Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Mecanismul batala cu decuplare periodica

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
STABILITATEA AUTOVEHICULULUI MERCEDES 509 CDI
Mecanismul vatalei cu excentrici
Mecanismul batala cu decuplare periodica

Mecanismul batala cu decuplare periodica

La razboaiele de tesut pentru tesaturi tehnice cu o mare latime in spata (18 m si chiar mai mult) se foloseste o transmisie speciala a miscarii vatalei, articulata cu mecanismul de pornire a razboiului, pentru perioada de timp necesara trecerii suveicii prin rost.




O astfel de constructie a mecanismului vatalei are scopul de a asigura, pe razboaie foarte late, conditii normale pentru cursa suveicii, mentinandu-se transmisia miscarii de la arborele razboiului. In acest caz, raportul intre lungimea cotului si lungimea bielei trebuie sa fie cu mult mai mare decat la vatala obisnuita cu biela scurta. Pe razboaiele de tesut de model MF raportul este:

r/1 = 1/1.285

In fig. 8a. este reprezentata transmisia de la cuplajul cu frictiune la arborele razboiului. Cuplarea si, prin urmare, pornirea razboiului se face ca la razboaiele de postav obisnuite. Prin deplasarea spre dreapta a tijei <t>, prin parghiile <a> si <b>, discul de frictiune <M>, asezata liber pe bucsa, se cupleaza cu conul <K>, transmitandu-i miscarea de rotatie impreuna cu axul de actionare <O> pe care este solidara cu peretele razboiului. Arborele cotit <K1> trece liber prin corpul bucsei <A> si capata miscarea de rotatie de la coroana dintata <Z2>, prin doua parghii <m> si <n>, articulate una cu alta. Parghia <m> este fixata pe axul <K1>, iar parghia <n> este articulata pe degetul <O1>, fixat pe coroana dintata <Z2>.

Fig. 8b.

O astfel de transmisie a miscarii, da in cazul rotirii uniforme a rotii dintate, o rotatie neuniforma a arborelui <K1>, in timp ce miscarea intarziata a arborelui cotit este coordonata cu trecerea suveicii prin rost. Schimbarea vitezei unghiulare a arborelui cotit depinde de unghiul a dintre parghiile <m> si <n>. In afara de incetinirea miscarii vatalei catre sfarsitul bataii se decupleaza mufa de frictiune si razboiul impreuna cu vatala se opresc de tot, pana cand suveica nu va intra in caseta opusa. Aceasta se obtine astfel:

Pe bucsa <A>, impreuna cu coroana dintata <Z2> si solidara cu ea se rotesc excentricii <E> si <E1>. In momentul cand se termina actiunea excentricului <E> asupra bratului <c> al mecanismului de bataie, excentricul <E1> incepe sa actioneze asupra rolei care se afla pe parghia <e>. Acesta din urma, prin tija <t1> este in legatura cu sectorul <d> asezat liber pe axul <O2>.



Sub actiunea excentricului <E1> asupra rolei <r>, parghia <a> penduleaza spre stanga si prin tija <t1> intoarce sectorul <d>, care cu carligul sau, ridica parghia cu un brat <l>, solidara cu axul <O2>. Impreuna cu parghia <e> se rotesc cu un unghi oarecare si parghiile <11> si <12>, de asemenea, solidare cu axul <O2>. Astfel tija <t2> articulata cu parghia <1> se deplaseaza spre stanga si decupleaza cuplungul de frictiune. Sub actiunea franei <T> razboiul se opreste. Pentru prevenirea opririi anormale a cuplungului de frictiune, serveste degetul <i>, care intra in scobitura parghiei exentrice <12>.

In fig. 8b. sunt reprezentate diagramele miscarii si vitezei vatalei. Dupa cum se vede din aceste curbe, incepand cu pozitia 3, adica in momentul actiunii mecanismului care decupleaza razboiul, vatala isi micsoreaza brusc miscarea si ajunge pana in pozitia extrema posterioara (pozitia 6) in pozitia 8, ceea ce corespunde momentului de intrare a suveicii in caseta opusa. In acest moment se cupleaza mufa de frictiune si vatala se apropie de gura tesaturii dand o bataie lina si puternica. Pentru o rotatie a arborelui razboiului, impreuna cu timpul de oprire a vatalei sunt necesare 4 secunde, ceea ce corespunde cu n=15 rot/min, latimea razboiului fiind aproximativ 13 m. Astfel, dupa cum se vede din diagrama, este necesara o secunda de oprire a vatalei, pentru trecerea suveicii prin rost.

Pornirea razboiului cand suveica intra in caseta opusa are loc sub actiunea peretelui din fata suveicii asupra clapei <P>. Acesta din urma impinge pipaitorul <P1> si roteste parghia cu doua brate <g>. Parghia <g> actioneaza asupra bratului <u> a parghiei cu doua brate <uv>.

Astfel, acesta din urma se roteste si cu bratul <v>, ridica parghia <q>, iar degetul <i> iese din scobitura parghiei excentrice <12>. Sub actiunea arcului, parghiile <1>, <11> si <12> oscileaza in punctul <O2>, tija <t2> se deplaseaza spre dreapta si cupleaza dispozitivul de frictiune; razboiul este pus in miscare.

Dupa cum se vede, durata de oprire a vatalei depinde exclusiv de viteza suveicii. In cazul transmisiei obisnuite, micsorarea vitezei suveicii ingreuneaza formarea rostului, deoarece, in acest caz, este necesar de a mari durata de oprire a vatalei si prin urmare viteza de deplasare a itelor.

In acelasi caz insa, miscarea suveicii nu influenteaza asupra formarii rostului, deoarece in timpul trecerii suveicii tot razboiul sta. Daca simetria diagramelor miscarii si vitezei dispare, aceasta ne indica mersul neuniform al razboiului.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 773
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site