Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


REDUCTOARE DE PUTERE

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MONTAREA SI VERIFICAREA CONTOARELOR
DEFORMARE MAGNETICA - PROIECT
IDENTIFICAREA VALORII REZISTOARELOR ELECTRICE
Tipuri principale de CNA
GPS: principii si aplicatii
Motoare cu momente ridicate
Traductoare inductive de deplasare (circuite feromagnetice). Traductorul inductive diferential pt deplasari liniare
Principii de Test
DISTORSIUNILE LENTILELOR - MODULATIA FOTO TELEGRAFICA
DIAGRAMA CIRCUIT PENTRU UNITATEA CENTRALA “SPYDER'

REDUCTOARE DE PUTERE

3.3.1. DEFINITIE, FUNCTIONARE

Atenuatoarele sunt cuadripoli rezistivi, care permit reducerea puterii de intrare, P1, cu mentinerea constanta a rezistentelor de intrare, Ri, si a rezistentei de iesire, Re, daca debiteaza pe o rezistenta de sarcina egala cu impedanta caracteristica, Rc, a cuadripolului respectiv.




Principalele utilizari ale atenuatoarelor sunt:

  • ca dispozitive de reglare a puterii, in watmetre, generatoare sau alte echipamente electrice;
  • ca dispozitive independente, folosite la masurari.

Schema unui atenuator este prezentata in Fig. 3.7, iar valoarea atenuarii a este data de relatia:

[dB] (3.24)

Fig. 3.7. Atenuatoare: a) schema de principiu; b) atenuator in T; c) atenuator in p


Asa cum s-a aratat la §1.2, atenuarea poate fi scrisa si sub formele:

[dB] (3.25)

[dB] (3.26)

De asemenea, factorul de reducere a puterii, k, poate fi exprimat functie de factorul de reducere a tensiunii sau curentului, m.

(3.27)

Daca exista relatia

(3.28)

Principalii parametrii ai atenuatoarelor sunt:

  • atenuarea, a;
  • impedanta caracteristica, Rc;
  • puterea maxima la intrare, Pmax;
  • exactitatea.

Sunt cateva cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca atenuatoarele:

  • atenuarea sa fie precis definita si liniara;
  • atenuarea sa nu depinda de frecventa pentru domenii largi de frecventa;
  • Rezistentele Ri, Re, Rc, sa fie constante si independente de frecventa si atenuare.
  • Rezistenta caracteristica, Rc, este standardizat 600 Ω in audiofrecventa -AF (Hz ÷ zeci de kHz) si 50 Ω sau 75 Ω in radiofrecventa – RF (peste zeci de kHz).

De asemenea, atenuatoarele pot fi construite in configuratie fixa sau reglabila.

3.3.2. ATENUATOARE FIXE

La atenuatoarele fixe, atenuarea nu depaseste, in general, 40-50 dB, fiind limitata de zgomote, atunci cand semnalul de iesire devine comparabil cu nivelul zgomotului.

Cele mai raspandite atenuare fixe sunt circuitele in T, p si T suntat.

a) Atenuatorul in T este prezentat in Fig. 3.7b.

Se poate calcula valoarea rezistentelor R1 si R2, functie de atenuarea, a, si de rezistenta caracteristica, Rc.

In cele ce urmeaza se calculeaza aceste rezistente functie de factorul de reducere al tensiunii sau a curentului, m.

Din Fig. 3.7.b, se calculeaza mai intai rezistenta de intrare a atenuatorului, Ri, care este formata din R1 in serie cu: R2 ce este in paralel cu a doua rezistenta R1 inseriata cu Rc.

(3.29)

Daca curentul de intrare este I1 si curentul de iesire I2, rezulta ca curentul prin rezistenta R2 are valoarea (I1 - I2).

Deoarece tensiunea la bornele rezistentei R2 este egala cu tensiunea la bornele rezistentelor R1 inseriata cu Rc, adica:

(3.30)

rezulta pentru raportul curentilor:

(3.31)

Pe de alta parte, se stie ca:

(3.32)

si

(3.33)

In aceste conditii rezulta:

Din a doua ecuatie se calculeaza valoarea lui R1, iar prima ecuatie se aduce la acelasi numitor, inlocuindu-se R1.

Din prima ecuatie se poate determina R2.

Astfel valorile celor doua rezistente sunt:

(3.34)



b) Atenuatorul in p este prezentat in Fig. 3.7c.

Se poate face trecerea de la atenuatorul in p la atenuatorul in T, pentru care au fost calculate rezistentele, printr-o transformare triunghi-stea.

Astfel, pentru Fig. 3.7c, valorile configuratiei stea sunt:

(3.35)

Odata facuta transformarea triunghi – stea, s-a ajuns in cazul atenuatorului in T cu doua rezistenta R12 si una R22 pentru care relatiile (3.34) devin:

Daca se inlocuiesc R12 si R22 functie de R1, R2 si Rc din expresiile (3.35) si (3.36), rezulta doua ecuatii cu necunoscute R1 si R2, deoarece Rc si m sunt cunoscute.

c) Alternatorul in T suntat.

Acesta este prezentat in Fig. 3.8, unde este sugerata si transformarea triunghiului format din doua rezistente Rc si o rezistenta R1 in configuratie stea, alcatuita din doua rezistente R1c si o rezistenta Rcc.

Fig. 3.8. Atenuator in T suntat


Rezistentele obtinute au valorile:

(3.38)

Prin aceasta transformare se reduce atenuatorul in T suntat la un atenuator in T pentru care sunt valabile relatiile:

(3.40)

Daca se inlocuiesc rezistentele echivalente R1c si Rcc functie de R1, R2 si Rc se obtin doua ecuatii cu necunoscute R1 si R2 (Rc si m sunt cunoscute).

Avantajul atenuatorului in T suntat fata de atenuatoarele in T si p este ca reglarea atenuarii se face numai din doua     rezistente (una de valoare R1 si una de valoare R2) in loc de trei.

3.3. ATENUATOARE REGLABILE

Exista doua tipuri principale de atenuatoare reglabile:

  • atenuatoare cu reglare continua.
  • atenuatoare cu reglare in trepte.

Ca si atenuator cu reglare continua este atenuatorul in T suntat cu rezistentele reglabile R1 si R2 realizate sub forma de doua potentiometre cilindrice cuplate mecanic in contratimp (cand R1 creste R2 scade).

Pentru acestea, atenuarea este a = 0,05 ÷ 30 dB, iar clasa de exactitate este 0,2 ÷ 0,5 % in AF si 1 ÷ 3 % in RF.

Atenuatoarele cu reglare in trepte sunt realizate prin inscrierea mai multor celule identice - de obicei 10 - in T sau in p, asa cum se arata in Fig. 3.9.

Fig. 3.9. Atenuator in trepte cu celule in T: a) atenuator reglabil in trepte cu 10 celule; b) rezistenta echivalenta la intrare.


Atenuarea totala pentru un numar de n celule identice este:

unde     este atenuarea unei celule.

O problema la aceste atenuatoare este data de faptul ca impedanta de intrare in atenuator trebuie sa fie egala cu Rc indiferent de pozitia comutatorului. De aceea la intrare se inseriaza o rezistenta egala cu jumatate din valoarea rezistentei caracteristice.

Asa cum se vede din schema echivalenta a atenuatorului Fig. 3.9b, pentru cursorul c pe oricare din pozitiile b2 b10 rezulta:

(3.42)

Pe pozitia b1, cand atenuarea este maxima si pe pozitia b11, cand atenuare este minima trebuie sa secompleteze cu cate o rezistenta de valoare Rc , care apare punctat in Fig.3.9a.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 793
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site