Obtinerea piesei semifabricat printr-un procedeu de
deformare plastica
Plasticitatea este
proprietatea tehnologica a unui material de a suferi deformatii permanente sub
actiunea unor forte exterioare .
Ca
urmare , obtinerea unei piese care sa corespunda unui anumit rol functional se
face prin redistribuirea de material in stare solida ( nu prin indepartarea de
material ) in concordanta cu sistemul de forte care actioneaza asupra
materialului .
Cel
mai vechi procedeu de deformare plastica este forjarea
.
Forjarea este procesul
de prelucrare prin deformare plastica ce consta in introducerea in volumul de
material a unor stari tensionale care sa produca curgerea sa (a materialului )
. Aceste forte se aplica prin lovire si/sau presare .
Forjarea
este de doua feluri :
-
libera , cand curgerea materialului se face liber sub actiunea unor forte de
lovire:
-
in matrita (matritare) , cand curgerea materialului este limitata cavitational ,
sub actiunea unor forte de lovire si/sau presare .
Tinand cont de
programa de fabricatie si de dimensiunile de gabarit relativ reduse procedeul
de deformare plastica ales va fi forjarea libera .
Pentru obtinerea
piesei se va utiliza un ciocan cu dublu sistem de alimentare, cu dubla
compresie, ce foloseste abur la o presiune de 8 atmosfere .
Pentru realizarea
piesei prin forjare libera se va lua in calcul rolul functional al acesteia
stabilit la capitolul 1 si materialul din care aceasta va fi realizata (OL 50 )
Trebuie ales tipul
semifabricatului initial , insa conform legii volumului
constant, trebuie cunoscuta masa semifabricatului brut forjat pentru a afla
volumul acestuia si dupa aceea , adunand pierderile care apar in timpul
procesului de forjare (adaosurile necesare si pierderile prin ardere), sa aflam
volumul de material pe care il are semifabricatul initial .
Calculul masei
semifabricatului care se face impartind desenul piesei brut forjate in parti
simple carora la calculam volumul si masa .
Alegerea semifabricatului initial :
Se aleg lingouri ( pentru dimensiuni mari ) , bare sau placi turnate
continuu (pentru dimensiuni medii) , prelaminate sau laminate ( pentru
dimensiuni mici ) .
Pentru ca materialele sa fie usor deformabile plastic , acestea trebuie
incalzite in prealabil in cuptoare speciale .
Insa si aici exista reguli bine definite de standarde special elaborate
in acest sens. Astfel ca exista un interval de temperaturi in care se poate
face deformarea care are limita superioara numita temperatura de inceput de deformare iar limita
inferioara numita temperatura
de sfarsit de deformare .
Pentru materialul din care este facuta piesa gasim intervalul :
|
Marca
materialului
|
Temperatura
de deformare
|
|
de
inceput [°C]
|
de
sfarsit [°C]
|
|
OL 50
|
1150
|
800
|
Trebuie stiut de
la bun inceput ca oricat de complexa ar fi piesa ce se vrea realizata prin forjare libera procesul
tehnologic este o succesiune logica de operatii de baza .
Aceste operatii de
baza sunt :
·
refularea : operatie ce consta in cresterea dimensiunii sectiunii transversale a
unui semifabricat ;
·
intinderea simpla : este operatia de forjare libera ce consta in
cresterea in mod substantial a lungimii unui semifabricat ;
·
intinderea pe dorn : consta in modificarea diametrului exterior a unui
semifabricat tubular ;
·
largirea pe dorn : consta in modificarea diametrului interior si exterior a unei piese de
forma tubulara ;
·
gaurirea prin forjare libera permite
obtinerea de gauri patrunse sau nepatrunse fara indepartare de material sub
actiunea fortelor exterioare ;
·
indoirea consta in modificarea pozitiei axei initiale a semifabricatului;
·
rasucirea realizeaza modificarea pozitiei unei parti dintr-un semifabricat in
raport cu celelalte parti ;
·
taierea prin forjare libera duce la
portionarea semifabricatului initial in mai multe parti componente (decupare pe
contur deschis ,crestare, slituire , retezare decupare pe contur inchis) ;
·
sudarea prin forjare libera permite obtinerea de imbinari nedemontabile .
Tehnologia
forjarii libere :
Pentru ca un produs sa poata fi obtinut prin forjare libera trebuie sa
parcurga urmatoarele etape :
1.
Stabilirea rolului functional al piesei folosind analiza
morfofunctionala a suprafetelor ;
2. Alegerea materialului pe baza
analizei valorilor optime ;
3.
Intocmirea desenului piesei brut forjate se face pornind
de la desenul piesei finite pe care se adauga :
·
adaosurile de prelucrare Ap pe toate
suprafetele a caror precizie dimensionala si calitatea acestora nu se pot
obtine direct prin forjare libera:
·
adaosuri tehnologice At pe toate suprafetele care nu au
rezultat prin forjare libera si in scopul simplificarii constructive a formei
piesei ;
·
adaosuri de debitare Ad pe toate suprafetele de separatie ;
·
adaosuri prin raze de racordare Rc pe toate
suprafetele de racordare ;
* marimea acestor
adaosuri depinde de dimensiunile piesei finite, iar valorile lor sunt date in STAS - uri.
4. Calculul masei semifabricatului
initial se face impartind desenul piesei brut forjate in suprafete simple carora
li se calculeaza volumul si masa . Masa totala a semifabricatului brut forjat
este data de expresia :
MSf=mPf+ma+mAp+mAt+mRc+mAd+mcp
unde :
-
mSf : masa totala a semifabricatului brut forjat ;
-
mPf : masa piesei finite ;
-
ma : masa pierderilor prin arderea materialului ;
-
mAp : masa pierderilor cu adaosurile de
prelucrare ;
-
mAt : masa pierderilor cu adaosurile tehnologice ;
-
mRc : masa pierderilor prin raze de racordare ;
-
mAd : masa pierderilor prin adaosurile de debitare ;
-
mcp : masa pierderilor cu capetele de prindere ;
mpf = V* ρ =
= (p*562*136+3*(3*15*130)-p*412*136)mm3 * 7,3 kg/dm3=
= 625708,35mm
3 *7,3 kg/dm3 = 0,625708354dm 3 * 7,3 kg/dm 3 = 4,56 kg
Unde V=V1+3*V2- V
3
ma = 3,8%mPf
mAp = 5%mPf
mAt
= 2,1%mPf
mAd
= 1,4%mPf
mcp
= 2%mPf
Rezulta
in final ca , semifabricatul brut forjat va avea masa cu 14,5% mai mare decat masa
piesei finite : mSf =5,258 kg * 114,5/100 = 5,229 kg .
5.Alegerea semifabricatului
initial;
Volumul piesei
brut forjate este :
V =5,229 kg /7,3 kg/dm
3= 0,716436065 dm 3 = 71643,60 mm3
Se alege: - bara
de dimensiunea : f90mm X 36 mm
Capitolul
6
Analiza
tehnico-economica a doua
procedee tehnologice de obtinere a piesei
Oricare tehnologie trebuie
sa realizeze maximum de eficienta pentru care a fost proiectata in momentul
aplicarii ei. Piesa trebuie realizata :
-
mai repede ;
-
mai bine ;
-
mai ieftin ;
-
la momentul oportun.
Factorii care influenteaza
eficienta procedeului tehnologic sunt :
- costul;
- productivitatea;
- fiabilitatea;
- consumul de energie;
- consumul de material;
- protectia mediului;
- protectia operatorului.
Eficienta presupune optimizarea din punct de vedere al
tuturor acestor factori. Acest lucru este foarte dificil de realizat,
intotdeauna existand factori prioritari.
Pentru realizarea analizei
tehnico-economice vom lua in considerare procesele tehnologice de turnare si de
matritare.
Foarte important pentru intocmirea unei tehnologii de realizare a
piesei este numarul de bucati care trebuie realizate(programa de productie).
Din acest punct de vedere se deosebesc:
-productie individuala- care
se refera la realizarea unui singur produs sau a unui numar foarte mic de
produse care nu se mai reia in timp; foloseste masini unelte universale,
S.D.V.-uri universale, productivitatea este foarte mica, pretul de cost este
foarte mare, necesita muncitori cu inalta calificare;
-productie de serie - se
refera la un numar mare de productie, foloseste masini unelte universale si
specializate, S.D.V.-uri universale si specializate, productivitatea este
medie, pretul de cost este mediu, necesita muncitori calificare medie;
- productie de masa - numar
foarte mare de produse de acelasi fel care se repeta dupa o anumita perioada de
timp; foloseste utilaje speciale si specializate; S.D.V.-uri speciale si
specializate; muncitori cu calificare redusa (cu exceptia muncitorului reglor);
productivitate foarte mare; pret de cost mic(bunuri de larg consum).
Analiza economica a procedeului
de turnare
Se vor folosi urmatoarele
notatii :
-
stiind ca un lot are 800 de bucati :
·
CT =cost total;
·
CF =cost fix;
·
CV =cost variabil.

CF/buc = 7.000 lei CT/lot=21.600.000 lei
CV/buc =20.000
lei
CF/lot=5.600.000 lei
CV/lot=16.000.000
lei
Luand in considerare
cheltuielile de stocaj s = 600 lei/buc rezulta si stiind ca un lot are 800
bucati:
C = CF/lot /n+CV/lo+sn
;
Din
formulele anterioare se poate calcula numarul de bucati rentabile pentru procedeul
respectiv:
nop=( CF/lot
/s)1/2=96 buc
Deci
costul total pentru 800 de bucati este :
CT = CF/lot +
CV/buc * n = 5.600.000 + 20.000 * 800 = 21.600.000. lei
Analiza economica a procedeului
de forjare

CF/buc = 10.560 lei CT/lot=23.200.000
lei
CV/buc =18.440
lei
CF/lot=8.448.000 lei
CV/lot=14.752.000
lei
Luand in considerare
cheltuielile de stocaj s= 600 lei/buc rezulta:
C = CF/lot /n+CV/lo+sn
;
Din formulele anterioare se poate
calcula numarul de bucati rentabile pentru procedeul respectiv: nop=( CF/lot
/s)1/2=126 buc
Deci
costul total pentru 800 de bucati este :
CT = CF/lot +
CV/buc * n = 9.600.000 + 17.000 * 800 = 23.200.000. lei
Compararea celor
doua procedeelor
tehnologice de
obtinere a piesei
Pentru determinarea procedeului de
obtinere optim , folosim o metoda grafica .
Numarul de bucati pentru care
costurile de productie pentru cele doua procedee sunt aceleasi este :
N =
bucati
Rezulta ca procedeul de obtinere prin turnare a piesei este mai eficient din
punct de vedere economic .
Capitolul
7
Tehnologia turnarii
1. Prepararea amestecului de formare ;
Prepararea amestecului de miez
.
2. Executarea modelelor ;
executarea cutiilor de miez .
3. Executarea cavitatii formelor de turnare .
Executarea miezurilor.
4.
Uscare .
5.
Asamblarea formelor .
6.
Elaborarea aliajului pentru turnare .
7.
Dezbaterea pieselor din forme si a miezurilor din
piese .
8.
Curatirea pieselor turnate .
9.
Tratament termic al pieselor .
10. Control tehnic
final .
11. Ambalare si
trimitere catre beneficiar .
Capitolul 8
Utilajele
necesare obtineri piesei prin turnare
-
personal specializat ;
-
cuptoare pentru elaborarea aliajului ;
-
creuzet sau oale de turnare ;
-
nisipuri , lianti , materiale de adaos ;
-
semimodele ;
-
semirame ;
-
clesti ;
-
lantete ;
-
sublere , micrometre , pasametre ;
-
aparatura de control nedistructiv cu raze X ,
ultrasunete , lichide penetrante .