Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Pornirea motoarelor - Influenta unor factori asupra pornirii

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Demarorul cu cuplare electromagnetica ( CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA )
DOZAREA CARBONULUI DIN FONTE SI OTELURI
PROIECT DE ACTIONARI ELECTROMECANICE
EXAMINAREA NEDISTRUCTIVA PRIN METODA LICHIDELOR PENETRANTE
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE FUNCTIONARE LA POMPA CENTRIFUGA
Transmisia hidraulica cu servomecanism
DEFECTE SI ROLUL EXAMINARII NEDISTRUCTIVE IN ASIGURAREA CALITATII PRODUSELOR
BILETE DE EXAMEN SUDARI SI DESEN TEHNIC
METROLOGIE - CONCEPTUL DE MASURARE
TURNATORIE MECANICA

Influenta unor factori asupra pornirii

            Dintre factorii care au o influenta importanta asupra pornirii se pot cita: tipul instalatiei de racier, natura combustibilului, tipul camerei de ardere, avansul la injectie etc.



            Tipul instalatiei de racire. Motoarele racite cu aer pornesc mai usor, deoarece, in cursa de comprimare, pierderile de caldura scad din intensitate si se atinge mai repede temperatura de regim. Experimental, s-a constatat ca, la motoarele racite cu aer, timpul de pornire este de trei ori mai redus decat la motoarele racite cu lichid.

            Natura combustibilului. Pornirea motorului, mai ales pe timp rece, este influentata de prezenta fractiunilor usoare din combustibil.

            La m.a.s., temperature mediului ambient t.0 la care porneste motorul depinde direct de temperature de distilare t.10 a primelor fraciuni (10%).

            La m.a.c., compozitia fractionata si cifra cetanica a motorinei influenteaza sensibil calitatile de pornire.

            Tipul camerei de ardere. Camerele de ardere care au suprafete mai mari de racier fac ca pornirea sa fie greoaie. M.a.c. prevazute cu camera separate de preardere pornesc la circa 200 rot/min, cele cu camera separate de turbulenta la circa 150 rot/min, iar cele cu camere unitare la circa 125 rot/min.

Avansul la injectie. La o valoare prea mare a avansului, injectia combustibilului are loc intr-un mediu de presiune si temperatura scazute. Daca avansul este prea mic, motorina nu are timp sa se evaporizeze pana la P.M.I.. De aceea, exista o valoare optima a avansului la care pornirea se realizeaza cel mai usor, ceea ce subliniaza necesitatea reglarii corespunzatoare a sistemului de injectie.

Metode de pornire

In functie de sursa de energie externa folosita la pornire, se deosebesc urmatoarele metode de pornire: manuala si automata. La randul ei, pornirea automata poate fi electrica, mecanica etc.

Pornirea manuala directa este posibila numai la motoarele Diesel si semi-Diesel cu putere mai mica decat 25 CP, monocilindrice, de mare turatie, cum sunt grupurile mici electrogene sau unitatile de pompare. Forta necesara invingerii compresiunii este totusi prea mare, chiar si la aceste motoare, pentru ca ele sa poata fi rotite cu ajutorul unei manivele, asa cum se intampla la motoarele cu benzina. Motoarele monocilindrice sunt insa inzestrate cu un volant masiv. Volantul are la periferia sa, sau pe fata, o serie de gauri in care se introduce tija care formeaza manerul manivelei. Cand se porneste motorul se roteste manivela iar apoi se lasa volantul sa revina din cauza compresiunii din cilindru. Dupa cateva balansari in acest fel, energia inmagazinata este sufiecienta ca sa se poata trece peste p.m.i.. In acest moment se da drumul la combustibil in injector si se continua rotirea pana ce motorul porneste singur. Gaurile din volant au formele aratate in figura 24.7, pentru ca motorul odata pornit sa nu loveasca pe mecanic cu manerul manivelei. Alteori, daca este eliberata, manivela revine singura in volant.

