Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AeronauticaComunicatiiElectronica electricitateMerceologieTehnica mecanica


SISTEMUL HDP-EP - COMPONENTELE SISTEMULUI HDP-EP

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Calculul fortelor necesare ambutisarii pieselor pentru caroserii auto
PERFORMANTELE AUTOVEHICULULUI MERCEDES 509 CDI
INSTALATII DE PROPULSIE - EVOLUTIA INSTALATIILOR DE PROPULSIE NAVALE
Proiect - Componentele mecanice ale sistemelor biotehnice, Sa se proiecteze transmisia mecanica de antrenare a sistemului de filtrare a apei (agitator
Clasificarea pieselor pentru caroserii auto
TEHNOLOGIA FABRICARII UTILAJELOR - POANSON DE AMBUTISARE
Raport de Cercetare - Grant: Autoturism echipat cu motor cu raport de comprimare variabil (VCR)
PREZENTAREA GENERALA SI A CARATERISTICILOR TEHNICE ALE AUTOVEHICULULUI
REACTIUNILE CAII DE RULARE ASUPRA ROTILOR AUTOVEHICULULUI MERCEDES 509 CDI
UTILAJUL SI TEHNOLOGIA SUDARII

SISTEMUL HDP-EP




Inlocuieste robinetele de frana KD2 folosite anterior pe LDE 2100 CP si are rolul sa comande pneumatic sau electropneumatic frana indirecta. Atunci cand locomotiva tracteaza vagoane dotate cu sistem de intrerupere a franei de alarma (SAFI), instalatia HDP-EP permite anularea franei de alarma din tren.

El are urmatoarea componenta (a se vedea.fig. 1):

- robinete de frana ale mecanicului FHD4-EP (1);

- unitate ventil releu RHD3-EP (2) compusa din urmatoarele aparate:

- ventil electropneumatic Z-02-G (2A);

- ventil releu RH3-EP (2B);

- ventil de comanda UV11T (2C);

- ventil de impuls SIVG 5/2 (2D);

- comutator cu doua presiuni ZD11-1 (4);    ■

- ventil electropneumatic WMV-ZEST (3);

- rezervorul de comanda A (6);

- rezervorul de temporizare Z (7).

Observatii:

Rezervoarele de comanda si temporizare (7) nu fac parte din echipamentul importat de la Knorr Bremse, dar sunt integrate functional in sistem.

O parte din componentele sistemului HDP-EP au rol functional numai in cadrul comenzii electropneumatice a franei automate (a se vedea pct.1.5.1.1.1).

1.5.1.1 COMPONENTELE SISTEMULUI HDP-EP

In continuare sunt prezentate cerintele constructive, functionale si de mediu inconjurator, precum si descrierea .functionarii pentru aparatele Knorr din componenta sistemului HDP-EP .

1.5.1.1.1 ROBINET DE FRANA AL MECANICULUI FHD4-EP

Caracteristici functionale si constructive

Presiunea nominala de lucru:.    10 bar

Temperatura de functionare:..    - 40 C+ 80 C

Grad de protectie:.    IP 52

Capacitatea electrica a contactelor:    max. 1,5 A la 110 Vcc/T=5ms

Pozitia de montare:.    conf. fig. 3

Descrierea functionarii

Robinetul de frana al mecanicului FHD4-EP are o maneta de actionare care se roteste in plan vertical si poate ocupa urmatoarele pozitii (fig. 3):

pozitia de impuls de alimentare Fu (SUPRAALIM);

pozitia F(MERS);

pozitia de franare de serviciu 1÷7 si VB (FR. TOTALA

pozitia de franare rapida SB (FR. RAPIDA

Observatie: Notatiile pozitiilor manetei robinetului de frana sunt specifice firmei Knorr. in paranteze este precizat modul de inscriptionare a acestor pozitii pe pupitrul de conducere al locomotivei.

Pentru franare, maneta robinetului de frana FHD4-EP trebuie manevrata prin tragere (catre mecanic).

Robinetul mecanicului este prevazut cu un buton de egalizare (fig.2).

