Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


Ruptor – Distribuitorul

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Proiect - Componentele mecanice ale sistemelor biotehnice, Sa se proiecteze transmisia mecanica de antrenare a sistemului de filtrare a apei (agitator
Bilantul de tractiune si de putere al autovehiculelor
PROIECT - Asamblari cu pene si caneluri
ASAMBLARI PRIN STRANGERE PROPRIE - Definire, caracterizare, clasificare, domenii de folosire
PROIECT: U.T.D. - STANTARE
Compunerea generala a Masinilor Unelte, Piese, sisteme de ghidare
Identificarea proceselor si sistemelor automate
Wraparea
Elementele privind semifabricatul
ULEIURI, LICHIDE DE TAIERE & LUBRIFIANTI PENTRU PRELUCRAREA METALELOR

Ruptor – Distribuitorul

 

Ruptor – distribuitor ( Fig 8 . 11 ) se  compune din ruptorul propriu-zis, care intrerupe curentul primar, distribuitorul inaltei tensiuni catre bujii, condensator si regulatoare de avans.



a)               Ruptorul  Momentul exact al producerii scanteii electrice de catre bobina de inductie este determinata de momentul intreruperii curentului in circuitul primar al bobinei. Aceasta intrerupere este produsa de catre ruptor. Ruptorul 18 este format din doua contacte: unul mobil 19si unul fix 20. Contactul fix este legat la masa, iar contactul mobil este izilat de masa masinii.

In momentul in care contactul mobil se indeparteaza de contactul fix, curentul se intrerupesi apare tensiunea inalta in infasurarea secundara catre cama ruptorului 5, careeste fixata pe axul distribuitorului si are un numar de proeminente, egal cu numarul cilindrilor. Contactul mobil este fixat pe o mica parghie ce oscileaza in jurul unui ax si intrerupe circuitul atunci cand o proeminenta vine in dreptul sau si roteste aceasta parghie, desfacand contactele.

Reducerea in pozitie initiala a contactului mobil pentru restabilirea circuitului primar se face cu ajutorul unei lame arc, care este montata in spatele contactului mobil.

b) Distribuitorul are rolul de a distribui curentul de inalta tensiune la bujii, in conformitate cu ordinea prescrisa de aprindere a amestecului carburant in cilindrii motorului. Distribuitorul 14 ( fig 8. 11 ) se compune din :

ü                axul distribuitor 1, cu piesele sale componente 2 … 8, care este antrenat prin intermediul pompei de ulei

ü                rotorul ( luleaua )17, pe care se gaseste o lama metalica

ü                capacul distribuitor 14, prevazut cu borne laterale si cu o borna centrala ( numarul bornelor laterale corespunde cu numarul cilindrilor motorului )

ü                peria de carbune16

Distributia curentului de inalta tensiune la bujii se realizeaza in felul urmator :

          Curentul de inalta tensiune ajunge de la bobina de inductie, prin intermediul unui conductor, la borna centrala a distribuitorului; Contactul intre borna centrala si rotor se face prin intermediul periei de carbune 16, care este mentinuta in contact cu lama metalica a ruptorului de un arc 15. In tipul rotatiei rotorului 17, lama va trece la o distanta de 0,2 mm de bornele laterale. Miscarea de rotatie a rotorului rezulta din antrenarea acestuia de catre axul distribuitorului1.

                                                                                    

 Deci transmisia curentului de inalta tensiune de la lama

rotorului la bornele laterale ( ploturi ) din capac nu se face prin contact, ci prin scantei. In continuare, transmiterea curentului de inalta tensiune de la bornele laterale la bujii se face prin intermediul unor fise.

b)               Condensatorul ruptorului. La deschiderea contactelor ruptorul apare intre acestea o scanteie. Aceasta scanteie se produce din cauza bobinei de inductie, care se opune intreruperii bruste a curentului. Rolul condensatorului este de inmagazina energia electrica provocata de inductia proprie a infasurarii primare.



Condensatorul electric 12 ( fig 8.11 )este format din doua placute metalice foarte subtiri ( cateva sutimi de milimetru grosime ), izolate intre ele cu o foita de hartie parafinata. Cele doua placute metalice se numesc armaturile condensatorului. Ele sunt stranse sul si introduse intr-o capsula metalica. O armatura este legata la carcasa metalica a condensatorului ( care se fixeaza la masa ca si contactul fix al ruptorului ), iar alta armatura este legata la un conductor ce iese prin capacul izolator al condensatorului. Aceasta se leaga la contacul mobil al ruptorului. Condensatorul este montat in paralel cu contactele motorului si trebuie sa aiba capacitatea eletcrica cuprinsa intre 0,1 si 0,25 microfarazi

c)                 Regulatorul de avans.  In timpul functionarii motorului, avansul la aprindere se regleaza automat in functie de turatie si sarcina cu ajutorul regulatorului de avans centrifugal si a celui prin depresiune ( acuumatic )

In afara acestor regulatoare de avans automate, ruptorul distribuitor este prevazut si cu un dispozitiv de reglare manuala a avnsului, numit regulator de avans octanic sau corector de cifra octanica.

Regulatorul de avans centrifugar 1 … 8 ( fig 8 . 11 ) modifica automat avansul la aprindere, in functie de turatia arborelui cotit.Regulatorul este format dintr-o placa suport pe care se gasesc trei axe : doua axe laterale, in jurul carora oscileaza greutatile mobile 6, si un ax central, pe care poate oscila cama ruptorului 5 cu flansa sa. Greutaile 6 sunt tinute in pozitie initiala de repaus de arcurile 7. Greutatile sunt prevazute cu un cui cu rola care intra in crestaturile alungite ale flansei camei.