La motoarele cu mai multi cilindri si de putere mare, pornirea cu mana este posibila numai daca se intrebuinteaza un demaror cu inertie. Principiul acestui demaror este inmagazinarea de energie, data prin rotire inceata a unei manivele de mana timp mai indelungat, actionand un volant care se roteste la turatie foarte mare (6000-12000 rot/min.). acest volant se cupleaza, printr-un reductor, la coroana volantului de la motorul Diesel sau direct la arborele cotit. Energia acumulata in acest volant se consuma pentru a pune in miscare arborele cotit si celelalte parti mobile ale masinii. Legatura intre demarorul cu inertie si motor se face cu ajutorul unui ambreaj cu frecare. Scopul ambreajului este sa limiteze cuplul care se transmite si, din aceasta, sa impiedice socul distrugator care s-ar produce in momentul cuplarii rigide intre demaror si motor.

Sistemul demarorului cu inertie se foloseste pe scara mai larga in aviatie, din cauza ca are greutate mica si la instalatiile de mina care lucreaza in mediu cu pericol de explozie, pentru ca nu provoaca nici un fel de scantei. Pentru simplificarea instalatiilor, acest fel de pornire este preferat si la unele motoare Diesel rapide, folosite in locuri unde intretinerea unei instalatii electrice este grea, cum este cazul la motoarele de tractor si la motoarele care lucreaza in schelele petrolifere sau in cooperativele agricole. Aparatul este insa scump, deoarece cuprinde mai multe angrenaje si piese dificile si, din aceasta cauza aplicatiile sale de pana acum au fost reduse.

Modelul cel mai cunoscut de demaror cu inertie este reprezentat in fig. 24.8. Dimensiunile exterioare ale aparatului sunt astfel concepute incat sa coincida cu dimensiunile motorului electric echivalent. Din aceasta cauza, se poate monta un demaror cu inertie in locul oricarui demaror electric.

Periile sunt fixate in suporturile portperii din scut. Periile pozitive se leaga la masa, iar periile negative sunt legate la suporturile portperii izolate de masa. Periile se confectioneaza din cupru grafitat cu un continut mare de cupru pentru a avea o rezistenta electrica cat mai mica.

Motorul electric de pornire (demarorul)

Demarorul electric este un motor de current continuu alimentat de la bateria de acumulatoare. Principiul sau de functionare se bazeaza pe fenomenul inductiei electromagnetice.

In figura 6.24, se reprezinta schema de principiu a demarorului. Partile componente ale demarorului utilizat la autoturismul Dacia 1300 sunt urmatoarele: statorul, rotorul, colectorul, periile si carcasa.

Statorul, care reprezinta inductorul demarorului, este compus din carcasa de forma cilindrica, in interiorul careia se afla montate 4 piese polare, pe care se afla bobinajele ale infashurarii de excitatie cu un numar redus de spire din cupru de sectiune dreptunghiulara.

Rotorul (indusul) este format din axul pe care se gaseste fixat prin presare miezul din tole de otel. In crestaturile miezului se gaseste infasurarea rotorului, executata din bare de cupru de sectiune dreptunghiulara. La capatul exterior al axului rotorului se afla montat mecanismul de cuplare, care in cazul de fata, este format din mufa cu dispozitiv tip roata libera, pinionul si furca.

Colectorul este confectionat din placi de cupru, izolate intre ele cu mica si fixate rigid pe axul din care sunt izolate cu micanita. De placile lui se leaga capetele sectiunilor infasurarii motorului.

Carcasa din otel moale este inchisa cu scuturile si se fixeaza cu ajutorul tirantilor.

Periile sunt fixate in suporturile portperii din scut. Periile pozitive se leaga la masa, iar periile negative sunt legate la suporturile portperii izolate de masa. Periile se confectioneaza din cupru grafitat cu un continut mare de cupru pentru a avea o rezistenta electrica cat mai mica.

Mecanismul de cuplare cu parghie actionata mecanic

Mecanismul de cuplare prin inertie (bendix) este compus dintr-un pinion montat liber pe o bucsa filetata (fig. 11.2).

Filetul este realizat cu un pas foarte mare, bucsa 1 putand sa se deplaseze liber pe axul rotorului de care este solidarizata prin arcul elicoidal 2.

