CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
PROIECT
Perspectivele serviciilor de in regiunea
Serviciile ocupa un loc important in economia tarilor dezvoltate. Romania, in drumul sau spre o economie de piata functionala nu mai poate ignora mult timp importanta sectorului tertiar, in dezvoltarea de ansamblu a tarii, cat si a fiecarei regiuni in parte.
Proiectul isi propune analiza unei categorii de servicii (comert, sanatate si asistenta sociala, invatamant, activitati financiare, bancare si de asigurari, cultura, transporturi, posta si telecomunicatii, hoteluri si restaurante etc.) la nivel teritorial (regional), corelatia dintre aceste servicii si gradul de dezvoltare economico-sociala si, in finalul lucrarii, perspectivele serviciilor prezentate (la nivel regional).
Structura lucrarii va cuprinde:
Introducere: prezentarea importantei in economie a serviciilor alese spre analiza
Analiza evolutiei serviciilor de .in regiunea in perioada . (5 ani)
Corelatia intre gradul de dezvoltare economico-sociala a regiunii. si evolutia serviciilor de.
Analiza comparativa a evolutiei serviciilor de.din regiunea.cu cele din alte regiuni
Perspectivele serviciilor de.din regiunea.in perioada.(3 ani)
Analiza evolutiei serviciilor de . in regiunea . in perioada . (5 ani)
Se vor construi cel putin doua serii statistice pentru cel putin un indicator fizic si unul valoric, privind evolutia in timp a unei categorii de servicii intr-o regiune. La baza acestora vor sta indicatorii din Anuarul Statistic al Romaniei, capitolul: Statistica regionala:
P.I.B. realizat in serviciile de . in regiunea.
P.O. in serviciile de .
Volumul investitiilor realizate
Imobilizarile corporale
Indicatori fizici ai cererii si ofertei (numarul de unitati, numarul de calatori etc.)
Seriile valorice vor fi transformate pentru analiza din preturi curente in preturi comparabile, folosindu-se metoda deflatiei (cu indicele de pret al serviciilor).
Vor fi utilizati ca indicatori de analiza:
sporul cu baza fixa
sporul cu baza in lant
indicele de evolutie cu baza fixa (sau: *100)
indicele de evolutie cu baza in lant (sau: *100)
ritmul de evolutie cu baza fixa (sau: -100)
ritmul de evolutie cu baza in lant (sau: -100)
media seriei
sporul mediu de evolutie
indicele mediu de evolutie (sau: * 100)
ritmul mediu de evolutie (sau: -100),
unde: n = numarul de ani ai seriei
y1= indicatorul in primul an al seriei
yn= indicatorul in ultimul an al seriei
yi = indicatorul in anul analizat
yi-1 = indicatorul in anul anterior analizei
Se vor comenta atat cauzele care au generat fenomenele respective cat si tendintele inregistrate. Pentru indicatorii analizati va fi prezentat locul grupei de servicii in ansamblul serviciilor si pe total economie, atat regionala, cat si nationala, pentru cel putin doua momente diferite (sau pentru media seriei), utilizandu-se tabele si grafice adecvate.
Corelatia intre gradul de evolutie economico-sociala a regiunii . si evolutia serviciilor de .
Se va cerceta intensitatea legaturii existente intre cei doi indicatori prin calcularea:
coeficientului de corelatie liniara simpla (r)
coeficientului de corelatie a rangurilor Spearman (Sp)
coeficientului de corelatie a rangurilor Kendall (K)
si se vor interpreta rezultatele obtinute.
Formulele utilizate pentru calcularea acestor coeficienti sunt:
r =
unde: x = indicatorul independent
y = indicatorul dependent
n = numarul de ani ai seriei
Sp =
K =
unde: d = diferenta dintre rangul variabilei x si cel al variabilei y
n = numarul de tari (regiuni, judete)
unde: Pi = nr. de ranguri superioare rangului dupa y, in ordinea stricta din tabel
Qi = nr. de ranguri inferioare rangului dupa y, in ordinea stricta din tabel
Analiza comparativa a serviciilor de . din regiunea . cu cele din alte regiuni
Se vor realiza comparatii intre regiuni care vor viza locul ocupat de serviciile analizate in economie. Atentie! Indicatorii utilizati trebuie sa poata fi comparati! (ex. numar paturi de spital la 1000 locuitori, numar profesori la 1000 locuitori etc.)
Perspectivele serviciilor de . din regiunea . in perioada . (3 ani)
In scopul stabilirii tendintelor in evolutia grupei de servicii se vor utiliza mai multe metode statistico-matematice (spor mediu, indice mediu, trend) dintre care se va alege metoda cea mai buna pentru previziune, prin calculul abaterii medii patratice (s) si a coeficientului de variatie (v):
unde: s = abaterea medie patratica
yi = seria empirica
seria ajustata
n = numarul de ani pentru care sunt prezentate datele (numarul de ani ai seriei)
media aritmetica a seriei yi
v = coeficientul de variatie a carui valoare trebuie sa fie mai mica de 5% pentru ca previziunea sa fie cat mai apropiata de realitate (5%).
Pentru exemplificare, se va prezenta pe scurt in continuare utilizarea metodelor mai sus amintite intr-un model de proiect realizat pe total servicii (si nu pe o grupa anume) in regiunea Bucuresti (regiune ce include municipiul Bucuresti si judetul Ilfov).
Analiza si previziunea evolutiei serviciilor
in regiunea Bucuresti
Dezvoltarea fara precedent a serviciilor din ultimele decenii indreptateste sintagma 'economie a serviciilor' aplicata tarilor dezvoltate. Din acelasi motiv, specialistii isi indreapta privirea din ce in ce mai intens spre definirea si analizarea acestui domeniu deosebit de complex . Cu toate eforturile depuse, pana in prezent nu exista o definitie 'perfecta' a serviciilor care sa le delimiteze pe acestea de bunurile materiale
Din ce in ce mai raspandite sunt teoriile care sustin ca societatea viitoare (prezenta deja in tarile dezvoltate) poate fi definita ca o economie a serviciilor, avand o serie de trasaturi specifice: integrarea orizontala a tuturor activitatilor din economie, reconsiderarea importantei ofertei in economie tinand cont de cerintele unei dezvoltari durabile, cresterea riscului si incertitudinii
In economia serviciilor prioritatea este acordata functiilor, preocuparea fiind legata de sistemele care produc un rezultat. Cu toate acestea, trebuie tinut cont de faptul ca aceste sisteme (chiar daca produc servicii abstracte, precum telecomunicatiile) sunt dependente de suportul material. Punctul central al economiei serviciilor il reprezinta cunoasterea, inteligenta, tendinta (fireasca) spre progres. Educatia (invatamantul) la un nivel din ce in ce mai inalt reprezinta premiza dezvoltarii economice actuale.[4]
Puternica tendinta de tertiarizare si implicit importanta serviciilor, mai ales in economiile tarilor dezvoltate, sunt subliniate de ponderea mare a ocuparii populatiei in acest domeniu, pondere ce depaseste 60% si chiar 70% din totalul populatiei ocupate. De asemenea, concluzii asemanatoare se desprind si din analiza ponderii serviciilor in crearea PIB.
In tarile mediu dezvoltate ponderea sectorului tertiar in ocuparea populatiei si in crearea PIB se situeaza la un nivel mediu de 50 - 60%, iar in tarile cu un nivel scazut de dezvoltare, acesti indicatori iau valori mai reduse (30 - 40%).[5] Din pacate, acesta din urma este si nivelul Romaniei, unde populatia ocupata in domeniul serviciilor se situeaza la aproape 40% din totalul populatiei ocupate.
CAP 1. Analiza evolutiei serviciilor in Romania in perioada 1999- 2003
a) Populatia ocupata in cele trei sectoare ale economiei este prezentata in tabelul urmator:
Sector |
Primar |
Secundar |
Tertiar |
Total |
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Bucuresti, editiile 2000 - 2004, capitolul Statistica teritoriala
Nota: ectorul secundar cuprinde si 'Constructiile'
Se observa o oscilatie continua a
populatiei ocupate in agricultura si in industrie. Spre
deosebire de agricultura (regiunea Bucuresti cuprinde si
judetul Ilfov), unde, desi exista fluctuatii, tendinta
generala este de scadere, in sectorul secundar (care contine
si constructiile), tendinta generala este de crestere.
Sectorul tertiar (serviciile) are un pronuntat caracter
crescator, care influenteaza si cresterea
Structura populatiei ocupate in regiunea Bucuresti este prezentata in urmatorul tabel:
Tabel nr. P2. Ponderea celor trei sectoare ale economiei in total populatie ocupata la nivelul regiunii Bucuresti
Sector |
Primar |
Secundar |
Tertiar |
Total |
Media |
Nota: Calculele prezentate sunt realizate pe baza datelor din tabelul anterior.
Pentru comparatie, este prezentata in continuare si structura populatiei ocupate in economia Romaniei:
Tabel nr. P3. Ponderea celor trei sectoare ale economiei in total populatie ocupata la nivelul Romaniei
Sector |
Primar |
Secundar |
Tertiar |
Total |
Media |
Nota: Calculele sunt realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Bucuresti, editiile 2000 - 2004, capitolul 20
Tot pentru comparatie, este prezentata structura populatiei ocupate in economia unor tari dezvoltate si in dezvoltare.
Tabel nr. P4. Structura populatiei ocupate in economia unor tari, in anul 2002
Sector |
Primar |
Secundar |
Tertiar |
Total |
| ||||
| ||||
| ||||
SUA | ||||
Ungaria (2001) | ||||
Polonia |
Nota: Calculele sunt realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2004
Din tabelul P2 se observa ca, desi indicatorul absolut din tabelul P1 inregistreaza o puternica tendinta de crestere, in structura, ponderea populatiei ocupate in servicii din Bucuresti in totalul populatiei ocupate din aceasta regiune inregistreaza mici fluctuatii, ajungand totusi la valori apropiate de cele din tarile dezvoltate, aproape egale cu cele din Ungaria si mult superioare fata de cele pe total tara. O explicatie este aceea ca regiunea include capitala tarii, unde isi au sediul multe din marile firme nationale si internationale din domeniul serviciilor de asigurari, telecomunicatii (mobile), hoteluri si restaurante (Bucuresti fiind principalul punct de atractie pentru turismul de afaceri), dar si o mare parte din serviciile de administratie publica sau invatamant (fiind cel mai mare centru universitar al Romaniei).
Ponderea medie a populatiei ocupate in cele trei sectoare ale economiei nationale si a Bucurestiului pentru perioada 1999-2003 este prezentata in figura P1, respectiv P2.
Evolutia populatiei ocupate in servicii in regiunea Bucuresti este caracterizata de indicatorii prezentati in tabelul P5.
Tabel nr. P5. Indicatorii absoluti, relativi si medii pentru populatia ocupata in servicii in regiunea Bucuresti
Anii |
Indicatori absoluti (mii persoane) |
Indicatori relativi (%) |
Indicatorii medii |
||||||||
De nivel |
Modificari absolute |
Indicele dinamicii |
Ritmul de crestere |
Calculati din valori absolute |
Calculati din valori relative (%) |
||||||
Valori Yi |
Di/1 |
Di/i-1 |
Ii/1 |
Ii/i-1 |
Ri/1 |
Ri/i-1 |
|
|
|
|
|
|
Se observa ca populatia ocupata in servicii din regiunea Bucuresti inregistreaza o crestere puternica, mai ales in perioada 1999-2000, cand a avut loc o crestere spectaculoasa (cu 80,2 mii persoane). Anul 1999 reprezinta, de altfel, un punct de cotitura pentru toata economia romaneasca, fiind anul in care, in majoritatea domeniilor, indicatorii economici au inregistrat valori foarte mici.
Pe intreaga perioada s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate in servicii din regiunea analizata de 502,72 mii persoane, o modificare medie pozitiva de 44,625 mii persoane, un indice mediu al dinamicii supraunitar de 109,57%, ceea ce inseamna, un ritm mediu pozitiv de 9,57%.
Populatia ocupata in sectorul tertiar are o distributie pe tipuri de servicii prezentata in tabelul P6.
Tabel nr. P6. Distributia populatiei ocupate in sectorul tertiar din Bucuresti pe tipuri de servicii
|
Ani | |||||||||||||||||||||
Tipuri de servicii |
Mii pers. |
Mii pers. |
Mii pers. |
Mii pers. |
Mii pers. |
|
||||||||||||||||
|
Comert | |||||||||||||||||||||
|
Hoteluri si rest. | |||||||||||||||||||||
|
Transp.,depozit.,com. | |||||||||||||||||||||
|
Intermedieri financ. | |||||||||||||||||||||
|
Tranzactii imobiliare | |||||||||||||||||||||
|
Admin. publ.,aparare | |||||||||||||||||||||
|
Invatamant | |||||||||||||||||||||
|
Sanatate si asist. soc. | |||||||||||||||||||||
|
Alte servicii | |||||||||||||||||||||
|
TOTAL SERVICII | |||||||||||||||||||||
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti, editiile 2000-2004, cap.20
Cea mai mare parte a populatiei ocupate in servicii din regiunea Bucuresti se afla in comert, inregistrandu-se o crestere continua. O evolutie semnificativa s-a inregistrat in domeniul tranzactiilor imobiliare, care se afla in 2003 pe locul II in topul populatiei ocupate in servicii din Bucuresti. Urmeaza apoi in ordine: serviciile de transport, depozitare si comunicatii, invatamantul, sanatatea, pe ultimul loc situandu-se populatia ocupata in hoteluri si restaurante.
b) Evolutia PIB in ansamblul economiei regiunii Bucuresti este prezentata in tabelul urmator:
Tabel nr. P7. Nivelul P.I.B. -ului in cele trei sectoare ale economiei in regiunea Bucuresti
- mld. lei preturi curente -
Sector |
Primar |
Secundar |
Tertiar |
Total |
Sursa: www.insse.ro
Nota: Sectorul secundar cuprinde si 'Constructiile'
Din insumarea valorilor pe linie nu se obtine totalul, deoarece unele elemente: datorii din import, TVA etc. au fost cuprinse in total fara a fi defalcate.
*Conform metodologiei SEC 1995
Se observa o crestere substantiala a nivelului PIB in toate sectoarele, care insa poate fi pusa pe seama inflatiei; in urma deflatarii seriilor de date vom observa daca aceasta evolutie reprezinta in realitate o crestere sau o scadere a nivelului PIB. In tabelul urmator este prezentata ponderea celor trei sectoare ale economiei in total PIB creat in regiunea Bucuresti:
Sector |
Primar |
Secundar |
Tertiar |
Total |
Media |
Nota: Calculat pe baza datelor din tabelul P7
Din insumarea activitatilor nu rezulta in toate cazurile 100% intrucat unele elemente: datorii din import, TVA etc. au fost incluse in total fara a fi defalcate
Ponderea celor trei sectoare la formarea PIB in perioada 1998 - 2002 este prezentata in figura P3.
In continuare se realizeaza transformarea PIB-ului creat in regiunea Bucuresti din preturi curente in preturi comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum in servicii (tabel P9).
Tabel nr. P9. P.I.B. din servicii creat in regiunea Bucuresti in preturi comparabile
Anii |
P.I.B. in servicii - pr.curente - mld. lei |
Indicii pr. de consum in servicii |
P.I.B. in servicii - pr. constante - mld. lei |
Se observa ca si in realitate tendinta PIB este in general de crestere, dar cresterile sunt extrem de mici in comparatie cu valorile exprimate in preturi curente, existand mici fluctuatii in perioada analizata. Aceasta dinamica este ilustrata in fig P4.
In continuare se analizeaza evolutia P.I.B. in servicii din regiunea Bucuresti (in preturi comparabile) si cu ajutorul indicatorilor prezentati in tabelul P10.
Tabel nr. P10. Indicatorii absoluti, relativi si medii pentru P.I.B. creat in servicii in regiunea Bucuresti in perioada 1998-2002
Anii |
Indicatori absoluti (mld.lei) |
Indicatori relativi (%) |
Indicatorii medii |
||||||||
De nivel |
Modificari absolute |
Indicele dinamicii |
Ritmul de crestere |
Calculati din valori absolute |
Calculati din valori relative (%) |
||||||
Valori yi |
Di/1 |
Di/i-1 |
Ii/1 |
Ii/i-1 |
Ri/1 |
Ri/i-1 |
|
|
|
|
|
Se observa scadere a PIB-ului creat de servicii in regiunea Bucuresti in perioada 1998-1999, pentru ca in 2000 sa aiba loc o redresare, continuata in 2001 si incetinita in 2002. Pe intreaga perioada s-a inregistrat un PIB mediu anual de 37445,94 mld. lei, cu o modificare medie anuala de 840,225 mld. lei, un indice mediu de 102,2%, ceea ce inseamna o crestere medie anuala de 2,2%.
Tabel nr. P11. Structura produsului intern brut pe tipuri de activitati in Romania
in perioada 1996-2002
%
Sectorul | |||||||
Primar | |||||||
Secundar | |||||||
Tertiar | |||||||
SIFIM* | |||||||
Valoare adaugata bruta | |||||||
Impozite pe produs+taxe vam.-subventii | |||||||
PIB |
*servicii de intermediere financiara indirect masurate
Sursa: Maria Ioncica, Economia serviciilor, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, p.51
Comparativ cu situatia PIB-ului la nivelul Romaniei, in Bucuresti ponderea PIB creat in servicii este mult mai mare. De asemenea, comparativ cu celelalte sectoare economice (primar si secundar) productivitatea relativa a serviciilor din regiunea Bucuresti este superioara. O explicatie a acestei productivitati superioare o reprezinta dezvoltarea serviciilor care incorporeaza atat munca inteligenta (inalt calificata) - ca de exemplu in domeniul bancar (cele mai mari banci cu capital national si international avand sediul central in Bucuresti), cat si tehnologie avansata - ca de exemplu in comunicatii: telefonia mobila si fixa, firmele de cablu (care si-au extins treptat activitatea si in domeniul telefoniei fixe si internetului).
2. Corelatia intre gradul de dezvoltare economico-sociala a regiunii Bucuresti si evolutia serviciilor
Dintre indicatorii care exprima dezvoltarea economico-sociala de ansamblu a regiunii Bucuresti (x) se pot utiliza: PIB (PNB)/locuitor, populatia ocupata, veniturile reale pe locuitor, rata inflatiei, rata somajului, durata medie a vietii, volumul investitiilor, cifra de afaceri, gradul de urbanizare etc.
Referitor la indicatorii care exprima evolutia serviciilor de. (y) pot fi utilizati: PIB creat in servicii, populatia ocupata in servicii, volumul serviciilor de piata, numar turisti etc.
Pentru a stabili in ce masura populatia
ocupata in Bucuresti influenteaza
PIB-ul creat in servicii din aceasta regiune se calculeaza
coeficientul de corelatie simpla (r).
Tabel nr P12. Calcularea legaturii dintre populatia ocupata si produsul intern brut creat in servicii in regiunea Bucuresti
Anii |
Populatia ocupata in Bucuresti (mii pers.) (x) |
PIB din serv. in Bucuresti (mii mld.lei P.comp.2000) (y) |
xi yi |
xi2 |
yi2 |
Total |
In urma
calculelor se obtine r = 0,36, ceea ce semnifica o legatura
directa intre cei doi indicatori
studiati, populatia ocupata din Bucuresti influentand
PIB-ul creat in servicii din aceasta regiune, deoarece populatia
ocupata din Bucuresti are venituri superioare celor pe total tara
si in acest caz, cererea de servicii este mai mare, impulsionand
dezvoltarea lor si implicit a PIB-ului creat in servicii. Mai mult, atat
pregatirea
De
asemenea, vor fi calculati si coeficientii de corelatie a
rangurilor Spearman si
Tabel nr. P13
Regiunea |
P.O. (x) |
PIB servicii in P.curente (mld. lei) (y) |
rx |
ry |
d2 |
Nord - Est | |||||
Sud - Est | |||||
Sud | |||||
Sud - Vest | |||||
Vest | |||||
Nord - Vest | |||||
Centru | |||||
Bucuresti | |||||
TOTAL |
*Totalul cuprinde si PIB-ul extra-regiunilor ( 429,9 mld. lei )
Sp = 0,50
Tabel nr. P14
Regiunea |
ry |
pi |
Qi |
Nord - Est | |||
Sud | |||
Nord - Vest | |||
Centru | |||
Sud- Est | |||
Bucuresti | |||
Sud- Vest | |||
Vest | |||
S = Pi - Qi = 19 - 9 = 10 K = 0,35
La nivel teritorial, legatura dintre PO in
economie si PIB-ul creat in servicii este slaba, din date rezultand
ca productivitatea populatiei ocupate are o influenta mai
mare asupra PIB-ului (
3. Analiza comparativa a dezvoltarii serviciilor in cele 8 regiuni din Romania la nivelul anului 2002
Pentru
comparatie s-au luat in considerare urmatorii indicatori:
Tabel nr. P15. PO in servicii, PIB creat in servicii si PIB in servicii/PO in servicii in cele 8 regiuni din Romania la nivelul anului 2002
Regiunea |
(mii pers.) |
PIB servicii (mld. lei) P.curente |
PIB servicii/PO servicii (mil lei/pers) |
rangPIB/PO |
Nord - Est | ||||
Sud - Est | ||||
Sud | ||||
Sud - Vest | ||||
Vest | ||||
Nord - Vest | ||||
Centru | ||||
Bucuresti | ||||
TOTAL |
* Totalul cuprinde si PIB-ul extra-regiunilor ( 429,9 mld. lei )
Sursa: Calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti, 2004, cap.20
Din analiza tabelului P15 se observa marea diferenta ce exista intre productivitatea muncii din domeniul serviciilor in regiunea Bucuresti comparativ cu celelalte sapte regiuni, care se situeaza toate la valori apropiate (un lucrator in servicii din Bucuresti aduce un aport la PIB aproape dublu fata de colegii sai din tara). O posibila explicatie este motivarea superioara a populatiei ocupate din Bucuresti, atat prin salarii, cat si prin alte stimulente (avansare mai rapida, vacante stimulent, asigurarea perfectionarii profesionale).
4. Perspectivele serviciilor din regiunea Bucuresti pentru perioada 2004 -2006
Se vor utiliza pentru fiecare indicator (serie de date) cel putin doua metode de previziune si se va alege cea pentru care coeficientul de variatie (v) este mai mic de 5%.
a) Metoda sporului mediu
Previziune pentru populatia ocupata in servicii in Bucuresti
Anii |
yi (mii pers) |
tI |
|
|
Total |
Din datele anterioare se cunoaste mii pers.; mii pers.
Deci metoda ajusteaza bine seria de date.
b) Metoda indicelui mediu de dinamica
Anii |
yi (mii pers) |
ti |
|
|
Total |
Se cunoaste ca
,
Rezulta ca si aceasta metoda ajusteaza bine seria de date.
c) Metoda trendului liniar
Anii |
yi (mii pers) |
ti |
ti2 |
yi ti |
|
|
Total |
, , ,
s v = 2,57% < 5% si aceasta metoda ajusteaza bine seria de date.
d) Metoda trendului parabolic
Anii |
yi (mii pers) |
ti |
ti2 |
t3 |
t4 |
yi ti |
yit2 |
=a+bt+ct2 |
|
Total |
b = 40,99
c = - 4
a = 510,72
s v = 2,199< 5%,
deci metoda ajusteaza cel mai bine seria de date si va fi folosita pentru previziune.
Nota: In cazul in care se obtine v<5% pentru doua sau mai multe metode, se alege metoda de previziune potrivit careia coeficientul de variatie are valoarea cea mai mica.
Previziunea evolutiei populatiei ocupate in servicii in regiunea Bucuresti, in perioada 2004-2006
- mii persoane -
Anii |
ti |
|
Se
observa o crestere
Tendinta care se observa in urma previziunii este una favorabila pentru regiunea Bucuresti, tinand cont de faptul ca si in economiile dezvoltate, populatia ocupata in sectorul tertiar are o pondere ridicata si este in crestere.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2348
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved