupa tragerea sau pozarea conductelor electrice si verificare circuitelor.

1.128. Plintele din materiale incadrate in clasele de combustibilitate CA2c (C3) si CA2d (C4) pentru protectia instalatiilor electrice nu se pot folosi in:

- cladiri cu aglomerari de persoane;

- hoteluri;

- spitale si alte cladiri similare;

- cladiri inalte;

- cai de evacuare.

1.129. Se admite utilizarea plintelor din materiale incadrate in clasele de combustibilitate CA 1 (C0) si CA2a (C1) si pentru protectia instalatiilor electrice in spatii de productie si/sau de depozitare din categoriile BE2 (C), BE1a (D), BE1b (E).

1.130. Plintele de distributie din PVC trebuie montate la distante de minim 3 cm de tocurile (pervazurile) din material combustibil a usilor si ferestrelor si de 10 cm fata de pardoseala.

E. Pozarea conductelor punte (INTENC etc.)

1.131. Conductele punte cu izolatie si manta din PVC se utilizeaza in incaperi din clasele de mediu AD1 (U0), AD2 (U1), BA (EE 5), BE1a (D), BE1b (E) si BE 2 (C), la temperaturi ale mediului prevazute in standardul de produs.

1.132. Conductele punte trebuie montate inglobat in tencuiala sau instalate in golurile canalelor elementelor din beton.

Se admite utilizarea conductelor punte din montaj aparent numai pe trasee ferite de deteriorari mecanice, in incaperi din categoriile BE1a (D) si BE1b (E).

1.133. Conductele punte se monteaza pe sau in elementele de constructie incombustibile clasa CA1 (C0). Daca aceasta conditie nu se poate respecta, se aplica prevederile art. 3.3.9.

1.134. Conductele punte normale montate sub pardoseli peste plansee incombustibile, pe pardoseala incombustibila a podurilor, sau in izolatia incombustibila a teraselor sau acoperisurilor, trebuie sa fie protejate cu mortar de ciment, impotriva deteriorarilor mecanice. Conductele punte speciale (cu manta intarita), montate sub pardoseli incombustibile, peste plansee incombustibile, nu necesita protectie cu mortar de ciment.

1.13 Se interzice montare a conductelor punte pe suprafata de zidarie a cosurilor, pe suprafata panourilor radiante sau pe alte suprafete calde similare.

1.136. La alegerea traseelor conductele punte trebuie respectate prevederile art. 1.90. si 1.91.

1.137. Conductele punte se monteaza pozate intr-un singur strat.

1.138. La montarea ingropata, conductele punte trebuie acoperite cu un strat tencuiala de minim 1 cm.

1.139. Curbarea pe lat a conductelor INTEC se face cu o raza de curbura cel putin egala cu de 4 ori diametrul exterior al acestora, taindu-se puntea dintre conducte pe o lungime aproximativ egala cu de doua ori raza de curbura.

1.140. Pentru conductele punte se utilizeaza doze de tip special, plate.

Se admite si folosirea dozelor metalice pentru tuburi, cu conditia ca la intrarea in doze a conductelor punte sa se asigure protectia acestora prin tuburi din PVC.

1.141. In dozele de aparat si de derivatie, la conducta punte se lasa capete de rezerva de minimum 70 mm, iar la locurile pentru legarea corpurilor de iluminat, de cel putin 150 mm.

F. Pozarea barelor electrice

1.142. Barele electrice se folosesc in general pentru curenti mari (peste 60 A), in cladiri de productie si/sau depozite, in tablouri de distributie, pentru coloane ascendente in cladiri civile etc.

1.143. La alegerea materialului barelor si montare lor, trebuie respectate, pe langa prevederile din acest normativ STAS 7944 si STAS 12604/

Folosirea barelor de otel se admite numai pentru repararea instalatiilor electrice existente executate cu astfel de bare, pentru curenti de maximum 200 A in c.a. si orice valoarea a curentului in c.c.

1.144. Barele electrice se instaleaza conform precizarilor din PE 102:

- in executie deschisa libera, numai in conditiile prevazute la art. 1.52. … 1.60.;

- in executie inchisa;

- in executie capsulata.

Gradul de protectie (IP) al sistemului de executie se alege in functie de categoria si clasa de influente externe in care se incadreaza incaperea sau spatiul in care acestea se instaleaza respectandu-se prevederile din anexa 4.

1.14 In incaperile de clasa AE 5 (PC), barele se instaleaza in cutii capsulate executate din materiale incombustibile. Se admite instalarea deschisa sau inchisa numai a barelor utilizate drept conductoare de protectie.

1.146. In executia inchisa, barele se instaleaza in canale sub pardoseala, in ghene, in pereti sau cutii din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1).

Se admite instalarea barelor neizolate in canale sub pardoseala numai in incaperi de clasa BA 5 (EE) pe portiuni scurte, la linii de contact si pentru utilaje speciale.

Canalele sub pardoseala se amplaseaza in locuri in care nu este posibila patrunderea materialelor cu actiune distructiva asupra barelor (de ex. apa, ulei, pacura, materiale topite etc.).

Acoperirea canalelor pentru bare se executa cu placi din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1) sau Ca2b (C2).

La instalarea barelor in canale trebuie respectate prevederile privind distantele fata de conductele altor instalatii din normativul PE 107.

Se interzice instalarea barelor in canale in care se gasesc conducte cu fluide combustibile sau inflamabile, sau conducte termice.

1.147. Barele se monteaza pe izolatoare sau pe suporturi de izolatoare executate din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1).

1.148. Distantele libere intre bare sau pachete de bare trebuie stabilite conform STAS 7944.

1.149. Distanta dintre izolatorii suporti ai barelor se determina pe baza de calcul mecanic, respectandu-se prevederile din STAS 79 44.

1.150. In cazul barelor cu lungimi de peste 30 m se prevad compensatoare flexibile de dilatatie, (cate unul pentru fiecare 20 … 30 mm alungire a barelor).

1.151. Ramificatiile de la bare spre receptoare, aparate de conectare, etc., se executa cu bare, conductoare izolate sau cabluri si se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice.

1.152. Dispozitivele pentru separarea si protectia barelor trebuie instalate in cutii inchise sau capsulate cu grad de protectie (IP) corespunzator categoriilor si claselor in care se incadreaza incaperea respectiva, conform prevederilor din tabelul 2.1. si anexa 4.

G. Pozarea cablurilor electrice

1.153. La pozarea cablurilor electrice trebuie sa se tina seama de prevederile din normativul PE 107 si de urmatoarele precizari:

- cablurile electrice sunt utilizate in orice categorie, spatiu sau loc, tipul cablurilor si modul de pozare stabilindu-se pe baza normativului PE 107;

- cablurile electrice cu manta de plumb nu sunt pozate in contact direct cu cimentul sau varul in conditii de umiditate si nu vor fi supuse la eforturi mai mari decat cele determinate conform normativului PE 107;

- in incaperile din clasa AE 5 (PC) si din categoriile BE 2 (C), cablurile nearmate cu izolatie si manta din material plastic trebuie pozate astfel incat sa nu poata contribui la producerea sau propagarea incendiilor;

- in incaperi din clasa AG 1, AG 2 si AG 3 (M), cablurile nearmate pozate trebuie sa fie protejate impotriva loviturilor mecanice in zonele expuse la lovituri;

- in incaperile din clasele AD 4 (U3), AF 2, AF 3 , AF 4 (K), cablurile electrice cu manta de plumb si cablurile armate fara invelis protector trebuie protejate impotriva coroziunii (de ex. Prin acoperire cu lac protector, etc.).

