Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Reactia negativa si saturatia

Electronica electricitate

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROIECT LA SISTEME DE ACTIONARI ELECTRICE - SCHEMA CINEMATICA A MECANISMULUI DE RIDICARE
Convertoare analog numerice cu supraesantionare
Transformatorul de retea
Solicitari in exploatare ale echipamentelor si aparatelor electrice
Importanta cunostintelor de electrosecuritate
Reprezentarea si modelarea structurala a principalelor tipuri de cuple
ALEGEREA PROTECTIEI RECEPTOARELOR SI CIRCUITELOR
GENERATOARE DE SEMNAL SI PRINCIPII DE MASURARE A FRECVENTEI
Studiul unei retele de curent continuu
MASURAREA PUTERII IN CIRCUITE MONOFAZATE DE C.A ELECTRIC

Reactia negativa si saturatia

Este important de observat faptul ca o parte din tensiunea de iesire este aplicata din nou la intrarea inversoare a amplificatorului operational prin intermediul rezistentei Rf. Acest lucru este denumit reactie negativa si constituie o proprietate importanta in functionarea amplificatoarelor operationale. Reactia negativa trebuie sa fie prezenta pentru o buna functionare a amplificatorului operational. Aceasta este o cerinta fundamentala pentru a asigura ca tensiunea diferentiala vd sa fie nula (vd = 0). De exemplu, din Fig. 2.16.7b se observa ca daca vo creste, atunci o parte a acestei cresteri este adaugata la intrarea inversoare, si prin urmare, scazuta din vd ceea ce conduce la vd = 0. Sa presupunem ca, in mod gresit, rezistenta de reactie Rf ar fi fost conectata la intrarea neinversoare a amplificatorului operational. In acest caz, la o crestere a tensiunii de iesire vo, o parte a acestei cresteri ar fi fost adaugata la vd . In felul acesta prin intermediul sursei comandate Avd cresterea lui vo ar duce din nou la cresterea lui vo pana ce vo ar ajunge la valoarea de saturatie vo = Vsat. Astfel amplificatorul operational intra in saturatie si el nu-si mai indeplineste functia sa, tensiunea lui de iesire fiind independenta de variatiile tensiunii de intrare vi. Cand este utilizat un amplificator operational este extrem de important sa ne asiguram ca reactia negativa este prezenta.




O alta chestiune importanta pentru circuitele cu amplificatoare operationale este de a ne asigura ca, desi reactia negativa este prezenta, amplificatorul operational sa nu fie in saturatie. Reamintim faptul ca pentru ca un amplificator operational sa nu fie in saturatie marimile de iesire ale acestuia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

-Vsat ≤ vo ≤ Vsat

-isat ≤ io ≤ isat

Daca marimile de iesire depasesc limitele impuse amplificatorul operational va functiona in afara domeniului liniar, astfel ca el nu va mai amplifica. (Exista cateva aplicatii ale amplificatorului operational in care acesta este in mod intentionat proiectat sa functioneze in saturatie.)

De exemplu, sa consideram amplificatorul operational din Fig. 2.16.8. Sa presupunem ca acest amplificator este alimentat cu o tensiune vi = 2 sin ωt si ca Ri = 5 kΩ, Rf = 50 kΩ, Rs = 100 Ω. Amplificarea (castigul) este de -10, si prin urmare, tensiunea de iesire va fi vo = -20 sin ωt. Pentru un amplificator operational obisnuit μA741, Vsat = 14V. Tensiunea de iesire va fi retezata la valoarea Vsat pentru toate portiunile tensiunii de iesire mai mari decat valoarea de saturatie, asa cum se arata in Fig. 2.16.9. In acest caz a aparut o distorsiune a tensiunii de iesire, care face amplificatorul operational inutil. Daca se reduce valoarea tensiunii de intrare la v1i = 1 sin ωt atunci tensiunea de iesire va fi v10 = -10 sin ωt , iar amplificatorul operational nu va mai intra in saturatie.