Maneta robinetului pe pozitia de mers

Aerul din conducta de alimentare (HB) ajunge in regulatorul de presiune b si mai departe, prin scaunul deschis al ventilului de admisie V1 al pistonului K2, la racordul A si de aici la rezervorul de comanda A (5 litri). in acelasi timp, aerul din regulatorul de presiune b ajunge la pistonul de comanda al membranei K3, unde se creaza o forta de reactiune la arcul de reglaj F1. La echilibrarea celor doua forte la pistonul K3, se inchide scaunul ventilului de admisie V1. Rezervorul de comanda A , se umple la presiunea de reglaj corespunzatoare tensionarii arcului F1. Daca la pistonul K3 al membranei rezulta un dezechilibru de forte si in rezervorul de comanda A apar variatii de presiune, acestea se corecteaza automat fie prin deschiderea ventilului de admisie V1, fie a ventilului de evacuare V2

Deblocarea

Pentru punerea in functiune a instalatiei de frana a mecanicului, prin rotirea cheii robinetului de frana (fig.2), se deschide ventilul de zavorare a. Presiunea din conducta de alimentare (HB) ajunge in acest fel prin ventilul de blocare deschis g la conducta AB (care pana in momentul deblocarii era aerisita si mai departe la ventilul de blocare din ventilul releu RH3-EP. Cresterea presiunii este controlata prin intermediul duzei D3

Egalizarea

Prin actionarea egalizatorului h, rezervorul de temporizare Z (9 litri), conectat la racordul Z al robinetului de frana, se aeriseste prin scaunul ventilului V8. Ca urmare, prin ventilul releu RH3-EP se realizeaza supraincarcarea conductei generale in scopul accelerarii slabirii franei. Evacuarea aerului din rezervorul de temporizare Z are loc numai cat butonul egalizatorului h este apasat.

Franarea de serviciu

La franare, se trece maneta robinetului i din pozitia MERS Ia treapta de franare dorita in regulatorul de presiune b, pistonul K2 se ridica urmarind curba unei came actionata de maneta si astfel se deschide ventil V2 in aceasta situatie, rezervorul de comanda A se aeriseste prin duza de franare D1 pana cand se ajunge din nou la echilibru cu forta data de arcul F1 detensionat. Scaderea de presiune a rezervorului de comanda se transmite corespunzator, prin intermediul ventilului releu, la conducta generala

Scaderea in trepte a presiunii A este asigurata de opritorul f si de forma corespunztoare a camei. in pozitia de franare totala se atinge scaderea maxima posibila a presiunii in rezervorul de comanda A

Schema pneumatica a sistemului de comanda HDP – EP

Robinet de frana FHD4 - EP

Defranarea

Pentru slabirea franei, se deplaseaza maneta i a robinetului FHD4-EP in pozitia MERS sau pe o treapta de franare inferioara in regulatorul de presiune b, pistonul K2 coboara actionat de cama de reglaj, deschide ventilul V1 si in rezervorul de comanda A intra aer pana cand la membrana pistonului K3 se produce din nou echilibrul cu forta data de arcul de reglaj F1. Cresterea presiunii in rezervorul de comanda A se transmite cores­punzator prin ventilul releu la conducta generala In pozitia MERS, presiunea A revine la valoarea de reglaj si frana se slabeste total.

Supraalimentarea (socul de presiune

Pentru slabirea rapida a franei trenurilor lungi, se actioneaza maneta i a robinetului FHD4-EP in pozitia de SUPRAALIMENTARE (pozitie fara retinere). Prin ventilul de admisie V6 (deschis in aceasta pozitie) al ventilului de soc de umplere d, aerul trece din conducta de alimentare HB la conducta de precomanda Fu si mai departe la ventilul releu. Dupa revenirea manetei in pozitia de mers, presiunea dezvoltata anterior in conducta de comanda Fu se reduce incet prin ventilul V7 si duza D2.



Franarea rapida

Pentru realizarea unei franari rapide, se trece maneta robinetului de frana FHD4-EP in pozitia FR. RAPIDA In aceasta situatie se deschide ventilul V3 al ventilului de franare rapida c, si astfel aerul din conducta generala este evacuat rapid printr-o sectiune mare. In acelasi timp se activeaza ventilul de blocare g. Ventilul V4 inchide legatura la ventilul de zavorare a si la conducta de alimentare HB. In acelasi timp se aeriseste conducta de comanda AB prin deschiderea ventilului V5.

Deoarece nu exista o blocare mecanica a manetei, franarea rapida este oricand posibila, chiar daca robinetul de frana al mecanicului nu este activ.

1.5.1.1.2 UNITATE VENTIL RELEU RHD3-EP

Componenta unitatii ventil releu RHD3-EP este prezentata la pct. 1.5.1. Aparatele sunt montate pe o placa de baza comuna in interiorul careia sunt prelucrate canale de legatura intre acestea, conform schemei din fig. 1.

Domeniul temperaturilor de functionare a unitatii ventil releu RHD3-EP este -30 C+60 C iar presiunea maxima de lucru este 10 bar.

In continuare sunt prezentate cerintele constructive, functionale si de mediu inconjurator, precum si descrierea functionarii pentru aparatele din componenta unitatii ventil releu RHD3-EP. Rolul si modul de functionare a acestor aparate in cadrul unitatii este descris la pct.1.5.1.2.1.

1.5.1.1.2.1 VENTIL RELEU RH3-EP

Caracteristici functionale si constructive

Presiunea maxima de lucru:..    10 bar

Temperatura de functionare:.    - 40 C+ 80 C

Grad de protectie    IP43

Capacitatea electrica a contactelor Br si L6 (fig. 6):. 0,6 A la 110 Vcc

Pozitia de montare:    conf. fig. 7

Forma si dimensiunile ventilului releu RH3-EP sunt prezentate in fig. 6 si 7.

Pozitia de mers

Pistoanele K3 si K4 sunt actionate de presiunea AB din exterior. Ventilele V4 si V5 sunt deschise iar ventilul V3 este inchis. Ventilele V1 si V2 sunt inchise si ansamblul piston K1/K2 este in echilibru intre presiunea A1 din exterior si presiunea L si Z (Z a fost echilibrata cu L prin intermediul duzei d2). Conducta generala are aceeasi presiune ca si conducta de comanda A.   

Ventilul releu este in pozitia de echilibru. Pierderile de aer prin neetanseitate in conducta generala sunt automat compensate. Daca presiunea scade in conducta generala si implicit in L, ansamblul piston K1/K2 va deschide ventilul mic V1 si aer din conducta de alimentare trece catre conducta generala. Ventilul mic V1 se inchide din nou cand presiunile L si A1 sunt egale.

Daca presiunea in conducta generala si implicit in camera L creste datorita neetanseitatii la scaunul ventilului V1, ansamblul piston K1/K2 se deplaseaza catre dreapta si ventilul mic V2 deschide legatura cu atmosfera. Presiunea din conducta generala este eliberata in atmosfera. Ventilul mic V2 se inchide din nou cand presiunile L si A1 sunt egale.

in domeniul de functionare a ventilelor pilot, contactele de franare si slabire raman in echilibru (nu isi schimba starea).

Franarea

La franare, presiunea A si implicit A1 sunt reduse din exterior (prin robinetul de frana in trepte sau continuu, cu maxim 1,6 bar sub presiunea normala de functionare. Ansamblul piston K1/K2 se deplaseaza catre dreapta, ventilul V2 se deschide si contactul BR (pentru franare EP) trece din pozitia 1-2 in pozitia 1-4.

Aerul din conducta generala iese in atmosfera prin duza d1 si prin sectiunea mare de trecere a supapei de sens r1. in acelasi timp, presiunea Z urmareste rapid scaderea de presiune din conducta generala, prin supapa de sens r2. Cand presiunea in HL si implicit in L ating valoarea prescrisa a presiunii A, ventilul V2 se inchide din nou, contactul de franare EP trece din nou in pozitia 1-2 si ventilul releu este in pozitia lui de echilibru.

Pierderile de presiune in conducta generala sunt automat compensate, pe fiecare treapta de franare.

Defranarea

La defranare, presiunea A si implicit A1 sunt marite in trepte sau continuu prin robinetul de frana. Ansamblul piston K1/K2 se deplaseaza catre stanga, ventilul V1 se deschide si contactul LO (pentru defranare EP) trece din pozitia 1-4 in pozitia 1-2. Conducta generala primeste aer din conducta de alimentare prin duza d1. in acelasi timp, duza d2 permite presiunii Z sa se ajusteze dupa presiunea L, cu o intarziere determinata. Atunci cand ventilele V1 se inchid, presiunea in conducta generala poate fi cu pana la 0,3 bar (suprapresiune joasa) mai mare decat presiunea A1 ( in functie de nivelul treptei de slabire). La inchiderea ventilelor V1, contactul pentru slabire EP LO revine in pozitia 1-4.

Presiunea HL se egalizeaza automat cu presiunea A in timpul perioadei de alimentare cu suprapresiune joasa. Dupa aceasta, ventilul releu se gaseste in pozitia lui de echilibru. Pierderile de presiune in conducta generala sunt automat compensate, pe fiecare treapta de defranare.

Franarea de urgenta

Atunci cand are loc o franare de urgenta, aerul AB care actioneaza pistoanele K3 si K4 este evacuat in atmosfera iar ventilele V4 si V5 se inchid. Conducta generala este izolata fata de ventilul releu si este golita pana la 0 bar printr-un alt aparat de franare de urgenta care comunica cu atmosfera.



Pistonul.K3 din ventilul de blocare A este astfel proiectat incat camera A1 este aerisita pana la presiunea de 2,5 bar prin ventilul V6, determinand ansamblul piston K1/K2 sa se deplaseze in pozitia de franare. Aerul din rezervorul si camera Z este evacuat inspre conducta generala prin supapa de sens r2. Cand presiunea Z atinge valoarea de 3 bar, pistonul actionat de arc K6 blocheaza supapa de sens r2, prevenind scaderea in continuare a presiunii Z.

Acest fapt asigura ca, atunci cand ulterior frana va fi slabita, presiunea in conducta generala va fi ridicata cu cel mult 0,3 bar, intr-o perioada de alimentare cu suprapresiune joasa

Socul de presiune

Un soc de presiune este initializat prin alimentarea intrarii Fu de la robinetul de frana, cu aer din conducta de alimentare. Aceasta presiune trece prin supapa de sens Fu, r3, catre camera pistonului A1. Ansamblul piston K1/K2 reactioneaza si, pentru realizarea unui soc de presiune, deschide ambele ventile V1. in acelasi timp, aerul sub presiune patrunde catre pistoanele:

- K5 al ventilului de alimentare cu sectiune marita

- K7 al ventilului de evacuare Z.

Presiunea Z este aerisita prin ventilul de evacuare r4 care este deschis de catre pistonul K7. Pistonul K5 deschide ventilul V3, asigurand comunicarea cu conducta generala printr-o sectiune mare.

Cand socul de presiune se incheie, presiunea Fu este evacuata in atmosfera prin robinetul de frana, cu un gradient dat. Ca urmare, ventilul V3, supapa de sens Fu r3 si ventilul de evacuare Z r4 se inchid cu o intarziere determinata. Presiunea in exces ramasa in camera A1 este evacuata in atmosfera prin robinetul de frana, determinand ventilul V1 sa se inchida din nou. Presiunea Z este egalizata cu presiunea L prin duza d2 cu o viteza atat de mica incat distribuitoarele sa nu poata reactiona. Din momentul in care ventilul V3 s-a inchis din nou, presiunea este compensata prin duza d1, la un nivel care nu depaseste pe cel permis de UIC 541.

Egalizarea presiunii

Daca presiunea Z este aerisita prin robinetul de frana pana la 0 bar, ansamblul piston K1/K2 va deschide ventilele V1 si presiunea HL va creste, dar nu cu mai mult de 0,7 bar. Cand evacuarea aerului din rezervorul Z se opreste, presiunea Z se egalizeaza cu presiunea L prin duza d2, cu o viteza atat de mica incat distribuitoarele sa nu poata reactiona.

Cand presiunea Z scade cu circa 1 bar, presiunea in conducta generala creste cu aproximativ 0,15 bar.

Blocarea

In pozitia de blocare, presiunea AB aplicata la pistoanele K3 si K4 este evacuata printr-un alt aparat. Primul care se inchide este ventilul V4, iar V5 este al doilea. Camera de comanda A1 este aerisita pana la 2,5 bar prin ventilul V6 si ansamblul piston K1/K2 se deplaseaza in pozitia de franare.

Aceasta garanteaza ca o eventuala neetanseitate a ventilului V4 din supapa de blocare HL nu poate in nici un caz sa determine o slabire a franei trenului. Pierderile de aer la ventilul V5 sunt evacuate prin ventilul V6 si in acest mod camera de comanda A1 nu este influentata

Ventil releu RH3 – EP

Ventilul este reprezentat in pozitia de mers sau in pozitia de echilibru la sfarsitul franarii sau slabirii.

Comanda EP

Cu comanda EP activata electric, presiunea in conducta generala este comandata prin electroventilele de umplere si de golire, instalate in vagoanele trenului. inceputul si sfarsitul actionarii electroventilelor de comanda sunt determinate de contactele de franare si slabire ale ventilului releu (fig. 6).

La conectarea comenzii EP, proprietatea de realizare a socurilor de presiune trebuie facuta inoperativa prin punerea in legatura cu atmosfera a racordului Fu

1.5.1.2 FUNCTIONAREA SISTEMULUI HDP-EP

1.5.1.2.1 COMANDA PNEUMATICA A FRANEI AUTOMATE (a se vedea fig. 1)

Descrierea circuitului de comanda pneumatica a franei automate

In fiecare cabina, pe pupitru exista cate un robinet de frana al mecanicului FHD4-EP (1). Restul componentelor din sistemul HDP-EP sunt amplasate in sala masinii.

Fiecare robinet de frana FHD4-EP este racordat la conducta generala HL, la conducta de alimentare HB si are un racord O de legatura cu atmosfera.

Aceste robinete au rol de precomanda si se leaga prin tevile AB, A, Z si Fu cu unitatea ventil releu RHD3-EP (2).

Ventilul releu RH3-EP (2B) este racordat de asemenea la conducta de alimentare HB si la conducta generala HL. Aerisirea se face prin racordul O. El lucreaza in sensul obtinerii echilibrului de presiune pe cele doua fete ale unui piston-membrana intre presiunea de comanda A, prescrisa de robinetul de frana FHD4-EP (1) pe de o parte iar pe de alta parte presiunea din conducta generala si cea din rezervorul de temporizare Z (7). Astfel, ventilul releu RH3-EP realizeaza variatiile de presiune in conducta generala in functie de comenzile pneumatice primite de la robinetul de frana FHD4-EP (1).

Singura comanda care se realizeaza direct prin robinetul mecanicului (1) este franarea rapida In acest caz aerul din conducta generala HL se evacueaza in atmosfera prin acest robinet.

Blocarea si deblocarea sistemului

Blocarea si deblocarea sistemului se fac pe cale pneumatica

Atunci cand la robinetul de frana FHD4-EP(1) dintr-unul din posturile de conducere (exemplu PC 1), cheia se roteste in pozitia de serviciu, se stabileste legatura intre conducta de alimentare si conducta de blocare AB1. Aerul de comanda AB1 ajunge la unitatea ventil releu (2) si sub actiunea lui se fac urmatoarele conexiuni:

a) in interiorul ventilului releu RH3-EP (2B) se deschid legaturile sale la conducta generala si la conducta de comanda A;

b) Ventilul de comutare UV11-T (2C) face legatura intre ventilul releu RH3-EP (2B) si tevile de comanda AB1, A1, Z1;

c) Ventilul de impuls SIVG 5/2 (2D) face legatura intre ventilul releu RH3-EP (2B) si teava de comanda FQ1.