Arcul elicoidal, avand un capat fixat cu un surub de rotor, iar celalalt capat de bucsa filetata, realizeaza in acest fel un cuplaj elastic intre coroana 5 si demaror, care atenueaza socurile si loviturile puternice dintre dintii celor doua pinioane in timpul angrenarii. Pinionul 3 prevazut cu o masa excentrica 4 (contragreutate) este montat ca o piulita pe portiunea filetata a bucsei 1. in momentul rotirii demarorului, pinionul va avea tendinta sa ramana in urma datorita inertiei sale amplificata si de catre masa excentrica. Astfel, el se va insuruba pe filetul bucsei 1, efectuand o miscare de avans spre coroana dintata 5, fixata pe volant, cu care se angreneaza. Dupa pornirea motorului, coroana volantului capatand o viteza de rotatie din ce in ce mai mare va tinde sa roteasca pinionul mai repede decat il invarteste demarorul. In acest fel pinionul 3, rotindu-se mai repede decat bucsa 1 va incepe sa execute o miscare de desurubare, deplasandu-se inapoi pe bucsa si decuplandu-se in mod automat de coroana dintata a volantului. Acest sitem de cuplare are avantajul ca este simplu. Functionarea sa nu este insa silentioasa si este insotita de uzura pronuntata a dintilor pinioanelor. Pentru a asigura o deplasare usoara a pinionului demarorului, filetul bucsei trebuie curatat si ferit de ulei si praf sau alte impuritati.

Pentru a diminua socul care se produce la cuplarea pinionului de antrenare al electromotorului de pornire cu coroana dintata, la unele tipuri de demaroare se folosesc intrerupatoare actionate automat de pinion si o rezistenta suplimentara montata in serie cu infasurarile demarorului. Cuplarea in acest caz se va face in 2 etape. In etapa initiala demarorul este alimentat prin rezistenta cu un curent redus, care roteste pinionul de antrenare cu o turatie mica insa suficienta pentru deplasarea si cuplarea sa lina. Dupa cuplare, rezistenta este scoasa din circuit, demarorul primeste curentul maxim si porneste motorul dezvoltand un cuplu puternic.

La acest tip de mecanism deplasarea pinionului de antrenare se face cu o parghie-furca actionata mecanic prin pedala. Circuitul electric al demarorului se inchide dupa ce pinionul s-a cuplat cu coroana volantului.

In mod normal, pinionul 5 (fig. 11.3, a) nu angreneaza cu coroana 6 a volantului, iar circuitul electric intre bornele 2 si 3 ale contactorului 4 este



 

intrerupt. La deplasarea capatului superior al parghiei 7, ea va oscila in jurul axului 1 iar furca 8 va deplasa spre stanga mufa 13. Mufa va impinge arcul 9, care, la randul sau, deplaseaza mansonul 10 si mufa 11, cupland partial pinionul 5 cu coroana 6. prin deplasarea mai departe a parghiei, pinionul se cupleaza complet, iar capatul ei superior va apasa cu surubul 12 tija contactorului 4, realizand in felul acesta legatura intre bornele 2 si 3 (fig. 11.3, b) si punand motorul electric de pornire in functiune. Cand actionarea parghiei 7 inceteaza, circuitul electric al motorului de pornire se intrerupe si arcul 9 readuce dispozitivul in pozitia initiala.

            Mufa cu dispozitiv tip roata libera (fig. 11.4, a) se compune din inelul exterior 2, solidar cu pinionul 1, mansonul canelat 6, discul interior 3, rolele de cuplare 4 si stifturile 5. Miscarea se transmite de la axul rotorului mansonului 6, care este solidar cu discul 3 in ale carui locasuri conice se gasesc rolele 4. Stifturile 5 sunt apasate pe rolele 4 de catre arcurile 8. la pornire, discul 3 se roteste in sensul indicat in fig 11.4, b, iar rolele 4 sunt blocate intre partea ingusta a locasurilor din disc si inelul exterior 2, antrenand in felul acesta si pinionul 1.