Suportul ruptorului se roteste odata cu axul ce comanda distribuitorul si, in miscarile lui, antreneaza greutatile 6, iar acestea la randul lor – cama 5, prin intermediul cuielor cu rola.

La cresterea turatiei, greutatile se indeparteaza de ax si se rotesc in jurul punctelor de articulatie. Cuiele descriu un arc de cerc si rotesc cama fata de pozitia initiala in sensul de rotatie a rotor - distribuitorului, marind in felul acesta avansul din fig. 8. 12.

La turatii mici ale motorului, acest regulator nu realizeaza un avans suficient, de aceea este ajutat de regulatorul de avans prin depresiune.

Regulatorul de avans prin depresiune ( vacuumatic ) este comandat de presiunea care exista in conducta de aspiratie a motorului. Aceasta depresiune este cu atat mai mare cu cat clapeta de acceleratie este deschisa mai putin, si, invers cu cat se deschide mai mult clapeta cu atat depresiunea scade.

Depresiunea provoaca miscarea unei membrane, care printr-o tija deplaseaza, la dreapta sau la stanga placa pe care asezata ruptorul.

Regulatorul ( fig 8.12 ) se compune din :

Ø                Corpul regulatorului, format din doua compatimente separate intre ele printr-o membrana

Ø                Tija ( levierul ) 3, care face legatura dintre intre membrana si discul contactelor ruptorului

Ø                Arcul 2, care mentine membrana in pozitie de repaus si care este plasat in unul din compartimentele corpului.

Ø                Conducta de legatura ( teava ) 1, dintre legurator si galeria de aspiratie al motorului din apropierea clapetei de acceleratie ( putin deasupra ei )




Cand motorul functioneaza cu clapeta de acceleratie inchis la mersul in gol depresiunea in galeria de admisie este mare, insa in dreptul prizei de depresiune presiunea este cea atmosferica. In acest caz regulatorul nu intra in functiune deoarece nu exista depresiune. Acest lucru este necesar intrucat la turatii reduse ale motorului, avansul trebuie sa fie minim.

La deschiderea partiala a clapetei, deci cand motorul este cu sarcina mica, apare in dreptul prizei depresiune care se transmite regulatorului, membrana este aspirata si invingand forta arcului 2, acctioneaza prin tija 3 asupra discului ruptorului, rotind in sensul avansului la aprindere.

Cand clapeta este complect deschisa, deci motorul este in plina sarcina, depresiunea din dreptul prizi este foarte mica, cresterea avansului fiind de asemenea mica.

Acctiunea comuna aregulatorului centrifugar si aregulatorului prin depresiune asigura un avans de aprindere corec la orice regim de lucru al motorului.

Regulatorul de avns octanic, stabileste avansul la aprindere in functie de functia octanica acombustibilului.  Daca se schimba cifra octanica a combustibilului este necesar sa se regeleze avansul fix al motorului, pentru a se pute obtine puterea maxima intr-un regim de functionare fara detonatii.

Regulatorul se compune din doua placi, care se pot rotii, asezate una peste alta . Una din placi este fixata la corpul ruptorului distribuitor, iar cealalta este fixata pe blocul motor. Ele se fixeaza cu un surub.

Pe placa de baza, fixata de blocul motor sunt marcate gradatiile, iar placa mobila are un indicator al unghiului de avans. Fiecare diviziune corespunde unui avans de 2o masurat de volumul motorului. Deplasarea placilor se face cu mana prin blocarea surubului de fixare sau printr-un dispozitiv. Pozitia zero a regulatorului de avns octanic corespunde la utilizarea unei benzine de cifra octanica de fabrica constructoare

Avansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului distribuitor in sensul inver de rotire a axului distribuitorului si se micsoreaza prin rotirea corpului in sensul de rotire a distribuitorului.

Reglarea instalatiei de aprindere ( “ Punerea la punc a aprinderii “ ) este operatia de care depinde buna functionare a motorului, puterea, economicitatea etc., de aceea se recomanda sa fie executata in atelierele specializate, dotate cu aparatura de testare electronica.

Operatia de reglare se face dupa curatirea contactelor ruptotului si corectarea distantei dintre contacte. Distanta dintre contacte se mareste cu ajutorului unui spion, in momentul cand pintenul contactului mobil se afla pe un varf al camei axului ruptor – distribuitorului.Tinand seama de uzura neunuforma a varfurilor camei si de unele jocuri ale axului ruptor – distribuitorului, este posibil ca distanta dintre contacte sa nu fie aceeasi pentru fiecare pozitie a camei, astfel incat timpul corespunzator unghiului de inchidere a camei sa nu fie constant, ceea ce produce o functionare neuniforma a aprinderi. De aceea este recomandabil sa se masoare cu aparate speciale, in timpul functionarii motorului, ungiul camei in grade sau procentul Dwell, care se determina cu relatia :

                    % Dwell =  Ui       .    × 100,       

                                     Ui + Ud     

 

in care Ui este unghiul de inchidere a camei si Ud  unghiul de deschidere a camei.

Punerea la punct a aprinderii se face prin metoda clasica a rotirii rotor – distribuitorului in sensul invers acelor de ceasornic pana se aprinde lampa de control bransata cu un fir la borna de alimentare de joasa tensiune a ruptor – distribuitorului si cu celalalt fir la masa. De asemenea se poate folosi o metoda dinamica de verificare a avansului la aprindere cu o lampa stroboscopica  si un turometru electronic, in conditii normale de functionare a motorului.

 








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1970
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site