H. Pozarea cordoanelor flexibile pentru instalatii electrice mobile

1.154. Tipul cordonului (in executie usoara, medie sau grea) trebuie ales in functie de pericolul de deteriorare mecanica la care acesta poate fi supus in exploatare.

1.15 In incaperile din clasa de mediu AE 5 (PC) si in incaperile din categoria BE 2 (C), precum si in cazurile in care cordonul poate fi in contact cu materiale combustibile, trebuie utilizate cordoane flexibile in executie grea si avand conductorul de protectie cuprins in cordon. Se admite si folosirea cordoanelor cu izolatie si manta din material plastic daca acestea sunt rezistente la foc. Traseele acestor cordoane trebuie sa fie protejate impotriva loviturilor mecanice.

1.156. Legarea cordoanelor electrice la aparatele de racord (prize) si la receptoare, trebuie sa se faca astfel incat legaturile sa nu fie supuse la eforturi de tractiune. Se prevad lungimi suplimentare egale cu circa 5% … 10% din lungimea necesara pentru evitarea solicitarii cordonului.

1.157. La executarea instalatiilor electrice mobile de pe santiere trebuie respectate si conditiile din subcap. 7.9.

2. Aparate, echipamente si receptoare electrice

Prevederi comune

2.1. In cazul in care aparatele, echipamentele si receptoarele electrice se instaleaza sau se utilizeaza in incaperi sau spatii cu conditii de influente externe diferite de cele obisnuite (vezi anexa 2.), ele trebuie alese in functie de caracteristicile incaperilor si spatiilor respective sau vor fi luate masuri pentru protejarea lor.

Se considera conditii obisnuite cele corespunzatoare clasei 4 si 5 parametrul AA (temperatura) si clasei 1, pentru ceilalti parametri (vezi tabelul 2.1.).

2.2. Alegerea gradului de protectie al aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice, inclusiv a racordurilor acestora in functie de categoria de influente externe in care se incadreaza incaperea sau spatiul respectiv, se face pe baza prevederilor generale ale tabelului 2.1. Pentru incaperile din locuinte se respecta prevederile din tabelul 1.1., din anexa 4 si din SR EN 60529.

2.3. In incaperi din clasa de mediu AE 5 (PC) se respecta, pe langa prevederile din anexa 4 si urmatoarele conditii de alegere si montare a aparatelor, receptoarelor si echipamentelor electrice:

- constructia lor nu trebuie sa favorizeze depunerea de praf, scame sau fibre nici in exterior nici in interior si sa nu permita scaparea in afara a scanteilor, a materialelor incandescente sau a metalelor calde (vezi tabelul 2.1.);

- temperatura pe suprafata lor exterioara, in regim normal de functionare de durata, la sarcina nominala, trebuie sa fie cu cel putin 75°C mai mica decat temperatura de mocnire a stratului de praf cu grosimea de 5 mm; fac exceptie corpurile de iluminat pentru care se admite o temperatura pe suprafata lor exterioara de maximum 200°C;

- conectarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor mobile trebuie sa se faca prin prize cu contact de protectie, la care orificiile prizelor sunt prevazute cu capace de protectie mobile;

- se interzice amplasarea in astfel de incaperi a aparatelor, echipamentelor i a receptoarelor electrice cu lichide combustibile (de ex. ulei).

2.4. In incaperi cu pericol de incendiu din categoria BE 2 (C) si in incaperi construite din materiale combustibile, din clasele CA2a (C1), CA2b (C2), CA2c (C3) si CA2d (C4), se respecta la alimentarea aparatelor si receptoarelor electrice si urmatoarele conditii:

- aparatele si receptoarele prevazute cu borna delegare la pamant, alimentate prin distributii mobile, trebuie sa aiba conductorul de protectie cuprins in cordonul de alimentare; distributiile mobile trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si distributiile fixe;

- aparatele si receptoarele electrice mobile trebuie prevazute cu cordoane speciale, de tip greu, cu izolatie de cauciuc.

2. In incaperi de clasa AA 5 (T) si clasa AA 6 (anexa 2) se utilizeaza aparate, echipamente si receptoare electrice in executie rezistenta la temperaturile respective sau se prevad masuri suplimentare de racire (de ex. ventilare fortata, etc.).

2.6. In incaperi din clasa AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2b, AF 3 si AF (K4) in exterior si in zona litoralului AF2a (ZL) se utilizeaza aparate, echipamente si receptoare electrice in executie rezistenta la coroziune, in functie de natura agentilor corozivi. Se admite utilizarea de aparate, echipamente si receptoare electrice in executie normala, cu conditia luarii de masuri la instalarea lor prin care sa li se asigure protectia impotriva agentilor corozivi (de ex. acoperirea cu vopsea rezistenta la agentii corozivi respectivi, capsulari) si care sa nu afecteze buna lor functionare.

2.7. Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice in locuri in care ar putea fi expuse direct la apa, ulei, substante corozive, caldura, aburi sau socuri mecanice, daca aceasta amplasare poate fi evitata prin montare la distanta.

In cazurile in care nu se poate evita amplasarea in pozitii expuse, trebuie luate corespunzatoare de protectie (de grade de protectie corespunzatoare).

2.8. In incaperi de categoria BE 2 (C) se utilizeaza aparate, echipamente si receptoare electrice care prin executie sau prin modul de instalare nu pot contribui la producerea sau propagarea incendiilor in timpul functionarii lor normale sau in caz de avarie, cu grad de protectie stabilit conform tabelului 2.1. si anexei 4.

Tabelul 2.1.

Caracteristici si grade de protectie ale aparatelor si echipamentelor in functie de influentele externe (SR EN 60529)

Categorii si clase de influente externe

Caracteristicile aparatelor si echipamentelor

Observatii

A. Conditii de mediu

A.A.

Temperatura

AA1, AA2, AA3

AA4, AA5 (T)

AA6

Conditii speciale

Normale

Conditii speciale

De exemplu lubrifiere

De exemplu lubrifiere

AC: Altitudinea

AC1

AC2

Normale

Speciale, dupa tip

Daca producatorii cer, chiar si peste 1000 m

AD. Prezenta apei

AD1 (U0)

AD2 (U1)

AD3 (U2)

AD4 (U3)

AD5 (U4)

AD6

AD7

AD8

IP X0X

IP XIX

IP X3X

IP X4X

IP X5X

IP X6X

IP X7X

IP X8X

In exterior

AE. Prezenta corpuri solide

AE 1

AE 2 (PI)

AE 3 (PI)

AE 4 (PI)

AE 5 (PC)

AE 6

 

IP 0XX

IP 3XX

IP 4XX

IP 5XX, IP 4XX

IP 6XX, IP 5XX

IP 6XX

Valorile superioare pentru prafurile metalice bune conducatoare din punct de vedere electric

AF. Prezenta subst. corozive

AF 1

AF2a (ZL)

AF2b (K)

AF 3 (K)

AF 4(K)

Normale

Dupa nat. Agentilor atmosferici

Protectia impotriva coroziunii dupa cerintele materialelor de executie. In executie speciala dupa natura agentilor

In mediu marin, salinitate pana la cca. 3 km de tarm.

De ex. in materiale rezistente la agenti corozivi, cu acoperiri speciale, tratarea suprafetelor, etc.

AG. Socuri mecanice

AG 1

AG 2 (M)

AG 3 (M)

IP XX1

IP XX5

Ip XX7, IP XX9

De regula se vor evita locurile in care este pericol de soc mecanic sau se vor executa protectii exterioare

AK. Prezenta florei

AK1

AK2

Normale

Grad de protectie marita (vezi AE) materiale speciale sau invelisuri de protectie

 

AL. Prezenta faunei

AL 1

AL 2

Normale

Grad de protectie la corpuri solide (vezi AE), rezistenta mecanica suficienta (Vezi AG), invelisuri speciale sau masuri pentru evitarea faunei

 

AM. Influente electromagnetice, electrostatice, ionizante

AM 1

AM 2, AM 3,
AM 4, AM 5 si
AM 6

 

Normale

Dupa caz: izolatie marita, invelis protector special, protectie catodica, legaturi speciale de egalizare a potentialelor etc.

 

AN. Raze solare

AN 1

AN 2, AN 3

Normale

Speciale

 

Protectii speciale

AQ. Trasnet

AQ 1

AQ 2, AQ 3

Normale

Normale

Masuri conform normelor specifice

B. Utilizare

BA. Componenta persoanelor

BA 1

BA 2

BA 3

BA 4 (EE), BA 5 (EE)

 

 

Normale

Minimum IP 3XX

Normale

Fara protectie impotriva contactelor directe

 

 

 

 

Suprafetele cu temperaturi peste 80°C vor fi inaccesibile

BC. Contacte cu potentialul pamantului

BC 1

BC 2

BC 3 (CE)

BC 4 (CE)

Aparate din clasele de protectie la soc electric conform tabelului 4.

 

BD. Evacuare persoane in caz de urgenta

BD 1

BD 2, BD 3, BD 4

Normale

Minimum IP 3X5

 

BE. Natura materialelor prelucrate sau depozitate

BE 1a (D), BE 1b (E)

BE 2 (C)

BE 3a (A), BE 3b (B)

BE 4

 

Normale.

Instalare in conditiile din subcap. 4.4. si astfel incat sa nu poata provoca incendii.

Materiale si echipamente antiexplozive.

Materiale si echipamente etanse.

 

C. Constructia cladirilor

CA. Materiale de constructie

CA 1 (C0)

CA 2a (C1),

CA 2b (C2),

CA 2c (C3),

CA 2d (C4)

Normale

Normale, instalate cu masuri de protectie, de izolare sau speciale in carcase metalice etc.

 

 

 

Conditii de instalare: protectii si ecrane din materiale incombustibile (vezi conditiile din cap. 4, subcap. 4.4.)

CB. Structura cladirilor

CB 1

CB 2, CB 3, CB 4

Normale

Normale cu masuri de instalare

Conditii de instalare

 

Tabelul 2.2.

Receptoare electrocasnice si gradele lor de protectie permise in locuinte

Incaperi din locuinte

Aparate

Protectia la apa

Clasa de protectie la soc electric (conf. SR CEI 60536)

Simbol

Grad de protectie

1

2

3

4

5

Camere de zi, dormitoare, culoare

electrocasnice

-

obisnuite

I, II, III

corpuri se iluminat

-

IP X0X

0, I, II, III

Bucatarii

electrocasnice

IP X1X*)

I, II, III

corpuri de iluminat

IP X1X

0, I, II, III

Terase acope-rite, subsoluri, uscatorii, garaje indivduale

electrocasnice

 

-

-

corpuri de iluminat

IP X1X

I, II, III

Spalatorii

electrocasnice

IP X3X

I, II, III

corpuri de iluminat

IP X3X

I, II, III,

Bai:

- in vol. 1

 

electrocasnice

 

 

IP X4X

 

I, III, (TFJS) 12V

- in vol. 2

electrocasnice

IP X3X (IP X5X – bai publice)

I, II, III

corpuri de iluminat



IP X3X

II, III**)

- in vol. 3

electrocasnice

IP X1XIP X1X

I, II, IIII, II, III

corpuri de iluminat

 

 

Curti, gradini

electrocasnice, corpuri de iluminat

IP X5X

I, II, III

2.9. Se admite montarea pe elemente din materiale combustibile clasele CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4) a echipamentelor si receptoarelor electrice care degaja caldura in functionare normala, numai daca acestea sunt protejate termic prin constructie sau daca se iau masuri corespunzatoare de protectie.

2.10. Aparatele si echipamentele electrice care contin mai mult de 60 l de lichid combustibil pe unitatea de echipament si care in timpul functionarii produc fum, gaze toxice, etc. (de ex. Grupurile electrogene) trebuie instalate in conditiile prevazute in normele specifice, respectandu-se si conditiile din normele referitoare la siguranta la foc.

2.11. Se admite montarea in contact direct cu elementele de constructie din materiale combustibile din clasele CA2a ÷ CA2d (C1÷  C4) a aparatelor si echipamentelor electrice daca sunt protejate in carcase metalice cu grad de protectie IP 54.

2.12. Echipamentele electrice, cu exceptia tablourilor de apartament, trebuie instalate in incaperi cu destinatie speciala in care lucreaza persoane calificate, din clasa BA 5 (EE), in firide, dulapuri, carcase etc. la care este permis numai accesul persoanelor insarcinate cu exploatarea lor.

2.13. Incaperile din clasa BA 5 (EE), destinate echipamentelor electrice, trebuie amplasate si construite astfel incat un eventual incendiu la echipamentele electrice sa nu afecteze incaperile invecinate si un incendiu din incaperile invecinate sa nu afecteze echipamentele electrice.

Trebuie evitata amplasarea lor langa incaperi din categoriile BE 2 (C), BE 3a (A), (BE 3b B) sau din clasa AE 5 (PC).

In cazul in care aceasta conditie nu poate fi respectata, se iau masuri constructive de protectie conform prevederilor din normele PE 107, STAS 9954/1 etc., dupa caz.

Se interzice traversarea incaperilor din clasa BA 5 (EE) cu conducte pentru fluide de orice natura, cu exceptia conductelor de incalzire sau ventilare aferente incaperilor respective, cu conditia ca acestea sa nu contina flanse, ventile etc.

Se interzice traversarea incaperilor din clasa BA 5 (EE) cu conducte pentru fluide de orice natura, cu exceptia conductelor de incalzire sau ventilare aferente incaperilor respective, cu conditia ca acestea sa nu contina flanse, ventile etc.