Dupa ce motorul a pornit, coroana volantului va cauta sa roteasca pinionul 1 cu o turatie mai mare decat rotorul, iar rolele 4 vor fi antrenate de inelul exterior 2 in partea larga a locasurilor (fig. 11.4, c) si astfel se intrerupe legatura dintre inelul exterior si discul 3.


Mecanismul de cuplare cu parghie actionata electromagnetic

Mecanismul de actionare cu cuplare comandata electromagnetic de la distanta este asemanator cu cel comandat prin pedala cu deosebirea ca actionarea parghiei demarorului se face cu ajutorul unui releu. In principiu, cuplarea are loc in 2 etape. In prima etapa, releul deplaseaza pinionul pe axul rotorului, care are un filet cu un pas mare, imprinmandu-i in acelasi timp o miscare de rotatie pentru realizarea angrenarii cu coroana dintata a volantului.

In momentul in care cuplarea s-a produs, releul inchide contactele circuitului de alimentare si demarorul dezvolta cuplul maxim, pornind motorul. Dupa ce motorul a pornit, protectia impotriva supraturarii prin ambalare este asigurata printr-un mecanism de cuplare prevazut cu dispozitiv tip roata libera.

O varianta constructiva a unui motor electric cu mecanism de cuplare cu electromagnet este reprezentata in fig. 11.5. Pentru a realiza cuplarea pinionului 17 cu coroana volantului 16, parghia 15 este comandata prin intermediul unui releu de cuplare sau de tractiune care se compune dintr-un miez de fier moale, gol in interior, pe care se gasesc doua infasurari: infasurarea de cuplare 12 si infasurarea de retinere 13. Incorporat in interiorul miezului se afla indusul mobil 14, legat la un capat cu parghia 15, iar la celalalt, prin intermediul unei tije, poate inchide contactele 11. Circuitul releului de cuplare se inchide prin apasarea butonului 3 si a unui releu auxiliar. Releul auxiliar este compus dintr-un miex pe care se afla, infasurarea 8 si lamela metalica 9 care inchide sau deschide contactele 10.

Repararea demarorului

Dupa demontare, dezasamblare si curatirea componentelor demarorului, acesta se supune examinarii si constatarii defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive.

Statorul se examineaza astfel:

-          verificarea continuitatii si scurtcircuitarii infasurarilor de excitatie la masa, cu un voltmetru sau lampa de control (220 V); bornele aparatului de control se conecteaza cu cele ale statorului; cand tensiunea de incercare este mai mica (lampa stinsa), infasurarile sunt intrerupte. Scurtcircuitarea se controleaza prin punerea la masa a uneia dintre bornele de control. Cand exista cadere de tensiune sau se aprinde lampa, bobinajele sunt scurtcircuitate.

Remedierea se face prin reizolare sau inlocuirea infasurarii de excitatie.

-          verificare izolatiei bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor lampii la ele si la masa (pe rand); daca se aprinde, izolatia este strapunsa. Remedierea se face prin inlocuirea bucsei izolatoare.

-          uzura bucselor de bronz se controleaza prin masurarea alezajelor si diametrelor fusurilor de la arbore; la depasirea jocului de 0.2-0.5 mm. se impune inlocuirea lor.

-          periile uzate peste 1/3 din inaltimea lor initiala se inlocuiesc; arcurile detensionate (sub 8-12 N) se inlocuiesc;

Rotorul se examineaza astfel:

-          verificare scurt circuitarii bobinajului se face pe un aparat inductor; cand lamela de otel, deplasata pe circumferinta miezului vibreaza, exista scurtcircuit. Remedierea se face prin inlocuirea bobinajului.

-          tolele deplasate sau uzate se inlocuiesc; cele corodate se curata cu hartie abraziva.

-          colectorul se supune operatiei de vierificare a scurtcircuitarii lamelelor, prin conectarea lampii de control cu o borna la fiecare lamela si cu cealalta borna la masa, sau intre doua lamele alaturate; daca se aprinde, sunt scurtcircuitate.

-          Arderea colectorului impune strunjirea si apoi curatirea izolatiei dintre lamele. Rectificarea se face dupa verificarea batii radiale, care trebuie sa fie de maximum 0.02 mm.; in caz contar, se face centrarea pe strung.

INTRETINEREA INSTALATIEI DE PORNIRE

-    se verifica starea bornelor: se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de vazelina periodic la 10-15000 km.

-          verificarea fixarii demarorului pe motor

-          bateria sa fie bine incarcata pentru a furniza curentul necesar pornirii pe timp rece

-          la pornire se fac maxim 3-4 incercari cu o durata de 5 sec cu pauza de 30 sec apoi se face o pauza de 10-15 min pt. refacerea potentialului bateriei apoi se reia

-          pe timp rece, se iau masuri suplimentare prin prelucrarea motorului sau prin actionarea prealabila cu manivela pentru “ruperea uleiului”




-          periodic la 10 pana la 15000 km se face ungerea pinionului si arborelui filetat

-          se evita stropirea demarorului la spalare

-          distanta dintre pinion si coroana dintata: intre 2-4 mm se verifica periodic si la nevoie se regleaza

-          contactul cu cheie se verifica periodic, indeosebi fixarea bornelor si functionarea

-          la pornire este indicat sa se apese pedala de ambreiaj pentru a nu se mai roti si rotile cutiei de viteze deoarece uleiul cutiei are o vascozitate mare

La instalatia de pornire dotata cu bujii incandescente

-          utilizarea bujiilor recomandate

-          verificarea periodica (10-15000 km) a starii legaturilor electrice, a functionarii lor (in 30 sec sa atinga t0 de  preincalzire) iar bujiile care raman reci sunt defecte

-          la masurare r < 0,5 W, bujiile arse au R=∞ si cele scurtcircuitate R=0

Constructia instalatiei de pornire cu demaror

            Instalatia de pornire este formata din demarorulprevayut cu releu electromagnetic, contactul cu cheie, conductoarele de legatura dintre baterie si demaror si conductorul de legatura cu cont


DEFECTE IN EXPLOATARE ALE

INSTALATIEI DE PORNIRE

Ingreuneaza sau chiar fac imposibila pornirea motorului

I. Motorul are pornirea greoaie

Cadere de tens normala dar curentul absorbit este mai mare datorita urmatoarelor cauze:

- frecarilor dintre rotor si stator prin uzarea bucselor de bronz

- incovoierea arborelui

- griparii pinionului de cuplare

- arderii armaturii sau bornelor releului electromagnetic

- scurtcircuitarii infasurarilor sau colectorului

- uzarii sau griparii periilor

Remedieri

- demontare,dezasamblare si curatirea cu carpa (nu cu produse petroliere la bobinare,rotor,releu)

controlul scurtcircuitelor pe stand

inlocuirea bucselor de bronz

indreptarea arborelui

degriparea pinionului(curatirea si ungerea filetului)

slefuirea colectorului cu hartie abraziva fina si curatirea izolatiei dintre lamele

periile se degripeaza sau se inlocuiesc daca uzura depaseste 1/3 din inaltimea lor normala

    Dupa reparare demarorul se supune incercarilor la mersul in gol si in sarcina pe stand.

    Daca curentul absorbit va fi mic la mersul in gol si in sarcina, defectiunile constau in uzarea periilor sau intreruperea infasurarilor statorului sau rotorului

    Daca curentul absorbit este mare si in gol, cauzele sunt frecarile mari ale rotorului pe stator.



II Motorul nu porneste

 1)  Baterie de acumulatoare descarcata sau defecta , legaturi slabite, oxidate.

   Remediere : incarcarea bateriei, dezoxidarea si strangerea legaturilor.

   Contact cu cheie sau legaturi defecte

Se  remediaza prin reparare sau inlocuire

III  Zgomote puternice la cuplare  se datoresc uzarii frontale a pinionului sau coroanei volante, deformarea furcii, etc, griparea mecanismului de cuplare.

Remedierea : inlocuirea pieselor defecte, degriparea si ungerea cu vaselina.