In plus, trebuie sa ne asiguram ca nici valoarea curentului de iesire a amplificatorului operational nu depaseste curentul de saturatie. La valoarea de varf a tensiunii de iesire curentul de iesire al amplificatorului operational va fi, conform teoremei I a lui Kirchhoff,

Fig. 2.16.9 Saturatia tensiunii de iesire la un amplificator operational

Pentru datele numerice considerate anterior, la o tensiune de intrare cu amplitudinea de 1 V , amplitudinea tensiunii de iesire va fi de 10 V, astfel incat amplitudinea curentului sinusoidal de iesire va fi : io = -10/100 10/50 = -100.2 mA. Pentru amplificatoarele operationale obisnuite de mica putere curentul de saturatie are valori obisnuite de cateva zeci de miliamperi. Se observa ca, in cazul nostru, valoarea curentului de iesire depaseste valoarea de saturatie, astfel incat amplificatorul operational nu va putea furniza rezistentei de sarcina acest curent. Sa presupunem ca modificam valoarea rezistentei de sarcina la Rs = 10 kΩ. Aceasta modificare nu va afecta castigul in tensiune al amplificatorului deoarece acesta depinde doar de raportul dintre rezistenta de reactie Rf si rezistenta de intrare Ri. In acest caz amplitudinea curentului sinusoidal de iesire devine io = -1.2 mA, valoare care nu mai depaseste valorile obisnuite ale curentilor de saturatie ai amplificatoarelor operationale de mica putere. Se observa ca amplificatoarele operationale obisnuite nu admit la iesire valori ale rezistentei de sarcina mici datorita valorilor limita ale curentilor de iesire. Admitand ca valoarea tensiunii de iesire se apropie de valoarea de saturatie de 14 V si ca vrem ca valoarea curentului de iesire sa fie mai mica de 20 mA rezulta ca valoarea rezistentei de sarcina trebuie sa fie mai mare decat Rsmin = 700 Ω.



Exemplul 2.16.1

Sa se proiecteze un amplificator operational care sa aiba rezistenta de intrare de 10 kΩ, un castig in tensiune de 20 si a carui tensiune de iesire sa fie in faza cu tensiunea de intrare. Tensiunea de intrare este o tensiune sinusoidala cu o amplitudine de 50 mV, iar rezistenta de sarcina are valoarea de 500 Ωse va folosi un amplificator operational avand tensiunea de saturatie de Vsat = 14 V si curentul de saturatie de isat = 2 mA.

Solutie Se va folosi un montaj cu doua amplificatoare operationale montate in cascada astfel ca inversiunea de faza a unuia sa fie anulata de celalalt, castigul general fiind astfel pozitiv. Produsul celor doua castiguri trebuie sa fie de 20, iar rezistenta de intrare a primului etaj trebuie sa fie de 10 kΩ. In Fig. 2.16.10 se prezinta o varianta ce satisface cerintele impuse. Primul etaj are un castig de -5 iar al doilea etaj are un castig de -5, ceea ce va conduce la un castig general de 20. Rezistenta de intrare a primului etaj este de 10 kΩ , iar rezistenta de intrare a celui de al doilea etaj este de 20 kΩ. Pentru o amplitudine a tensiunii de intrare a primului etaj de 50 mV amplitudinea tensiunii de iesire al celui de al doilea etaj va fi de 250 mV si, ca urmare, curentul de iesire al primului etaj va fi :

- 250 mV/20 kΩ - 250 mV/50 kΩ = - 17.5 μA

Aceasta valoare este mult mai mica decat valoarea curentului de saturatie a amplificatorului operational. Valoarea tensiunii de iesire a primului etaj de amplificare este de 250 mV, valoare ce nu depaseste valoarea de saturatie. Aplicand aceasta tensiune la intrarea celui de al doilea etaj va rezulta la iesirea acestuia o tensiune de 1 V, care este de asemenea mai mica decat tensiunea de saturatie a amplificatorului operational. Curentul de iesire al celui de al doilea etaj va fi de :

1 V/80 kΩ + 1 V/500 Ω = 2.0125 mA, care este aproximativ egala cu valoarea de saturatie a amplificatorului operational. Amplificatorul cu datele din figura satisface conditiile cerute.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 405
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site