Aparate de comutatie pentru instalatii electrice de lumina, prize si sonerie

2.14. Instalatiile electrice interioare se alimenteaza din reteaua publica de joasa tensiune printr-un disjunctor de bransament.

Disjunctorul de bransament trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

- pozitia de functionare indiferenta (verticala, orizontala etc.);

- posibilitatea de blocare si sigilare pe pozitia deschis a aparatului;

- butonul de actionare de tip “prin apasare” astfel incat sa permita o actionare rapida in caz de urgenta;

- posibilitatea de sigilare a capacelor de borne la intrarea si iesirea din aparat;

- semnalizatorul pozitiei contactelor solidar cu axul contactelor mobile, solidar fixate pe ax, astfel incat sa fie exclusa o semnalizare eronata a pozitiei reale a contactelor;

- intreruperea circuitului pe toti polii;

- tensiunea nominala de tinere la impuls de min. 6 kV;

- capacitatea de rupere de min. 4,5 kA;

- bornele corespunzatoare conectarii neutrului sunt marcate distinct;

- prevazute cu compensare termica;

- cu sau fara functie diferentiala.

2.1 Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina trebuie montate numai pe conductoarele de faza.

Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la inaltimea de 0,6 … 1,5 m, masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite.

2.16. Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10 A. Se admit intrerupatoare cu un curent nominal de 6 A in cazul in care circuitul alimenteaza un corp de iluminat cu o singura lampa fluorescenta.

2.17. Butonul de sonerie din locuinte se monteaza direct pe conductorul de faza a circuitului de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar butonul de sonerie va fi de tip corespunzator tensiunii de 220 V.

2.18. In cladirile de locuit se prevad in fiecare incapere de locuit cel putin doua prize. In dependinte (bucatarie, vestibul, culoar, oficiu, boxa etc.) se prevad prize dupa necesitati.

2.19. Prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite:

- peste 2,0 m, la scoli, in clase;

- peste 1,5 m in camere de copii din crese, gradinite, camine, spitale de copii si alte cladiri similare;

- peste 1,0 m, in alte incaperi decat grupuri sanitare, dusuri, bai, spalatorii si bucatarii, indiferent de natura pardoselii.

2.20. In cazul instalarii prizelor in pardoseli sau pe pardoseli trebuie sa se foloseasca fie prize in executie speciala, omologate pentru acest scop (cu grad de protectie minim IP 545), fie prize in executie normala, protejate in cutii speciale care asigura gradul de protectie (la patrunderea corpurilor solide, a apei si la socurile mecanice – SR EN 60529) necesar in scopul respectiv.

2.21. Prizele dintr-o instalatie electrica utilizate pentru diferite tensiuni, intensitati de curent sau scopuri, trebuie sa fie distincte ca forma sau sa aiba culori diferite sau sa se marcheze distinct in mod vizibil.

2.22. Se admite instalarea prizelor in depozite de materiale combustibile cu conditia ca acestea sa fie prevazute cu dispozitiv de protectie diferentiala si de limitare a puterii, amplasate la min. 1 m de materialele combustibile.

2.23. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu pardoseala conductoare electric (mozaic, ciment, gresie, etc.), in incaperi din clasa AE 5 (PC) si in incaperi in care se utilizeaza aparatura de calcul.

Prizele din incaperi din clasa AE 5 (PC) trebuie sa indeplineasca si conditiile de la art. 2.3.

2.24. In incaperi in care se impun conditii speciale de protectie datorita utilizatorilor (copii, bolnavi mintal etc.), prizele trebuie sa fie de tip special (de ex. cu obturator), daca nu se pot lua alte masuri de protectie.

2.2 La montarea aparatelor de comutatie pe verticala, unele sub altele, (aparate individuale sau complete de aparate), ordinea de montare incepand de sus in jos trebuie sa fie urmatoare: intrerupator, comutator sau buton de lumina, buton de sonerie, priza de curenti tari, priza de curenti slabi (telefon, antena, etc.), inaltimea de montare a primului aparat de sus va fi conform art. 2.1 si 2.19. dupa caz.

2.26. Intrerupatoarele, comutatoarele in carcasa metalica nelegata la pamant sau PE precum si prizele fara contact de protectie, trebuie instalate fata de elemente metalice in legatura cu pamantul, la o distanta de cel putin:

- 1,25 m, in incaperi “periculoase” sau “foarte periculoase” la soc electric definite conform STAS 8275 si in incaperi de productie sau de lucru (de ex. in laboratoare, spitale, spalatorii mari, bucatarii din cladiri publice, frizerii, etc.);

- 0,8 m, in alte tipuri de incaperi.

Se admite ca prizele in carcasa metalica daca fac parte din instalatii electrice in care s-au aplicat pentru protectie “alimentarea la tensiune redusa de protectie” sau “separarea de protectie”, sa fie instalate la orice distanta fata de elemente metalice in legatura cu pamantul.

2.27. Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ingropat in elemente de constructie, se monteaza in doze de aparat care trebuie sa asigure protectia impotriva socurilor electrice.

2.28. Aparatele de comutatie pentru circuitele iluminatului de siguranta se aleg si se monteaza respectandu-se si conditiile din subcapitolul 7.13.

2.29. Intrerupatoarele, comutatoarele, butoanele si prizele din incaperi pentru bai, grupuri sanitare si piscine, se instaleaza respectandu-se conditiile din subcapitolul 7.2.

Aparate de comutatie, de pornire si reglaj pentru instalatii electrice de forta

2.30. Aparatele de comanda a conectarii si deconectarii circuitelor de forta se aleg si se monteaza astfel incat sa intrerupa simultan toate conductoarele de faza ale circuitului. Se admite si intreruperea conductorului neutru numai daca intreruperea lui se realizeaza simultan sau dupa intreruperea conductoarelor de faza.

2.31. Intrerupatoare, comutatoare si separatoare cu parghie se folosesc atunci cand este necesar sa se asigure posibilitatea unui control vizual, direct si rapid al separatiei (de ex. In organizari de santier, la tablourile generale etc.).

2.32. Intrerupatoarele automate (disjunctoarele) pentru protectia la supracurenti, se aleg si se instaleaza tinandu-se seama de prevederile in subcapitolul 4.2. si de norma de produs.

2.33. Intrerupatoarele trebuie montate astfel incat contactele lor mobile sa nu poata inchide sau deschide sub efectul unor vibratii sau datorita greutatii proprii a partilor mobile sau lovirii aparatelor.

Montarea intrerupatorului trebuie sa se faca astfel incat contactele mobile sa nu fie sub tensiune atunci cand intrerupatorul este deschis.

2.34. Prizele si fisele de tip industrial trebuie alese si montate respectandu-se conditiile pentru prizele si fisele instalatiilor electrice de lumina si prize.

2.3 La alegerea si montarea aparatelor de comanda, de reglaj si de protectie pentru motoare, trebuie respectate si conditiile in subcapitolul 4., pentru baterii de acumulatoare, prevederile din subcapitolul 7.4., iar pentru linii de contact, cele din subcapitolul 7.8.