In acest mod, ventilul releu RH3-EP (2B) va realiza variatiile de presiune din conducta generala in concordanta numai cu comenzile pneumatice primite de la robinetul de frana (1) din postul de conducere 1, legaturile cu robinetul de frana FHD4-EP din postul 2 fiind intrerupte. De la robinetul de frana (1) din postul de conducere 2 se poate comanda numai franarea rapida

La rotirea cheii robinetului de frana in pozitia de blocare, se intrerupe legatura dintre conducta de comanda AB si conducta de alimentare. in acelasi timp, aerul de comanda AB este evacuat prin robinetul de frana si ca urmare, in interiorul ventilului releu RH3-EP (2B) se inchid legaturile sale la conducta generala si la conducta de comanda A. in acest mod unitatea ventil releu (2) devine inactiva



La schimbarea postului de conducere, dupa blocarea robinetului de frana din PC 1 prin rotirea si scoaterea cheii, deblocarea si functionarea robinetului din PC 2 se face identic cu cele descrise pentru PC 1.

Pozitia de mers

Aerul din conducta de alimentare trece prin regulatorul de presiune din robinetul de frana si mai departe, prin conducta de comanda A catre ventilul releu RH3-EP (2B). Presiunea aerului de comanda A este stabilita de regulatorul de presiune pentru pozitia de mers la valoarea de 5 bar. in acelasi timp, este alimentat la aceeasi presiune si rezervorul de comanda A (6), prin comutatorul cu doua presiuni ZD11-1 (4). Rolul functional al comutatorului cu doua presiuni ZD11-1 si al rezervorului de comanda A este descris la pct. 1.5.1.2.2.

Sub actiunea aerului de comanda A, in ventilul releu RH3-EP (2B) se deschide ventilul de legatura dintre conducta generala si conducta de alimentare. Aerul trece din conducta de alimentare catre conducta generala in acelasi timp, prin ventilul releu RH3-EP aerul din conducta generala patrunde si in rezervorul de temporizare Z cu capacitatea de 9 litri (7). Legatura dintre conducta generala si conducta de alimentare se inchide atunci cand presiunea din rezervorul de temporizare Z (7) si din conducta generala se egalizeaza cu presiunea de comanda A.

In conformitate cu principiul sau de lucru, ventilul releu RH3-EP (2B) poate sa completeze automat pierderile de presiune prin neetanseitate din conducta generala, pana la echilibrarea ei cu presiunea din conducta A.

Franarea de serviciu. Defranarea

Pentru franare, maneta robinetului de frana FHD4-EP(1) se trece pe una din treptele de franare 1 ÷ 7 sau FR. TOTALA.

Prin oficiul de aerisire din regulatorul de presiune al robinetului (1), presiunea in conducta si rezervorul de comanda A, scade la valori cuprinse in domeniul 53,4 bar, dependent de pozitia manetei. Sub actiunea acestui aer de comanda, ventilul releu RH3-EP (2B) regleaza presiunea in conducta generala la aceeasi valoare ca in conducta A.

Presiunea din rezervorul de temporizare Z (7) se diminueaza de asemenea prin ventilul releu (2B).

Defranarea se poate realiza in trepte sau total.

La trecerea manetei pe o treapta inferioara sau pe pozitia de mers, conducta A si rezervorul de comanda A sunt alimentate din conducta de alimentare prin regulatorul de presiune din robinetul de frana FHD4-EP (1).

Cresterea de presiune din conducta A este sesizata de ventilul releu RH3-EP (2B) care reactioneaza prin cresterea presiunii in conducta generala si in rezervorul de temporizare Z (7), pana la realizarea echilibrului cu aerul de comanda

Rezervorul de temporizare Z(7) se umple din conducta generala prin ventilul releu RH3-EP(2B), dar cu o anumita intarziere. De aceea, in prima faza a slabirii franei, pentru stabilirea echilibrului pe cele doua fete ale pistonului-membrana din ventilul releu, presiunea in conducta generala creste la o valoare cu aprox. 0,3 bar, mai mare decat cea prescrisa (presiunea de comanda A). Aceasta suprapresiune se elimina lent fara nici-o interventie din exterior, pe masura ce rezervorul de temporizare Z (7) se umple la presiunea prescrisa

Pe oricare din pozitiile de franare ordinara, ventilul releu RH3-EP(2B) poate compensa pierderile prin neetanseitate, mentinand in conducta generala presiunea comandata

Franarea rapida

La trecerea manetei pe pozitia FR. RAPIDA, conducta generala se goleste direct prin robinetul de frana FHD4-EP (1).

Daca franarea se comanda din postul activ, se inchide legatura intre conducta de alimentare si conducta de blocare AB, aceasta din urma aerisindu-se prin robinetul mecanicului (1). Ca urmare, ventilul releu RH3-EP se blocheaza intrerupand posibilitatea realimentarii conductei generale din conducta de alimentare.

Deoarece nu exista o blocare mecanica a robinetului mecanicului (1), franarea rapida se poate comanda si din postul de conducere neocupat, golirea conductei generale facandu-se direct prin acest robinet.

Indiferent de postul de conducere, pe toata perioada cat maneta robinetului (1) se gaseste in pozitia de franare rapida, ventilul electropneumatic Z-02-G (2A) primeste alimentare electrica prin contactul SB al robinetului FHD4-EP. Ca urmare, electroventilul Z-02-G (2A) se inchide si aeriseste conducta de blocare AB cuprinsa intre el si ventilul releu RH3-EP (2B). Are loc astfel blocarea ventilului releu.

Supraalimentarea

La comanda de slabire a franei, pentru reducerea timpului de defranare a trenurilor, instalatia de comanda HDP-EP are posibilitatea de alimentare a conductei generale la o presiune mai mare de 5 bar. Suprapresiunea este eliminata lent prin ventilul releu RH3-EP (2B), astfel incat distribuitoarele de aer ale vagoanelor sa nu perceapa scaderea presiunii ca o comanda de franare.

Pentru comanda supraalimentarii conductei generale se pot actiona:

a) butonul de egalizare al robinetului de frana

b) maneta robinetului de frana FHD4-EP (1) pe pozitia SUPRAALIM.

a) Actionarea butonului de egalizare are ca efect evacuarea prin robinetul de frana (1) a aerului din rezervorul de temporizare. Pentru refacerea echilibrului de presiune din interiorul ventilului releu RH-EP (2B), presiunea in conducta generala creste corespunzator cu depresiunea din rezervorul de temporizare Z (7).

Evacuarea aerului din acest rezervor are loc numai cat timp butonul de pe pupitru este actionat. Dupa incetarea actionarii, presiunea in rezervorul de temporizare creste simultan cu scaderea lenta a presiunii din conducta generala in situatia de echilibru, presiunea aerului este de 5 bar atat in conducta generala cat si in rezervorul de temporizare.

Supraalimentarea maxima a conductei generale care se poate obtine prin aceasta metoda este de 0,7 bar, ceea ce corespunde, aerisirii complete a rezervorului de temporizare.

b) Actionarea manetei robinetului de frana (1) pe pozitia SUPRAALIM (pozitie fara retinere) are ca efect deschiderea legaturii dintre conducta de alimentare si conducta de impuls Fu. Aerul de comanda Fu ajunge la ventilul releu RH3-EP (2B) prin ventilul de impuls SIVG 5/2 (2D) si electroventilul WMV1-ZEST (3) normal deschis. Sub actiunea acestui aer de comanda in interiorul ventilului releu RH3-EP(2B).

creste presiunea in camera de comanda A;

se deschide un ventil cu sectiune mare care face legatura intre conducta generala si conducta de alimentare;

rezervorul de temporizare Z(7) este pus in legatura cu atmosfera.

Ca urmare, presiunea in conducta generala creste rapid, atata timp cat maneta este tinuta in aceasta pozitie si poate deveni egala cu presiunea din conducta de alimentare. La eliberarea manetei, ea revine pe pozitia MERS iar aerul de comanda Fu este evacuat prin robinetul mecanicului (1). Suprapresiunea din camera de comanda A este evacuata si rezervorul de temporizare se echilibreaza cu conducta generala

Presiunea in conducta generala scade rapid pana la 5,5 bar, dupa care descreste catre 5 bar, suficient de lent pentru a nu determina intrarea in actiune a franelor vagoanelor si locomotivei.

MAMA OMIDA



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1422
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site