Constructia instalatiei de pornire cu demaror

Instalatia de pornire este formata din demarorulprevayut cu releu electromagnetic, contactul cu cheie, conductoarele de legatura dintre baterie si demaror si conductorul de legatura cu contactul de pornire pentru controlul curentului debitat de bateria se monteaza in paralel voltmetrul

Functionarea instalatiei: la trecerea contactului cu cheie in pozitia bateriei de acumulatoare alimenteaza borna instalatiei de aprindere si demarorul prin electromagnetul a carei miez se deplasaeza axial si armatura cupleaza cu bornele pentru a se transmite curentul de la baterie la infasurarile statorului, iar prin peria pozitiva in rotor inchizand circuitul la masa prin peria negativa. Se creeaza astfel cuplul electromagnetic din interactiunea celor doua campuri magnetice ale statorului si rotorului, imprimandu-i acestuia o miscare de rotatie. Totodata parghia cu furca trasa de miezul, face sa cupleze pinionul cu coroana dintata a volanului motorului termic, transmitandu-i cuplul motor si deci rotirea arborelui cotit pentru pornire.

            Dupa ce motorul a pornit, cheia contactului revine automat in pozitia initiala si electromagnetul demarorului nu mai atrage armatura, intrerupand alimentarea cu curent de la baterie, iar furca retrage pinionul de cuplare cu coroana, datorita arcului ei.

            Descrierea partilor componente ale instalatiei de pornire se prezinta in continuare.

            Cablurile de legatura – dintre bateria de acumulatoare si demaror – au o sectiune mare, in functiune de intensitatea curentului ce trebuie sa fie transmis. Cablul este din sarma de cupru multifilar cu izolatie din material plastic. La capetele este prevazut cu piese terminale adaptate pentru prindere la bornele bateriei si respectiv la borna demarorului si la masa automobilului.

            Cablul de alimentare al contractului este tot din sarma de cupru multifilar, dar de sectiune mica, cu piese terminale adaptate.

            Contactul cu cheie este un ansamblu de piese, prevazut cu mai multe borne pentru primirea curentului de la baterie si distribuirea la consumatori. Are trei pozitii distincte: 0 – cand nu se alimenteaza vreun consumator; 1 – pentru conectarea cu ajutorul cheii a instalatiei de aprindere, pentru MAS si alti consumatori; 2 – pentru alimentarea demarorului la pornire.

            Dupa pornire, cheia lasata libera revine automat in pozitia 1, datorita arcurilor contactului, alimentand numai consumatorii conectati. El este montat la bord, in partea dreapta, pentru facilitarea comenzilor.

            Demarorul functioneaza pe principiul cuplului rezultat din interactiunea campurilor magnetice, dintre stator si rotor, imprimandu-i acestuia din urma o miscare de rotatie, care, prin pinionul sau, angreneaza cu coroana volanunui datorita mecanismului de cuplare, transmitand-o arborelui cotit, pana la pornire.

            Dupa timpul mecanismului de cuplare, demaroarele se clasifica in: demaroare cu inertie, cu cuplare fortata si cu cuplare electromagnetica, in trepte.

            La automobilele romanesti de putere mica se utilizeaza demaroare cu cuplarea electromagnetica iar pentru cele de putere mare se folosesc demaroare ce cuplare electromagnetica in trepte.

            Demarorul cu cuplare electromagnetica este un motor electric de curent continiuu si are aceeasi constructie pentru motorul Dacia 1310 si D 797-05; difera doar gabaritul, puterea, 0,9 kw (1, 35 CP) pentru Dacia, OLTCIT si 2,9 kw (4 CP) pentru D 797-05 si unele caracteristici, printre care structura bobinajului si numarul periilor (4 in loc de 2).

            Se compune din: statorul, cu patru mese polare din tole de otel electrotehnic, fixate pe carcasa lor, avand patru bobine legate in serie si care formeaza infasurarea de excitatie, ale carei capete sunt racordate la peria (+) si respectiv la borna, rotorul format din arbore sprijinit prin bucse din bronz pe capetele statorului si miez din tole de otel electrotehnic cu canale, pentru infasurarea sa, ale carei capete sunt lipite de lamelele colectorului; infasurarile statorului si rotorului sunt confectionate din bare de cupru cu sectiune mare.

            Demarorul se mai compune din perii (+ si -), din bronz grafitat ghidate pe suporturile capacului statorului si care apasa pe colectorul sub influenta unor arcuri spirale. Electromagnetul montat deasupra statorului are o infasurare serie de cuplare si una derivatie de mentinere in camp, care conecteaza armatura ce face legatura intre borna de alimentare de la bateire si borna pentru transmiterea curentului la infasurarea excitatiei prin borna la comanda de la contactul cu cheie.

            Mecanismul de cuplare cu cuplare fortata electromagnetica, comandat prin furca de la electromagnet, face deplasarea pinionului sau pentru cuplarea cu coroana volanunui: mecanismul dispune de un cuplaj de siguranta cu role care protejeaza demarorul impotriva suprasolicitarii.

            Functionarea: la comutarea contactului cu cheie in pozitia cuplat, curentul de la baterie alimenteaza infasurarea electromagnetului al carei camp magnetic atrage armatura si totodata miezul lui, la al carui capat este asamblata partea superioara a furcii, care osciland in jurul boltului de articulare pe carcasa impinge pinionul fixat la partea ei inferioara si care culiseaza pe filetul special al arborelui, spre coroana volanului cu care angreneaza. Armatura electromagnetului inchide contactele bornelor si scurtcircuitand infasurarea serie a solenoidului. Totodata se alimenteaza infasurarea de excitatie a ststorului iar prin perii-colector si infasurarea rotorului, ale caror campuri magnetice se interactioneaza dand nastere unui cuplu ce imprima rotorului o miscare de rotatie pe care o transmite prin pinion la arborele cotit pentru pornirea motorului.

            Dupa pornire, nemaiactionandu-se cheia de contact, demarorul nu mai este alimentat si miscarea de rotatie inceteaza, iar furca, datorita arcurilor sale, retrage automat pinionul pentru decuplare.

            Cu masura de siguranta pentru protectia rotorului demarorului la o eventuala suprasolicitare si deci scurtcircuitarea infasurarilor, mecanismul de cuplare este prevazut cu un cuplaj de siguranta cu role tip roata libera, care va determina decuplarea rotorului. Acesta poate avea loc cand pinionul a ramas cuplat dupa pornirea motorului si se iveste pericolul transmiterii inverse a miscarii ceea ce ar duce la turatii de circa 10000 rot/min ale rotorului tinand cont de raportul de demultiplicare dintre pinion si coroana care are valoarea: 7=8=10

            Mecanismul de cuplare de la autoturismului ARO si autoutilitarele IV este de tipul de cuplare prin inertie. Acesta este format dintr-un pinion montat liber pe o bucsa filetata: bucsa este solidarizata elastie printr-un are elicoidal, iar la capatul opus este fixata cu surub de rotor. Pinionul este prevazut cu o contragreutate. La cuplare pinionul are o tendinta de ramanere in urma datorita inertiei amplificate de contragreutate excentrica apoi avanseaza cu bucsa filetata angrenand cu coroana volanului. Dupa pornire, datorita rotirii mai rapide a pinionului, se desurubeaza si se decupleaza.

            Demarorul cu cuplare electromagnetica in trepte folosit pentru pornirea motorului este alimentat la o tensiune de 24 V de catre doua baterii de acumulatoare legate in serie, iar puterea lui este de 4 kw.

            Cand contactul cu cheie se afla in pozitia de pornire a motorului demarorul se alimenteaza de la bateria de acumulatoare, electromagnetul de anclansare inchide contactul si curentul circula prin infasurarileauxiliare si rotor ce dau nastere unui camp magnetic, care face sa se invartasca rotorul cu o turatie redusa, deplasandu-l in acelasi timp axial pentru cuplarea pinionului cu coroana de pe volant.

            Prin deplasarea rotorului se elibereaza clichetul si este atrasa armatura inchizand contactul care determina intrarea in circuit a infasurarilor principale, si rotorul se va invarti cu turatia nominala dezvoltand puterea maxima pentru pornirea motorului termic.

            La intreruperea contactului cu cheie rotorul revine la pozitia initiala, fiind retras de un arc de readucere.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3428
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site