Sigurante fuzibile si intrerupatoare

2.36. Sigurantele fuzibile trebuie sa fie calibrate si in executie inchisa. Se interzice folosirea sigurantelor fuzibile ca aparate de conectare si deconectare.

2.37. Sigurantele automate cu filet si intrerupatoarele automate se pot utiliza atat pentru separare cat si pentru conectare si deconectare sub sarcina.

2.38. La montarea sigurantelor cu filet, conductorul de faza se leaga la contactul central al soclului.

2.39. Legatura electrica intre mai multe socluri de sigurante se dimensioneaza pentru cel mai mare curent de regim posibil in circuitele electrice racordate.

2.40. Caracteristicile electrice si de functionare ale aparatelor de protectie impotriva supracurentilor trebuie stabilite respectandu-se conditiile de la subcapitolul 4.2.

Tablouri electrice

2.41. Tablourile de distributie se realizeaza in constructie deschisa sau inchisa (protejata).

2.42. Tablourile de distributie se executa in constructie protejata, prin instalare, dupa necesitati, in cutii, dulapuri sau nise cu grad de protectie stabilit conform tabelului 2.1. si anexei 4. Se recomanda ca pe cutii, dulapuri si nise dupa instalare sa se inscriptioneze tensiunea de functionare.

2.43. Tablourile de distributie in executie deschisa se instaleaza in incaperi din clasa BA5 (EE). Se admite instalarea lor si in incaperi din clasa AD 1 (U0) din cladiri incadrate in categoriile (BE 1a D) si BE 1b (E), daca sunt respectate prevederile din subcapitolul 4.1. referitoare la protectia impotriva socurilor electrice.

2.44. Se interzice amplasarea tablourilor de distributie in poduri si in subsoluri de cabluri, cu exceptia cazurilor prevazute in normativul PE 107.

2.4 Se recomanda sa nu se amplaseze tablouri de distributie care contin aparate de masura, in incaperi cu temperaturi sub 0°C si peste +40°C sau in alte conditii decat acelea permise de producatorul aparatelor respective. In cazurile in care nu pot fi respectate prevederile de mai sus, trebuie luate masuri pentru a se asigura functionarea corecta a aparatelor de masura (de ex. realizarea unei incalziri locale, reducerea incarcarii circuitelor electrice, folosirea de aparate speciale corespunzatoare conditiilor deosebite, etc.).

2.46. Tablourile de distributie trebuie amplasate la distanta de la cel putin 3 cm fata de elementele din materiale combustibile din clasele CA 2a ÷ CA 2d (C1 ÷ C4) sau in conditiile prevazute la art. 3.3.9. Fac exceptie tablourile metalice in executie IP 54 care pot fi montate direct pe elemente din materiale combustibile.

2.47. Trebuie evitata instalarea tablourilor de distributie in incaperi din categoria BE 2 (C) si din categoria AE 5 (PC).

In cazurile in care se impune totusi o astfel de amplasare, trebuie luate masuri pentru prevenirea si protectia impotriva propagarii incendiilor, utilizandu-se tablouri de distributie din materiale incombustibile, din clasa CA1 (C0) cu grad de protectie stabilit conform tabelului 2.1. si anexei 4.

2.48. Tablourile generale de distributie ale consumatorilor industriali trebuie amplasate cat mai aproape de racordul de bransament, in spatiile de acces ale halelor industriale sau in incaperi speciale.

2.49. Tablourile de distributie se prevad cu intrupatoare generale. Fac exceptie tablourile din locuinte si tablourile pentru instalatii electrice de importanta redusa la care necesitatea prevederii intrerupatoarelor generale se stabileste pe baza unei analize tehnico-economice.

Tablourile cu puteri instalate mai mari de 20 kW inclusiv si tablourile santierelor, se prevad cu disjunctor general, daca sunt racordate direct la reteaua de joasa tensiune a furnizorului de energie electrica sau daca sunt alimentate prin posturi de transformare proprii.

Fac exceptie tablourile generale ale unitatilor de alimentatie publica si tablourile generale ale consumatorilor de forta in cvartalurile de locuinte, a caror putere instalata este de cel mult 5 kW (de ex. puncte termice, statii de pompare, etc.) se admite montarea de sigurante fuzibile generale cu conditia ca toate receptoarele de forta ale acestora sa fie prevazute cu protectie la scurtcircuit, la suprasarcina si la curent de defect.

2.50. In cazul utilizarii unui intrerupator general automat al tabloului general de distributie acesta nu trebuie prevazut cu protectie la tensiune minima (sa nu declanseze la functionarea AAR-urilor din amonte).

2.51. La cladirile cu sali aglomerate, tabloul de distributie al acestora trebuie prevazut cu posibilitatea de intrerupere a alimentarii cu energie electrica a instalatiilor electrice aferente (cu exceptia celor de siguranta). Intrerupatorul respectiv trebuie amplasat intr-un loc in care nu are acces publicul, marcat si usor accesibil pentru interventii in caz de incendiu.

2.52. Pentru depozite de materiale combustibile si depozite apreciate de beneficiar si comunicate proiectantului ca avand importanta deosebita sau care adapostesc valori importante, precum si in toate cazurile cu risc de incendiu, fara personal permanent de exploatare, tabloul general de distributie trebuie prevazut cu posibilitatea de intrerupere si din exteriorul cladirii respective. Intrerupatorul se va instala intr-un loc marcat, protejat si accesibil pentru interventii in caz de incendiu.

2.53. La confectionarea tablourilor de distributie trebuie sa se foloseasca materiale incombustibile, din clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile, din clasa CA 2a (C1) si nehigroscopice. Materialele electroizolante utilizate se aleg cu caracteristici corespunzatoare care sa asigure stabilitatea in timp in conditii de lucru normale si de avarie in interiorul tablourilor de distributie. Pentru realizarea unor elemente de protectie impotriva atingerilor directe se admite folosirea de materiale greu combustibile din clasa CA 2a (C1) si CA 2b (C2) (de ex. textolit, pertinax, PVC etc.).

2.54. La tablourile de distributie ale receptoarelor prevazute cu alimentare de baza si cu alimentare de rezerva din sursa de alimentare de rezerva (conform PE 124) se prevad masuri constructive de separare intre panourile celor doua alimentari, astfel incat un incendiu de la unul dintre panouri sa nu-l poata afecta pe cel de al doilea.

Trecerile barelor prin ecranul antifoc se executa prin izolatoare de trecere de interior, iar trecerile cablurilor se protejeaza in canal la trecerea prin ecrane in conditiile prevazute in normativul PE 107.

In tablourile capsulate, separatia intre cutiile alimentarii de baza si in cele ale alimentarii de rezerva se considera realizata prin peretii cutiilor respective iar golurile de trecere necesare se vor etansa conform prevederilor de la aliniatul anterior.

2.5 La alegerea si instalarea tabloului pentru receptoarele de siguranta si a tabloului statiei pompelor de incendiu se tine seama si de prevederile din subcapitolul 7. iar pentru tabloul iluminatului de siguranta de conditiile de la art. 3.32. … 3.34.

2. 56. Se recomanda sa se evite gruparea in acelasi tablou a aparatelor de curent alternativ impreuna cu aparatele de curent continuu sau a aparatelor alimentare la tensiuni diferite intre faza si pamant. In cazurile in care nu se pot respecta aceste conditii, aparatele pentru acelasi tip de curent sau aceleasi tensiuni trebuie instalate separat si marcate distinct. Fac exceptie aparatele care necesita pentru functionarea lor, curenti de natura diferita sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune respectarea conditiilor de mai sus.

2.57. Se interzice instalarea in tablourile de distributie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de ex. ulei). Se admite montarea in tablouri a aparatelor cu dialectici a caror incombustibilitate este garantata de catre producator.

2.58. Legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de distributie, pentru curenti mai mari de 100 A, se executa in mod obisnuit din bare.

2.59. La executarea legaturilor electrice din tablouri se respecta prevederile de la art. 1.27. 1.39.

2.60. Se interzice utilizarea in tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale combustibile clasa CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4).

2.61. la tablourile capsulate pentru curenti pana la 200 A, se admite asamblarea fara cutii de bare.

2.62. Intre partile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum si intre acestea si elemente si parti metalice legate la pamant, trebuie prevazuta o distanta de conturare de minimum 30 mm si o distanta de izolare in aer de 15 mm.

2.63. Distanta libera intre bare in tablouri se stabileste conform STAS R 7944.

2.64. Distanta de izolare in aer intre partile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie sa fie de cel putin:

- 50 mm, pana la elementele de constructie (usi pline, pereti, etc.);

- 100 mm, pana la pereti sau usi din plasa;

- 200 mm, pana la bariere de protectie.

Peretii si ingradirile de protectie si usile pline sau din plasa se executa cu inaltimea de minimum 1,7 m, iar barierele, cu inaltimea de minimum 1,2 m.

2.6 Distantele de izolare in aer, de conturnare si de protectie impotriva socurilor electrice in cazul tablourilor de distributie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din STAS R 9321.

2.66. Distanta dintre elementele metalice de protectie sau sustinere care sunt legate la pamant sau la neutru ale unui tablou de distributie (carcase, panouri, etc.) din incaperi, putin periculoase la socuri electrice (de ex. incaperi de productie si laboratoare, cu pardoseli electroizolante uscate, din lemn, asfalt, etc.) si elemente metalice legate la pamant, trebuie sa fie de minimum 0,8 m.

In incaperi industriale, aceasta distanta trebuie sa fie de cel putin 1,25 m. In cazul in care se iau masuri prin care elementele metalice in legatura cu pamantul devin inaccesibile pe intreaga suprafata din zona de manipulare (de ex. prin acoperirea cu masti, tuburi etc. din materiale electroizolante), nu se mai impune respectarea acestor distante.

2.67. Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de pardoseala finita sa nu depaseasca 2,3 m.

Fac exceptie tablourile din locuintele pentru care se admite o inaltime de cel mult 2,5 m.

2.68. La tablourile capsulate, inaltimea laturii de jos a tabloului fata de pardoseala finita se stabileste avandu-se in vedere posibilitatea de realizare a razei de curbura admisa pentru cablul cu cel mai mare diametru care se racordeaza la tablou.

La tablourile de distributie amplasate in incaperi de clasa BA 5 (EE), inaltimea de montaj nu se normeaza.

2.69. Aparatele de masura cu inregistrare sau citire directa ale tablourilor se amplaseaza pe usa acestora tinandu-se seama de recomandarile din normativul PE 111/7.

2.70. Coridorul de acces din fata sau din spatele unui tablou, se prevede cu o latime de cel putin 0,8 m masurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe traseul coridorului (pereti, balustrade de protectie etc.).

2.71. Coridorul de acces intre doua tablouri de distributie si coridorul dintre tablou si parti metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie sa aiba o latime de cel putin 1 m.

2.72. In incaperi de clasa BA 5 (EE) intre elementele sub tensiune, neizolate si protejate impotriva atingerilor directe ale tablourilor asezate pe ambele parti ale unui coridor de acces si alte elemente si utilaje electrice, trebuie asigurata o distanta de cel putin 1,4 m.

2.73. In incaperi de clasa BA 5 (EE) intre elementele sub tensiune neizolate din spatele unui tablou de distributie si elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurata o distanta de cel putin 1 m.

2.74. Intre pardoseala finita a coridorului din fata sau din spatele tabloului de distributie, plafonul incaperii si elementele metalice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, se prevede o distanta libera pe verticala de cel putin 1,9 m. Aceste elemente se protejeaza impotriva atingerilor directe daca se gasesc la mai putin de 2,5 m de la pardoseala. Distanta dintre aceste elemente si elementele care fac parte din circuitele curentilor de lucru si care in exploatare se gasesc sub tensiune si nu sunt protejate impotriva atingerilor, trebuie sa fie cel putin 2,5 m.

2.7 La coridoarele de acces ale tablourilor de distributie, formate din mai multe panouri cu o lungime totala mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete.

In cazul coridoarelor cu o latime mai mare de 3 m, prevederea a doua cai de acces nu este obligatorie.

2.76. Tablourile cu acces prin spate si care nu sunt instalate in incaperi de clasa BA 5 (EE), se prevad cu ingradiri de protectie pe partea laterala a tablourilor. Ingradirile de protectie se executa din panouri pline din materiale incombustibile sau din rame cu plasa cu ochiuri de cel mult 20 x 20 mm, amplasate astfel incat sa nu fie posibila atingerea partilor sub tensiune.

2.77. Aparatele de protectie, de comanda, de separare, elementele de conectare etc., cat si circuitele de intrare si de iesire din tablourile de distributie, se eticheteaza clar si vizibil astfel incat sa fie usor de identificat pentru manevre, reparatii si verificari. Pe etichetele sigurantelor fuzibile se mentioneaza si curentii nominali ai acestora.

2.78. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate in caz de incendiu, calamitate naturala etc., se marcheaza distinct, vizibil si clar astfel incat sa poata fi identificate rapid la necesitate.

2.79. Tablourile de distributie trebuie montate vertical si fixate sigur pentru a corespunde cerintelor Legii 10/1995 privind rezistenta si stabilitatea atat statica cat si dinamica (la vibratii).

2.80. Tablourile si stelajele lor trebuie protejate impotriva coroziunii.

2.81. tablourile de santier trebuie executate si montate respectandu-se si conditiile din subcapitolul 7.9.

Receptoare electrice

2.82. Alegerea si alimentarea cu energie a receptoarelor electrice si aparatelor montate pe ele, se va face respectand prevederile din prezentul capitol, din capitolul 3 si normele de produs sau agrementele tehnice corespunzatoare acestora.

2.83. Puterea nominala a receptoarelor electrice legate de un proces tehnologic trebuie aleasa in functie de necesitatile acestui proces, pe baza considerentelor tehnico-economice.

2.84. In cazul aparatelor medicale si care functioneaza in vecinatatea pacientului sau in contact cu pielea acestuia, protectia impotriva socurilor electrice trebuie asigurata in conformitate cu prevederile din SR EN 60601-1-1, iar pentru aparate electrocasnice respectand pe langa conditiile din tabelul 2.2. si conditiile din SR CEI 60536.

2.8 In cazul receptoarelor care in timpul functionarii pot produce perturbatii in reteaua furnizorului de energie electrica (de ex. Regim deformant), trebuie luate masuri pentru limitarea acestor perturbatii, conform normativelor PE 142 si PE 143.

2.86. Este admisa racordarea prin prize la circuitul de alimentare a receptoarelor electrice cu putere nominala pana la 2 kW.

Receptoarele cu puteri peste 2 kW, se pot racorda prin prize sau prin racorduri fixe, iar pentru conectarea si deconectarea acestora, receptoarele se prevad cu dispozitive de actionare (de ex. contactoare) pe circuitul fix de alimentare, daca receptorul nu est echipat cu intrerupator de catre producator.

2.87. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, I, II si III de protectie impotriva socurilor electrice (definite conform SR CEI 60536) se face din circuite fara conductor de protectie, iar a receptoarelor din clasa I de protectie, prin circuite cu conductor de protectie.

2.88. Receptoarele electrice monofazate, mobile si portabile, a caror carcasa se leaga la un conductor de protectie, trebuie alimentate prin cordoane cu tei conductoare din care unul pentru protectie.

2.89. In incaperile din categoria BE 2 (C) sau din clasa AE 5 (PC), receptoarele electrice trebuie alimentate prin cordoane flexibile in conditiile de la art. 1.15

2.90. Distantele dintre receptoarele electrice, precum si distantele dintre acestea si elementele de constructie, obiecte fixe din incaperi, etc., trebuie alese astfel incat manevrarea, intretinerea, verificarea si repararea acestora sa se poata desfasura in bune conditii, respectandu-se si prevederile din legea 90/96.

2.91. La receptoarele electrice mobile (de ex. la cele basculante montate pe glisiere, la cuptoare cu vatra mobila, et.), conductoarele electrice de alimentare se introduc in tuburi flexibile fixate cu un capat in tubul rigid de protectie al instalatiei electrice fixe de alimentare cu energia electrica si cu celalalt capat in cutia de borne a receptorului electric. Lungimea tuburilor flexibile se alege astfel incat sa se asigure deplasarea receptoarelor electrice pe toata lungimea necesara.

2.92. Protectia receptoarelor electrice impotriva supracurentilor si protectia impotriva socurilor electrice trebuie asigurata in conditiile prevazute in subcapitolul 4.2., respectiv 4.1. si art. 4.9.

3. Instalatii electrice de prize si iluminat normal

3.1. Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de prize.

3.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comanda si de semnalizare, daca circuitele respective functioneaza la aceeasi tensiune.

3.3. Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de cele ale iluminatului de siguranta.

3.4. Dimensionarea conductelor circuitelor de iluminat normal se face respectand prevederile din subcapitolul 1.

3. Stabilirea numarului circuitelor de iluminat normal se face respectandu-se conditia de a nu se depasi o putere totala instalata de 3 kW pe un circuit monofazat si de 8 kW pe un circuit trifazat.

Fac exceptie circuitele de lumina din locuinte unde puterea totala instalata pe un circuit de lumina este de 1,5 kW, in cazul in care puterea instalata pe apartament este de pana la 9 kW (conform PE 155);

Fac exceptie, de asemenea, circuitele de lumina din spatiile comune ale cladirilor de locuit (de ex. Holuri, scari, etc.) unde puterea totala instalata este de 1 kW.

3.6. In cladirile de locuit trebuie sa se prevada cel putin cate un loc de lampa in fiecare incapere de locuit si dependinta.

In subsolurile cladirilor de locuit se admite prevederea de locuri e lampa respectandu-se conditiile din STAS 6646/1,2.

3.7. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priza monofazate se face respectandu-se prevederile din art. 1.6.

3.8. Stabilirea numarului de prize monofazate in cladirile de locuit si social-culturale se face considerand o putere instalata pe circuit de 2 kW.

In locuinte, pentru receptoare cu puteri de minimum 2,5 kW (de ex. masini de spalat, aparate de climatizare etc.) trebuie prevazute cat un circuit de priza separat.

Sectiunile conductoarelor se dimensioneaza corespunzator puterii receptorului respectiv dar nu vor fi mai mici decat cele din anexa 6.

3.9. Prizele cu tensiunea de 230 V sunt prevazute cu contact de protectie.

3.10. Dimensionarea circuitelor de priza trifazate se face respectand conditiile din art. 1.6. si prevederile din subcapitolul 2. si 4. referitoare la conditiile de alimentare a receptoarelor de forta.

3.11. Dimensionarea circuitelor care alimenteaza prize de tensiuni reduse sau prize de separatii, se face pe baza puterii nominale a transformatorului de protectie, respectiv de separare.

3.12. Dimensionarea coloanei de alimentare a tablourilor de lumina si prize se face conform prevederilor din art. 1.6.

3.13. Trebuie evitata traversarea incaperilor din clasele de mediu AD 2 (U1), AD 3 (U2), AD 4 (U3), AF 2, AF 3, AF 4 (K), AA 5 (T), AE 5 (PC) si din categoria BE 2 (C) cu circuite electrice care deservesc alte incaperi.

Face exceptie incaperile pentru bucatarii si bai din locuinte, precum si alte cazuri justificate de catre proiectant, in care se admit astfel de traversari.

3.14. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distributie.

3.1 La instalarea conductelor unui circuit sau mai multor circuite in acelasi element de protectie (tuburi, plinte, etc.) se respecta prevederile de la art. 1.6 si 1.66.

Corpuri de iluminat. Conditii de alegere, de montaj si de alimentare

3.16. Corpurile de iluminat se aleg si se monteaza respectandu-se pe langa prevederile din acest normativ si conditiile din STAS 6646/1,2,3.

Pentru corpurile de iluminat din incaperi de baie, grupuri sanitare etc., se respecta si conditiile din subcapitolul 7.2., iar pentru cele din statii de baterii de acumulatoare, se respecta si conditiile din subcapitolul 7.4.

3.17. Alegerea corpurilor de iluminat si a surselor de lumina se face in functie de:

- influentele externe (tabelul l2.1),

- destinatia incaperilor si a constructiei (tabelul 2.2);

- cerintele luminotehnice;

- masurile de protectie impotriva socurilor electrice; (subcap. 4.1, tabelul 2.2.);

- regimul de functionare;

- criterii economice.

Corpurile de iluminat din incaperi pentru bai, grupuri sanitare etc., se aleg, se amplaseaza si se alimenteaza conform prevederilor din subcapitolul 7.2.

3.18. In incaperi cu aglomerari de persoane se folosesc corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasa CA 1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA 2a (C1)

3.19. In incaperi cu praf, scame sau fibre combustibile, din clasa AE 5 (PC) se aleg corpuri de iluminat pe suprafata carora temperatura va fi de cel mult 200°C.

3.20. Corpurile de iluminat echipate cu lampi incandescente, fluorescente sau cu descarcari in vapori metalici care se instaleaza in depozite de materiale combustibile, trebuie sa fie prevazute cu glob, respectiv cu difuzor si daca exista si pericol de socuri mecanice, vor avea si gratar protector.

Aceste corpuri de iluminat trebuie amplasate astfel incat un eventual scurtcircuit la ele sa nu poata provoca un incendiu.

3.21. Legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protectie se face in cazurile si in conditiile date in STAS 12604/

3.22. Corpurile de iluminat cu elemente metalice accesibile (de ex. cu soclu metalic) nelegate la un conductor de protectie trebuie instalate fata de elemente in legatura cu pamantul la distanta de cel putin 0,8 m in incaperi „putin periculoase la socuri electrice” si la cel putin 1,25 m, in cele „periculoase sau foarte periculoase la socuri electrice” (definite in STAS 8275).

3.23. Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna din interior, iar conductorul neutru la borna conectata la partea filetata a duliei.

3.24. Corpurile de iluminat echipate cu lampi incandescente se amplaseaza la urmatoarele distante masurate intre axa optica a sursei de lumina si materialul combustibil:

Puterea [W]

Distanta [m]

Maximum 100

0,5

Intre 100 si 300

0,8

Intre 300 si 500

1,0

Fac exceptie corpurile de iluminat cu marcaj „F”

3.2 Corpurile de iluminat echipate cu lampi cu descarcari in vapori metalici se prevad cu dispozitive pentru imbunatatirea factorului de putere.

3.26. La montarea corpurilor de iluminat pe elemente de constructie din materiale combustibile trebuie respectate conditiile prevazute la art. 3.9. si art. 2.11.

3.27. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige de tavan, bolturi, dibluri etc,) se aleg astfel incat sa poata suporta fara deformari o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai putin de 10 kg.

Circuite, coloane si tablouri de distributie pentru iluminatul de siguranta

3.28. Circuitele iluminatului de siguranta de tip 1, 2 sau 3, trebuie dispuse pe trasee diferite de cele ale iluminatului normal sau distantate la cel putin 10 cm fata de traseele acestora. Se admit trasee comune si nu se normeaza distanta in cazurile in care circuitele iluminatului normal si ale iluminatului de siguranta sunt executate ingropat sub tencuiala sau inglobate in beton, daca pentru protectia conductelor electrice se folosesc tuburi metalice sau cand circuitele se executa in cabluri electrice armate.

3.29. Se pot utiliza circuite comune pentru diverse tipuri de iluminat de siguranta.

Face exceptie iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului din incaperile blocului operator de la spitale si clinici, care se prevede cu un circuit de alimentare distinct de cel ce alimenteaza orice alt iluminat de siguranta.

3.30. Tabloul de distributie pentru iluminatul de siguranta trebuie sa fie distinct de tabloul iluminatului normal in cazurile in care iluminatul de siguranta este de tip 1 sau 2.

Acest tablou se amplaseaza intr-o incapere diferita de aceea in care este instalat tabloul pentru iluminatul normal. Se admite si amplasarea in aceeasi incapere cu conditia luarii de masuri constructive sau de montaj prin care sa se evite afectarea tabloului iluminatului de siguranta.

3.31. In cazurile in care iluminatul de siguranta este de tip 3 sau 4 nu se impune tabloul separat pentru iluminatul de siguranta dar, in tabloul de distributie la care este racordat, se prevad pentru iluminatul de siguranta elemente de comanda si de protectie separate si marcate distinct.

3.32. Dimensionarea conductoarelor circuitelor si coloanelor iluminatului de siguranta se face respectandu-se conditiile corespunzatoare din subcapitolul 1.

4. Instalatii electrice de forta

4.1. Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta trebuie sa se faca prin circuit separat.

Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de forta de aceeasi natura (de ex. motoare, etc.) printr-un circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit, daca puterea totala instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW.

4.2. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protectie se face conform conditiilor de la subcapitolul 1. si respectiv de la subcapitolul 4.2., tinandu-se seama in cazul motoarelor, de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si la pornire.

Alegerea, instalarea si alimentarea motoarelor electrice

4.3. Puterea nominala a unui motor se alege din scara de puteri normalizate, la valoarea imediat superioara aceleia stabilite prin calcul.

4.4. Motoarele electrice se amplaseaza avandu-se in vedere asigurarea spatiului necesar pentru verificari, intretinere si reparatii.

Pornirea motoarelor electrice

4. In cazul consumatorilor racordati direct la reteaua de joasa tensiuni a furnizorului, pornirea motoarelor electrice se face:

a) direct, pentru:

- motoare monofazate (cu tensiunea de 220 V) cu puteri pana la 4 kW inclusiv;

- motoare trifazate (cu tensiunea intre faze de 380 V) cu puteri pana la 5,5 kW inclusiv;

b) cu parate de pornire, (pentru motoare cu puteri mai mari decat cele de la punctul a), la tensiunile respective.

4.6. La consumatorii alimentati din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor care porneste direct se determina prin calculul pe baza verificarii stabilitatii termice si dinamice a transformatoarelor de alimentare, dar nu va depasi 20% din puterea transformatoarelor respective.

4.7. La consumatorii alimentati cu surse proprii de energie electrica, puterea motoarelor care pot fi pornite direct se determina pe baza de calcul, verificandu-se satisfacerea conditiei de pierdere de tensiune admisa.

Protectia motoarelor electrice

4.8. Motoarele electrice alimentate prin circuite separate trebuie prevazute pe toate fazele cu dispozitive automate de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile etc.) si cu dispozitive de comanda si detectie automata a suprasarcinilor (contactoare cu relee termice etc.), alese conform prevederilor subcapitolului 4.2.

4.9. Protectia impotriva suprasarcinilor nu este obligatorie la motoarele cu puteri mai mici de 1,1 kW, alimentate prin circuite separate, cand supraincarcarea lor nu este posibila (de ex. motoare de actionare a ventilatoarelor etc.). In aceste cazuri se prevede numai protectia la scurtcircuit.

4.10. Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima trebuie prevazuta:

- la motoarele electrice care pornesc prin aparate de pornire cu actionare manuala;

- la motoare electrice a caror pornire automata nu este permisa din motive de siguranta pentru personalul de exploatare sau datorita conditiilor impuse de procesul tehnologic.

4.11. Protectia la tensiune nula sau la tensiune minima in cazurile in care este necesara, se prevede la fiecare motor.

Se admite utilizarea in comun a unui dispozitiv de protectie la lipsa de tensiune pentru mai multe motoare in urmatoarele conditii:

- in cazul in care motoarele sunt cu pornire directa, daca toate motoarele sunt instalate in aceeasi incapere si suma puterilor nominale este de maximum 15 kW;

- in cazul in care motoarele pornesc prin dispozitive de pornire, daca toate motoarele sunt instalate in aceeasi incapere si dispozitivele lor de pornire sunt readuse automat in starea initiala de pornire, in cazul lipsei de tensiune.

4.12. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie trebuie prevazute cu dispozitive de protectie impotriva cresterii turatiei peste valoarea admisa in cazul in care conditiile tehnice de functionare permit o asemenea crestere a turatiei sau cand aceasta crestere poate periclita personalul.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 625
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved