CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Bazele Comertului
OBIECTIVE
1. Prezentarea modului de organizare a schimburilor de marfuri si a sistemelor de
antrenare a comertului in procesul circulatiei bunurilor si serviciilor.
2. Explicarea conceptului de distributie si specificitatea acestuia in economia
moderna.
3. Prezentarea tipologiei distributiei si a impactului acesteia asupra structurilor
comerciale; explicarea rolului logisticei comerciale in organizarea activitatii de
comert.
4. Asigurarea cunoasterii structurii circuitelor de distributie, modul de formare a
acestora, posibilitatile de utilizare si principalele particularizari ale respectivelor
circuite in functie de natura sau destinatia produselor ce formeaza obiectul
comercializarii.
5. Determinarea elementelor pe care le presupune managementul unui circuit de
distributie.
6. Prezentarea principalelor aspecte prin care se caracterizeaza evolutia distributiei
marfurilor si a circuitelor comerciale pe plan mondial.
Distributia marfurilor 5
1.1. Introducere
Problematica distributiei marfurilor, prin complexitatea sa, trebuie abordata intr-un
context mai larg, pentru a putea evidentia consistenta si perspectivele unui asemenea
sector, luandu-se in considerare, pe de o parte, diversitatea formelor sale - comert cu
amanuntul, comert cu ridicata, comert mijlociu etc. - iar, pe de alta parte, necesitatea
unei evaluari corecte a rolului sau atat in ceea ce priveste dezvoltarea productiei, cat si
in promovarea si modernizarea consumului, astfel incat sa poata fi apropiata de toate
celelalte forme si sectoare ale pietei . Intr-o asemenea acceptiune, este necesar a se
porni de la schimbul de marfuri si rolul acestuia in evolutia economica a fiecarui stat sau
comunitate.
Organizarea schimburilor de marfuri, in realizarea carora este antrenat comertul,
constituie unul dintre actele fundamentale ale societatii. Acest act care antreneaza
intreaga structura sociala, prin actiuni mai mult sau mai putin spontane, defineste, de
fapt, locul economiei in ansamblul vietii sociale, specializarea tot mai puternica si
delimitarea din ce in ce mai riguroasa a domeniilor de actiune atat in cadrul frontierelor
nationale, cat si pe scara mondiala.
Multitudinea de intreprinzatori particulari sau colectivi, ce produc sau
comercializeaza produse, cresterea numarului de consumatori sau a intreprinderilor
utilizatoare ce au nevoie de produse, aparitia cumparatorilor reprezentanti, precum si a
diferitelor categorii de intermediari au generat, in timp, aparitia unui cadru propice
desfasurarii si derularii schimburilor respective. Un asemenea cadru este reprezentat de
piata, care apare ca un ansamblu de medii de comunicatii prin care vanzatorii se
informeaza unilateral asupra a ceea ce se ofera, a ceea ce au nevoie, asupra preturilor
pe care le cer si pe care le propun, in scopul incheierii tranzactiilor.
Pe masura dezvoltarii societatii, piata a cunoscut evolutii spectaculoase, trecand
prin stadii succesive, de la forma sa traditionala, reprezentata de halele publice, la forma
sa moderna, bazata pe retele de comunicatii si de distributie, care genereaza adevarate
R. Garosci: La ce se pot astepta firmele de distributie de la noile evolutii in politica comerciala a UE,
Comunicare la Congresul International al Asociatiei Internationale a Distributiei (AIDA), Viena, 1996
(Redat dupa lucrarea "Distributia in Europa", Ed. CRCE-CRD, Bucuresti, 1997, p.11)
6 Bazele Comertului
socuri asupra organizarii schimburilor din intreaga lume. Un asemenea context impune,
in actuala perioada, o cercetare deosebita pentru a defini continutul complex al pietei si
al limbajului comunicatiilor, fenomen ce apare ca deosebit de important atat pentru
dezvoltarea si derularea actelor de vanzare-cumparare, cat si a activitatii comerciale in
general
O componenta importanta a activitatii pe care agentii economici o desfasoara in
cadrul pietei este reprezentata de procesul de comercializare.
In economia moderna, caracterizata printr-o complexitate deosebita, cazurile
cand un producator poate sa-si vanda direct marfurile realizate sunt mai rare.
Fabricantul lumii moderne are posibilitatea de a apela la o serie de intermediari ce
indeplinesc in cadrul pietei diverse functii, alcatuind anumite circuite comerciale sau
intrand ca elemente componente ale lantului logistic specific fiecarui produs destinat
pietei. Cautand sa vina in sprijinul tuturor participantilor la realizarea fluxului produselor
(producator comert cu ridicata comert cu amanuntul consumator) lucrarea de fata
incearca sa lamureasca o serie de probleme legate de distributie, abordate din punct de
vedere comercial. Ea usureaza astfel procesele de decizie cu privire la stabilirea
circuitelor produselor, atat sub aspectul fundamentarii cailor de alegere a canalelor de
distributie de catre producatori si stabilirea logisticii corespunzatoare acestora, cat si in
ceea ce priveste sistemele de integrare a grosistilor, detailistilor in vederea asigurarii
retelei de unitati si a formelor corespunzatoare de comercializare a marfurilor in cadrul
fiecarei zone si a tuturor punctelor de consum.
1.2. Continutul, rolul si functiile distributiei marfurilor
1.2.1. Continutul distributiei marfurilor
Termenul de distributie desemneaza ansamblul mijloacelor si al operatiunilor care
asigura punerea la dispozitia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor si
serviciilor realizate de catre intreprinderile producatoare. Sau, altfel spus, distributia
reprezinta procesul prin care bunurile si serviciile sunt puse la dispozitia consumatorilor
intermediari sau finali, asigurandu-li-se acestora facilitatile de loc, timp, marime etc.,
D. Patriche: Economie comerciala, Ed. Institul national "Virgil Madgearu", Bucuresti, 1993, p.47.
Distributia marfurilor 7
potrivit cerintelor pe care le manifesta in cadrul pietei
Mijloacele si operatiunile desemnate prin termenul de distributie se clasifica in
doua mari categorii, ce pot fi consemnate prin notiunile de "distributie comerciala" si
"distributie fizica". Distributia comerciala consta in a transfera titlul de proprietate
asupra produsului de la producator la consumator. Distributia respectiva poate fi
asigurata prin intermediul agentilor de distributie. Acestia pot fi individuali, ca de
exemplu vanzatorii din intreprindere, sau pot fi intreprinderi de comert cu ridicata,
societati comerciale ce se ocupa de comertul prin corespondenta sau de comertul cu
amanuntul etc. Distributia fizica, la randul sau, consta in a pune, din punct de vedere
material, bunurile si serviciile la dispozitia consumatorilor, cu ajutorul mijloacelor de
transport si al stocajului . Distributia fizica mai este intalnita in literatura de specialitate si
sub denumirea de logistica comerciala.
In economia moderna, a carei evolutie este bazata pe o functionare libera a
mecanismului de piata, procesul de distributie se are in vedere ca un proces care
trebuie sa contribuie la promovarea progresului economic general. Intr-un asemenea
cadru de interpretare, distributia depaseste limitele unei simple vehiculari de marfuri,
adaugand sau asociind acesteia o gama de servicii in continua crestere, precum si o
influenta activa a productiei, pe baza cunoasterii amanuntite a consumatorilor . Drept
urmare, conceptul de distributie nu trebuie confundat cu miscarea marfurilor. In timp ce
miscarea marfurilor are in vedere deplasarea fizica a marfurilor de la productie la
consum, conceptul de distributie are in vedere un proces mai larg, care incepe in
momentul in care produsul este gata pentru a fi lansat pe piata si se sfarseste o data cu
consumarea actului de vanzare la consumatorul final. In acest interval de timp si spatiu
au loc o serie de activitati economice, cum ar fi: livrarea marfurilor, transportul acestora,
depozitarea si conservarea lor, stocarea, vanzarea cu ridicata si cu amanuntul etc.;
mobilizarea resurselor materiale, financiare si umane necesare realizarii procesului
respectiv; stabilirea modalitatilor de transfer a titlurilor de proprietate si asigurarea
practica a acestor titluri etc. Toate acestea au drept scop satisfacerea corespunzatoare
A. Dayan: Manuel de la
distribution, Les
Editions d'Organisation,
A. Dayan: lucrare citata, p. 23
J. Gnetta: A chaque type de client, un march specialis, Rev. "Le nouvel economiste" nr.932/1994,
Franta.
8 Bazele Comertului
a nevoilor consumatorilor si, prin aceasta, cresterea cifrei de afaceri, generatoare de
profit, a fiecarei firme implicate in tranzactiile comerciale.
1.2.2. Rolul si functiile distributiei
Producatorii si consumatorii, in cadrul oricarei societati, sunt separati prin
distanta, prin ignorarea reciproca a mijloacelor si nevoilor, prin disproportii intre
cantitatile oferite de catre fiecare producator si cele cerute de fiecare consumator,
precum si prin decalajul dintre perioadele de realizare a produselor si momentul
manifestarii nevoilor. Comertul, ca faza intermediara esentiala intre functia productiei si
cea a consumului sau a utilizarii , trebuie sa asigure echilibrul necesar in cadrul pietei si
fluiditatea actelor de vanzare-cumparare.
Pornind de la aceste considerente, distributiei ii revine rolul de a regulariza
miscarea bunurilor si serviciilor intre productie si consum si de a satisface nevoile
consumatorilor, furnizandu-le o serie de servicii ca: proximitatea pretului de vanzare,
posibilitatea de a alege dintr-un sortiment larg bunurile si serviciile ce corespund cel mai
bine nevoilor si exigentelor etc. In vederea realizarii echilibrului necesar in cadrul pietei,
prin regularizarea miscarii bunurilor si serviciilor intre productie si consum, distributia
reuneste un ansamblu de functii economice esentiale atat pentru producatori cat si
pentru consumatori, permitand scurgerea productiei spre locurile de consum, in cele mai
bune conditii.
Intre principalele functii ale distributiei, literatura de specialitate consemneaza:
schimbarea proprietatii asupra produsului, respectiv efectuarea transferului
succesiv al dreptului de proprietate de la producator la consumator prin intermediul
actelor de vanzare-cumparare;
deplasarea produselor de la producator la consumator prin intermediul
activitatilor de transport, stocare, conditionare, manipulare, demontare sau asamblare,
ambalare, etalare, vanzare etc.;
informarea, consilierea si asigurarea service-ului dupa vanzare in vederea
asigurarii unei bune informari a clientelei cu privire la posibilitatile de satisfacere a
diverselor trebuinte, facilitarii operatiunilor de alegere a produselor necesare si ajutarii in
A. Dayan: lucrare citata, p. 23
Distributia marfurilor 9
procesul de intretinere si utilizare a diverselor bunuri achizitionate
finantarea unor operatiuni comerciale , functie ce are in vedere existenta unor
cazuri in care agentii de distributie finanteaza intreprinderile de productie in procesul de
cumparare si stocare a produselor in unele perioade in care marfurile vor fi produse si
nu vor fi vandute imediat clientului final.
Functiile enumerate scot in evidenta faptul ca rolul distributiei este multiplu si
benefic atat pentru producator cat si pentru consumator.
Fata de producator, distributia opereaza o regularizare a activitatii de fabricatie,
permitandu-i acestuia o esalonare a productiei pe parcursul intregului an gestionar prin
comenzi in avans si prin stocaje, operatiuni care fac ca efectele oscilatiilor sezoniere
sau conjuncturale ale cererii sa fie anihilate, distributia participand la eforturile financiare
ale producatorilor, platind bunurile care se stocheaza fara a avea certitudinea vanzarii
lor. De asemenea, distributia, prin functiile sale, permite producatorului sa-si orienteze
productia si sa-si trimita peste tot produsele sale, pe baza intereselor reciproce, prin
participarea la organizarea si realizarea actiunilor promotionale, destinate asigurarii unei
mai bune vanzari a produselor sau serviciilor.
In ceea ce priveste consumatorul, distributia are, de asemenea, un rol esential.
Ea pune la dispozitia acestuia, acolo unde el se gaseste si cand doreste, bunurile
necesare, in cantitatile solicitate. Prin asemenea facilitati, distributia il scuteste pe
consumator de mari deplasari, de eforturi pentru efectuarea unor cumparaturi mari si
imobilizari de sume, care, astfel disponibilizate, pot fi folosite in alte scopuri.
1.3. Tipologia canalelor de distributie
Modalitatile de trecere a unui produs din sfera productiei in sfera consumului
formeaza circuitul de distributie al acestuia. Circuitul de distributie sau circuitul comercial
include atat producatorul cat si consumatorul, precum si toti intermediarii cu caracter
comercial implicati in transferul respectiv.
Studiul circuitelor de distributie comporta analiza intermediarilor si a diverselor
organisme interesate in miscarea marfurilor spre utilizatori, precum si a problemelor
referitoare la orientarea fluxului acestei miscari. In aceste conditii, circuitul de distributie
St. L.
10 Bazele Comertului
nu trebuie avut in vedere doar ca un itinerariu al deplasarii produselor, ci ca o
succesiune de transferuri ale titlului de proprietate al produsului intre diferitele verigi
componente ale lantului de distributie
Definirea circuitelor de distributie are in vedere si faptul ca acestea reprezinta un
organism complex, ce are dimensiuni legate de lungime, latime si adancime:
) Lungimea circuitului de distributie este data de numarul verigilor intermediare
care participa succesiv la realizarea transferului marfurilor de la producator la
consumator. Tinand seama de acest criteriu, practica comerciala a impus urmatoarea
structura a circuitelor de distributie (vezi figura 1-1)
circuite foarte scurte, in cadrul carora nu intervine nici un intermediar,
vanzarea fiind realizata direct de firma producatoare sau de reprezentantii acesteia
catre consumatorii finali;
circuite scurte, care nu comporta intre producator si clientul final decat un
intermediar, care, in mod frecvent, este un detailist; in cadrul acestui tip de circuit
comercial, cea mai mare parte a muncii de comercializare cade in sarcina
producatorului
circuite medii, unde producatorul vinde produsele sale unei centrale de
cumparare care le distribuie apoi diferitelor puncte de vanzare;
circuite lungi, care cuprind mai multi intermediari, atat grosisti cat si detailisti,
agenti etc.
De mentionat faptul ca un produs poate urma diverse circuite pentru a ajunge la
destinatarul sau. Sunt insa situatii in care, datorita naturii produselor, in special cand
este vorba de cele agricole, circuitele comerciale trebuie sa capete o mare complexitate,
antrenand numerosi intermediari si multiple mutatii de produse in cadrul fluxului
producator-consumator.
Ph. Kotler, B. Dubois: Marketing-Management, Publi-Union Editions,
D. Lindon: lucrare citata, p.130
A. Dayan: lucrare citata, p. 145
Distributia marfurilor 11
2) Latimea sau amploarea circuitului de distributie este data de numarul unitatilor
prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul aceleiasi etape din structura
circuitului respectiv. Un asemenea aspect nu apare in cazul circuitului scurt, unde au loc
livrari directe ale produselor de la intreprinderea producatoare la consumatori. In
schimb, in toate celelalte cazuri, fenomenul apare materializandu-se in numar de
grosisti, centrale de cumparare, curtieri si agenti comerciali, detailisti etc.
3) Adancimea circuitului de distributie sau gradul de apropiere a circuitului
respectiv de punctele in care au loc procesele de consum a produselor, exprima masura
in care procesul de distributie asigura o proximitate de loc cat mai adecvata din punctul
Fig.1-1. Structura circuitelor de distributie
PRODUCATOR
CUMPARATOR
FINAL
Detailisti
Societati
de vanzare
prin
corespondenta
Centrale
de
cumparare
Comert
cu
ridicata
Comert
cu
amanuntul
Curtieri
si
agenti
Comert
cu
ridicata
Comert
cu
amanuntul
Circuite
scurte
Circuite
medii
Circuite
lungi
Circuite
foarte
scurte
12 Bazele Comertului
de vedere al consumatorului. In acest context, poate fi apreciat ca deosebit de util
circuitul foarte scurt, care asigura livrarea directa a produselor, consumatorul intrand
astfel in posesia produselor solicitate direct la locul de consum. De mentionat insa faptul
ca si celelalte tipuri de circuite pot asigura un grad de apropiere ridicat, prin folosirea
unor forme de comert cat mai adecvate, cum ar fi comertul mobil sau apeland la diferite
metode de vanzare la domiciliul consumatorilor.
1.4. Circuite de distributie pentru bunurile de consum individual,
produse de utilizare productiva, produse agricole si servicii
Bunurile de consum individual, in general, pot fi puse la dispozitia
consumatorului prin intermediul oricarui circuit de distributie. Data fiind natura foarte
diferita a acestor bunuri, marea lor diversitate atat in ceea ce priveste provenienta, cat si
destinatia in consum, literatura de specialitate procedeaza, cand este vorba de
recomandarile privind circuitele de distributie ce urmeaza a fi utilizate, la o anumita
structurare a bunurilor respective, propunand circuite diferite in functie de caracteristicile
grupelor conturate. Intr-un asemenea context, pentru diferitele grupe de produse din
categoria bunurilor de consum individual, pot fi avute in vedere urmatoarele circuite de
distributie:
Bunurile de consum curent, care, in general, sunt produse de prima
necesitate, au un pret relativ putin ridicat, genereaza cumparari foarte frecvente
(produse alimentare curente, tutun, mercerie etc.) si reclama circuite de distributie care
trebuie sa asigure consumatorilor proximitate, rapiditate, facilitate. In acest sens, sunt
recomandate circuitele scurte, prin intermediul detailistilor si circuitele medii, prin
intermediul centralelor de cumparare.
Bunurile de necesitate medie sau de "noutate", care in cele mai frecvente
cazuri, au un pret foarte ridicat in raport cu valoarea lor reala, satisfacand nevoi de ordin
psihologic sau legate de un anumit moment, reclama, la randul lor, un proces de
distributie mai complex. Distributia lor se face, in general, prin magazine de tip
"boutique" sau "mari suprafete", in functie de calitatea sau specificul fiecarui produs. O
asemenea distributie poate fi asigurata de circuitele scurte, medii si lungi, prin
Distributia marfurilor 13
intermediul selectarii detailistilor si al determinarii acestora, prin mijloace specifice
mecanismului de piata, sa creeze unitatile reclamate de distributia produselor
respective
Bunurile de folosinta indelungata sau asa-zisele "bunuri de echipament ale
familiei", prin specificul lor in ceea ce priveste durata de viata si pretul mai ridicat, cer si
ele o distributie specifica. Distributia lor trebuie asigurata prin magazine de specialitate
si, in cele mai frecvente cazuri, reclama prezenta unui vanzator calificat, de dorit chiar
un tehnician. Pentru aceasta, unii fabricanti distribuie direct produsele din categoria
respectiva prin intermediul unei retele de reprezentanti, sprijinite de magazine de
demonstratii si expozitii, precum si prin organizarea unei puternice retele de service,
care sa acorde asistenta de specialitate atat in perioadele de garantie, cat si
postgarantie.
Produsele industriale sau bunurile de utilizare productiva au o structura
foarte diferita, ele cuprinzand materii prime si combustibili, bunuri de echipament
principal, bunuri de echipament secundar, piese de schimb si furnituri diverse.
Produsele respective se caracterizeaza printr-o oarecare tehnicitate si trebuie sa
raspunda unor norme precise si standardizate. Drept urmare, piata acestor bunuri este
puternic particularizata pe fiecare din categoriile de produse componente, cerand astfel
si circuite de distributie specifice. In acest cadru, distributia lor se poate asigura prin
urmatoarele circuite (a se vedea figura 1-2):
Circuite foarte scurte sau directe, in cadrul carora producatorul negociaza si
livreaza direct produsul sau catre utilizator, folosind in acest scop reprezentantii sau
inginerii tehnico-comerciali. Utilizarea unui asemenea circuit implica obligatia
producatorului de a-si organiza vanzarile si stocajul intregii productii, urmand a livra
produsele pe baza unor comenzi individuale.
Circuite scurte, folosindu-se ca intermediari asa-zisii "agenti de fabrica",
independenti atat fata de producatori cat si fata de utilizatori, remunerati printr-un
comision proportional cu cifra lor de afaceri.
Circuite lungi, care, in cazul bunurilor destinate utilizarii productive, pot imbraca, asa
cum reiese si din figura 1-2, forme variate si complexe. Astfel, in cadrul acestui tip de
G.Davies, K.Hawis: Small Business: The Independent Retailer, MacMillan Education Ltd.,
14 Bazele Comertului
circuite pot fi folositi ca intermediari "comisionarii de furnituri industriale", care sunt
comercianti independenti ce furnizeaza asemenea produse atat marilor utilizatori
industriali (fabricilor) cat si mestesugarilor sau unor ateliere de reparatii. De asemenea,
pot fi folositi "grosistii interindustriali"; acestia pot fi utilizati indeosebi cand este vorba de
distributia unor articole a caror cerere este foarte "atomizata", respectiv piese de
schimb, mici utilaje etc.
Producator
Grosist A Grosist B
Diverse
fabrici
Mari fabricanti de
incaltaminte
Comercianti
cu
amanuntul
Comercianti cu
amanuntul
specializati sau
universali
Comert cu
piele
neprelucrata
Diverse
intreprinderi
prestatoare
de servicii
Intreprinderi
generale
Diversi
reparatori
Cismarii
Utilizatori ai diferitelor bunuri si servicii
in a caror componenta intra si diverse
tipuri de piei
Utilizatori de
diverse
obiecte din
piele
Utilizatori de
incaltaminte
Fig. 1-2. Structura circuitelor comerciale ale unui bun industrial din categoria
semifabricatelor
Mici fabricanti
de incaltaminte
Distributia marfurilor 15
Produsele agricole datorita specificului procesului de fabricatie caracteristic,
evolutiei cererii si a modului de organizare a mediului rural, genereaza un proces de
comercializare foarte dificil, proces care, la randul sau, isi pune amprenta si pe structura
circuitelor de distributie.
In vederea stabilirii unor tipuri de circuite comerciale recomandabile pentru
produsele agricole, este necesar sa se analizeze in prealabil o serie de aspecte, care,
prin natura lor, isi pot pune amprenta asupra structurii circuitelor respective. Intre
asemenea aspecte, o deosebita importanta o au urmatoarele:
a) Productia agricola este localizata atat in timp cat si in spatiu in mod neregulat
si foarte dispersat. Produsele sunt perisabile si, in cea mai mare parte, apar pe piata in
acelasi timp. Cererea individuala este capricioasa si inelastica, iar cererea industriala
este speculativa, amendand supraproductia pentru a obtine o scadere a pretului care sa
permita o aprovizionare foarte profitabila.
b) Procesul de achizitionare a produselor este lung si costisitor, ca urmare a
dispersarii si divizarii exploatatiilor agricole. Conservarea produselor perisabile necesita
investitii costisitoare, la fel transportul si stocajul sezonier.
c) Statul este nevoit sa intervina prin diverse actiuni, in mai multe directii,
respectiv pentru fixarea pretului minim pentru protectia producatorilor; fixarea pretului
maxim pentru protectia consumatorilor; reglarea pietei prin intermediul interventiei
diverselor organisme de specialitate; promovarea vanzarilor in strainatate; crearea unor
piete de interes national in vederea rationalizarii distributiei si scaderea cheltuielilor de
comercializare prin simplificarea functiei de gros si a aprovizionarii detailistilor; crearea
unor societati comerciale cu caracter mixt - preluare, prelucrare si comercializare a
produselor - care sa permita agricultorilor o esalonare atat a eforturilor investitionale, cat
si a veniturilor.
d) Distributia produselor agricole poate fi imbunatatita prin introducerea unor
metode noi de vanzare, perfectionarea circulatiei produselor spre pietele internationale
etc.
Tinand seama de toate aceste aspecte, in cadrul comertului cu produse agricole,
asa cum reiese si din figura 1-3, este necesar sa fie folosite atat circuitele foarte scurte
si simple, cat si circuitele lungi si foarte complexe. Redam, in continuare, cateva
asemenea tipuri de circuite:
16 Bazele Comertului
Circuitele foarte scurte apar in mod frecvent in cazul produselor agricole,
intrucat majoritatea producatorilor agricoli isi vand produsele in mod direct
consumatorului final in piete publice sau chiar la domiciliul acestuia.
Circuitele scurte sunt utilizate si ele destul de des, intrucat unii comercianti cu
amanuntul au posibilitatea de a se aproviziona direct de la exploatarile agricole cu o
serie de produse pe care apoi le ofera consumatorilor prin intermediul diferitelor forme
de vanzare.
Circuitele medii pot fi folosite in conditiile in care o centrala de cumparare are
posibilitatea achizitionarii de la exploatarile agricole a unor produse si isi asuma
responsabilitatea depozitarii si conditionarii in perioadele specifice de stocaj, pentru ca
apoi sa le dirijeze spre punctele proprii de vanzare.
Circuitele lungi apar in conditiile in care diverse societati comerciale,
specializate in activitati de insilozare si conditionare a produselor agricole pe perioade
PRODUCATORII SAU ASOCIATIILE ACESTORA
PIE|E DE GROS
(Tranzactii comerciale cu ridicata)
Grosisti in
afara pietei
Grosisti
(comert cu ridicata)
Antrepozite
integrate
Piete cu
amanuntul
Unitatile
halelor
Unitati comerciale
cu amanuntul de
bacanie si coloniale
Comert
integrat
Diferite
colectivitati
Fig. 1-3. Structura circuitelor de distributie a unor
produse agricole (legume si fructe)
Distributia marfurilor 17
indelungate de timp, preiau produsele respective de la producatori, le stocheaza si apoi
le vand fie catre diversi angrosisti din domeniul respectiv, fie catre comerciantii cu
amanuntul care, la randul lor, le pun la dispozitia consumatorilor. Asemenea circuite pot
fi avute in vedere, in unele cazuri, si pentru produsele care circula prin intermediul
societatilor comerciale cu caracter mixt. Acestea, avand ca obiect de activitate
preluarea, prelucrarea si comercializarea produselor respective, in multe cazuri, isi pot
asuma responsabilitatea insilozarii si a vanzarilor esalonate catre angrosisii sau
comerciantii cu amanuntul de pe anumite piete interne sau chiar externe.
Serviciile, sub aspectul procesului de distributie, prezinta unele particularitati
extrem de importante pentru stabilirea circuitelor comerciale . Dupa cum se stie, spre
deosebire de produse, care sunt bunuri materiale, serviciile reprezinta prestatii
nemateriale . In cadrul complexitatii acestor prestatii nemateriale se disting doua
categorii de servicii: servicii pure, care, in cadrul diverselor prestatii, folosesc doar
munca fizica sau intelectuala a celui care le furnizeaza, si servicii mixte, care necesita
utilizarea simultana si a unui bun material. La aceasta se adauga faptul ca serviciile sunt
foarte variate, cuprinzand asigurarile, serviciile bancare, reparatiile de diverse tipuri,
transport, servicii personale etc. Asemenea servicii pot fi realizate atat de intreprinderi
private, cat si de o serie de unitati publice, organizarea procesului de distributie purtand
insa, in ambele cazuri, amprenta naturii si a categoriei serviciilor prestate, in ceea ce
priveste mobilitatea si elasticitatea acestora.
Tinand seama, pe de o parte, de natura serviciilor - pure si mixte - iar, pe de alta
parte, de natura beneficiarilor de servicii, se poate opera o delimitare pe doua directii in
ceea ce priveste posibilitatile de organizare a distributiei serviciilor.
Distributia serviciilor catre populatie are in vedere asa-zisele servicii de
consum. Acestea nu sunt susceptibile de a fi stocate deoarece sunt imateriale, iar
pentru distributia lor se foloseste un circuit scurt, direct sau semidirect, si metode foarte
variate de realizare, respectiv in magazine, la domiciliu, prin distribuitor automat, prin
corespondenta, prin telefon etc.
I. Rein, Ph. Kotler, M. Stoller: High
Visibility Dold,
Mead,
W.G.Zikmund, W. J. Stanton: Recycling Solid Wastes: A Channels of Distribution Problem, Journal
of Marketing, iulie, 1978, p.34
18 Bazele Comertului
Distributia serviciilor catre intreprinderi priveste indeosebi serviciile de
productie. Este vorba, in acest caz, pe de o parte, de servicii similare cu cele oferite
populatiei (consultanta juridica, spalatorii, furnizare de energie electrica etc.), iar, pe de
alta parte, de un tip mai recent de servicii, dezvoltate constant, cum ar fi consultatii
concrete in cadrul intreprinderilor privind organizarea, birouri de munca temporara,
prelucrarea informatiilor pe calculator, operatiuni de leasing si engineering. Tinand
seama de complexitatea acestor categorii de servicii si de natura unitatilor ofertante,
trebuie subliniat ca, in ceea ce priveste distributia acestor servicii, in contrast cu micile
intreprinderi prestatoare, marile societati de servicii au nevoie de o retea de distributie
foarte intinsa. De exemplu, bancile si companiile de asigurari, ai caror agenti sau curtieri
trebuie sa acopere intreg teritoriul deservit
1.5. Evolutia distributiei marfurilor si a circuitelor
comerciale pe plan mondial
Economia contemporana, prin complexitatea fenomenelor pe care le genereaza,
face ca metodele de distributie sa evolueze permanent. Intr-un asemenea context, in
mod continuu apar forme noi de vanzare cu ridicata si cu amanuntul, precum si noi
sisteme de distributie cu amanuntul
O analiza succinta a modului in care au evoluat sistemele de distributie din
diverse tari ale lumii scoate in evidenta faptul ca, in toate zonele globului, distributia a
devenit progresiv un sector economic deosebit de dinamic. Se constata, de asemenea,
ca aparatul comercial a suferit profunde mutatii pe toate planurile, modificandu-si
continuu metodele de vanzare, formele de distributie, repartitia geografica, gestiunea
intreprinderilor etc.
Fenomenele care au generat o asemenea evolutie sunt numeroase si privesc
atat mutatiile ce au avut loc in viata societatii, cat si transformarile tehnologice
intervenite in procesul de distributie.
Din prima grupa de fenomene, cea referitoare la mutatiile intervenite in
A.Dayan: lucrare citata, p. 144
Ph.Kotler: Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 1997, p. 684
Distributia marfurilor 19
viata societatii, trebuie avute in vedere:
fenomenele demografice care, indeosebi prin modificarea continua pe varste
si profesii, si-au pus amprenta pe evolutia gusturilor, motivatiilor si exigentelor cu privire
la procesul de distributie, favorizand o evolutie a acestuia, in sensul modernizarii sale
sub toate formele;
cresterea puterii de cumparare, care favorizeaza dinamismul distributiei, prin
sporirea si diversificarea nevoilor si multiplicarea cailor si formelor de satisfacere a
nevoilor respective;
transformarea continua a modului de viata, fenomen mai complex, cu multiple
influente asupra evolutiei de ansamblu a distributiei marfurilor: urbanizarea crescanda a
mediilor rurale, implantarea unor orasele sau a unor cartiere anexe la periferia marilor
orase, motorizarea crescanda si evolutia modului de viata in general (lipsa de timp,
extenuarea, nevoia de petrecere in mod placut a timpului liber) au favorizat si determina
in continuare noi forme si metode de distributie, care tind sa se integreze in insusi
procesul sau modelul de consum.
Cea de-a doua grupa de fenomene ce se constituie drept cauze ale
dinamismului distributiei se refera la modul de conturare a tehnologiilor comerciale si
a consecintelor acestora asupra evolutiei si structurarii procesului respectiv. Asemenea
consecinte sunt multiple, insa ele pot fi structurate pe trei planuri principale:
pe plan gestionar, metodele moderne de gestiune a stocurilor, de
aprovizionare, de modificare permanenta si de improspatare a stocurilor au generat
nevoia continua de optimizare a circuitelor de distributie, cresterea posibilitatilor de
modificare flexibila a acestora in functie de zona, sezoane si produse, precum si de
combinare a circuitelor respective in functie de segmentele de cumparatori deserviti;
pe planul miscarii marfurilor, imbunatatirea sistemelor de transport,
modernizare continua a mijloacelor de transport, mecanizarea si chiar automatizarea
manipularilor, rationalizarea tuturor sarcinilor materiale si a procesului de utilizare a
personalului, precum si aparitia de noi materiale si tipuri de conditionare a produselor,
au dat un nou continut procesului de distributie, care a devenit mai independent si mai
penetrant, putandu-se apropia mai mult de diferitele tipuri de consumatori;
pe plan comercial s-au impus noi viziuni: aplicarea spiritului si a tehnicilor de
marketing prin studiile de piata si de motivatie pentru atragerea clientelei, perfectionarea
20 Bazele Comertului
metodelor de ambalare si de prezentare a marfurilor, utilizarea unui design si a unui
merchandising atragator au favorizat extinderea ponderii circuitelor scurte si chiar foarte
scurte in ansamblul procesului de distributie, precum si modernizarea unor forme de
materializare a acestor circuite cum ar fi, de exemplu, comertul prin corespondenta sau
comertul mobil. Aceleasi procedee au facut ca insesi cerintele comerciale sa cunoasca
noi forme de realizare, cum ar fi: "liber-service-ul", "uzinele de vanzari". "discount-urile"
etc.
Intre principalele tendinte care s-au conturat in ultimele doua decenii si care
consideram ca se vor regasi cu pondere insemnata si in viitoarea evolutie a
distributiei pot fi consemnate:
Diminuarea ponderii circuitelor scurte in favoarea circuitelor foarte scurte sau
directe si a circuitelor lungi . Perfectionarea sistemelor informationale si a
comunicatiilor, imbunatatirea sistemelor de ambalare si de prezentare a marfurilor,
modernizarea mijloacelor de transport si de manipulare a marfurilor creeaza posibilitati
producatorului de a se apropia de consumatori practicand forme de desfacere directa a
propriilor produse. Pe de alta parte, deschiderea granitelor nationale, sistemele de
facilitati acordate de diferite tari pentru penetrarea produselor straine, perfectionarea
sistemelor de comunicatii si de transport, noile metode de ambalare si conditionare a
marfurilor fac posibile tranzactii comerciale de mare anvergura, atat in ceea ce priveste
volumul acestora, cat si aria lor geografica. Un asemenea fenomen face necesara
prezenta diferitelor tipuri de intermediari, care sa asigure o dirijare profitabila a fluxurilor
de marfuri, o temporizare si o asezonare a acestora, precum si o buna corelare cu
sistemul de facilitati pe care il asteapta cumparatorii.
Modificarea amplorii si a gradului de apropiere a circuitelor comerciale de
punctele in care au loc procesele de consum. Aceleasi fenomene care actioneaza
asupra lungimii circuitelor de distributie isi pun amprenta si pe celelalte doua dimensiuni
- latimea si adancimea acestora. Este vorba, in principal, de numarul de unitati prin care
se realizeaza circuitele respective si marimea acestor unitati.
Sub aspectul numarului de unitati, trebuie subliniat faptul ca, in tarile dezvoltate
din punct de vedere economic, asistam la o diminuare a numarului total de unitati. Acest
H. Brunet: Les petits se specialisent, les gros se diversifient, Rev. "Le nouvel economiste", nr.
938/1994, Franta
Distributia marfurilor 21
fenomen se datoreaza faptului ca perfectionarea tehnologiilor comerciale si introducerea
unor forme moderne de vanzare, cum ar fi vanzarea pe baza de catalog, vanzarea prin
corespondenta, extinderea si modernizarea comertului mobil, televanzarea, vanzarea
prin Internet etc., fac ca unele intreprinderi comerciale sa asigure o buna servire fara
prezenta nemijlocita a consumatorilor in magazine. Intreprinderile respective localizeaza
stocurile de marfuri, instalatiile si mijloacele de legatura cu consumatorii, intr-un sediu
central de unde isi distribuie produsele catre orice tip de cumparator, facand inutila
existenta anumitor tipuri de magazine, cum ar fi cele ce comercializeaza bunuri de
folosinta indelungata, echipament menajer etc. Vor ramane in continuare numeroase,
tinand seama de natura produselor comercializate, magazinele alimentare, unitatile de
textile-incaltaminte, cofetariile, cafenelele, hotelurile si restaurantele etc.
In ceea ce priveste marimea unitatilor ce vor intra in alcatuirea circuitelor
comerciale, se predictioneaza o crestere puternica a marilor unitati comerciale, care vor
avea o capacitate ridicata de acoperire a unor intinse zone de atractie comerciala.
Aceste unitati, prin natura lor, vor indeparta reteaua comerciala de consumator,
reducand astfel din gradul de adancime a circuitelor de distributie. Prin intermediul
metodelor de vanzare pe care asemenea unitati le pot folosi, ele vor suplini insa
absenta micilor magazine din apropierea consumatorilor, ducand produsul in imediata
apropiere a locului de consum (vanzarea la domiciliu, vanzarea pe baza de comanda,
televanzarea, vanzarea prin Internet etc.).
O alta tendinta importanta , conturata cu privire la circuitele comerciale se
refera la dezvoltarea puternica a fenomenului de "franchising"( franciza), ca un circuit de
distributie . Este vorba de un circuit comercial realizat pe baza unei licente de ordin
comercial, acordate de catre o intreprindere altei intreprinderi, pentru a exploata o
marca originala, metode sau tehnici comerciale deosebite, oferind concomitent asistenta
tehnica si de gestiune necesara. Circuitul de distributie poate fi format fie din asa-zisii
"mici independenti", fie din "intreprinderile integrate". Domeniile de aplicare a
fenomenului de franciza sunt foarte diverse: circuitul de distributie a automobilelor,
unitatile de vanzare a pieselor de schimb si unitatile specializate de service; circuitul de
distributie a produselor de alimentatie publica, care poate cuprinde unitatile de productie
a preparatelor de bucatarie, unitatile de productie a produselor de cofetarie, puncte de
K. Andrew: Franchising, US Industrial Outlook, 1987, p. 57-63
22 Bazele Comertului
service ale unitatilor de alimentatie publica (curatatorii, intretinere utilaje etc.).
Una din tendintele ce dau profilul procesului de distributie din etapa actuala si
care isi pune amprenta si asupra circuitelor comerciale o constituie extinderea puternica
a sistemelor de distributie integrate. Ultimul sfert de veac a fost caracterizat, in mod
esential, printr-un progres rapid al intreprinderilor de mare capacitate care practica un
comert integrat. Cu cateva exceptii din unele tari, exceptii care se refera la economate si
la unele intreprinderi cooperatiste, acest comert acopera toate domeniile sau ramurile
comerciale, tinzand sa cuprinda majoritatea intreprinderilor comerciale . Progresul cel
mai spectaculos l-au inregistrat insa intreprinderile nou create, care de la inceput si-au
stabilit un asemenea obiectiv, axandu-se pe crearea unor magazine moderne, cu mari
suprafete si bine utilate din punct de vedere tehnologic, capabile sa desfasoare activitati
specifice tuturor stadiilor de circulatie a marfurilor (comertul cu ridicata, micgros si
comert cu amanuntul), iar in cadrul comertului cu amanuntul putandu-si asuma
responsabilitatea transmiterii marfurilor catre punctele de consum.
Presiunea concurentiala si preocuparile intreprinzatorilor de a moderniza
continuu activitatea de distributie au generat o amploare deosebita a distributiei
verticale, orizontale si cu mai multe canale.
Circuitele comerciale sau de distributie verticala au in vedere un sistem format
dintr-un producator, unul sau mai multi angrosisti si unul sau mai multi detailisti care
actioneaza ca un organism unitar. Unul dintre membrii circuitului are dreptul de
proprietate asupra bazei logistice, precum si dreptul de decizie asupra activitatii
celorlalti; le acorda acestora dreptul de franciza sau detine un asemenea control asupra
lor incat ii determina pe acestia sa coopereze. Un asemenea sistem de distributie
verticala poate fi controlat de producator, angrosist sau detailist.
Circuitele comerciale sau de distributie orizontala au in vedere reunirea
resurselor sau a programelor a doua sau mai multe firme din ramuri de activitate diferite,
cu scopul de a valorifica o ocazie favorabila pe care o ofera piata la un moment dat.
Specific apare faptul ca, in acest tip de circuit, fiecare firma aderenta fie duce lipsa de
capital, de cunostinte, de capacitati de productie sau de resurse de marketing pentru a
se aventura singura in afacere, fie ii este frica sa riste si apreciaza importantul potential
de actiune generat de asocierea cu alta firma. In cadrul sistemului ce sta la baza acestui
D. Patriche: Forme ale marelui comert integrat, Rev. "Tribuna economica", nr. 21-22/1994, Romania
Distributia marfurilor 23
circuit, se poate coopera fie temporar, fie permanent sau aderentii pot crea o firma
separata.
Circuitele comerciale sau de distributie cu mai multe canale sunt specifice
firmelor care folosesc doua sau mai multe canale de distributie, in scopul satisfacerii
uneia sau mai multor categorii de consumatori. Utilizarea unui asemenea circuit de
distributie ofera intreprinzatorilor trei importante avantaje: o mai buna acoperire a pietei,
costuri de distributie mai mici si o "personalizare" mai mare a procesului de vanzare
1.6. Aspecte specifice privind distributia marfurilor
si a circuitelor comerciale in cadrul Uniunii Europene
O analiza atenta asupra conceptelor si ideilor promovate de principalii specialisti
si lideri ai diverselor comitete si comisii de specialitate ale Uniunii Europene faciliteaza
conturarea unor elemente de politica comerciala, care, structurate si operationalizate,
devin de un real folos pentru orientarea distributiei din Romania, putand asigura atat
cadrul stiintific macrocomercial, cat si suportul afacerilor desfasurate de catre structurile
microcomerciale, indiferent de natura si marimea lor. Asemenea elemente se refera la:
cresterea rolului distributiei in cadrul sectorului tertiar, modificarea sistemelor de
colaborare dintre marile forme de distributie si intreprinderile comerciale mici si mijlocii,
conturarea unor noi strategii de distributie si modificarea raportului de forte concentrate
in cadrul distributiei.
Asa cum reiese si din enumerarea de mai sus, pe primul loc in ceea ce
priveste specificitatea politicilor comerciale promovate in cadrul Uniunii Europene situam
aspectele referitoare la cresterea rolului distributiei in cadrul sectorului tertiar. O
asemenea abordare are in vedere, pe de o parte, cresterea puternica a sectorului
tertiar, prin trecerea societatii contemporane de la o economie industriala spre o
economie a informatiilor si centralizarea serviciilor sau, altfel spus, gandirea serviciilor
ca element fundamental al economiei, iar, pe de alta parte, conturarea sectorului
distributiei ca un mecanism esential al economiei Uniunii Europene, gestionand si
Ph. Kotler: lucrare citata, p. 684-691
24 Bazele Comertului
asigurand atat distributia serviciilor generale, cat si a celor turistice ca produs si obiect al
actului de piata. In contextul aceleiasi conceptii, mai trebuie subliniat faptul ca distributia,
prin intermediul personalului comercial utilizat si in conditiile unui management adecvat,
poate progresa relativ rapid, devenind operationala si profitabila, contribuind astfel, pe
de o parte, la insasi afirmarea si difuzarea produselor industriale si agricole, iar, pe de
alta parte, la asigurarea unei colaborari corespunzatoare cu consumatorii, stabilind
astfel in mod constant, cerintele si nivelul exigentelor, calitatea produselor si structura
serviciilor.
Unul dintre cele mai importante elemente de profil ale actualei perioade pe
care o parcurge economia tarilor membre ale Uniunii Europene in domeniul distributiei il
constituie preocuparea pentru gasirea unor modalitati adecvate de conlucrare intre
marile firme si intreprinderile mici si mijlocii din respectivul domeniu al distributiei.
Aceste aspecte contureaza astazi o accentuata tendinta de antrenare a firmelor de
distributie mici si mijlocii in ample actiunii de cooperare privind modernizarea progresiva
a procesului de distributie, astfel incat sa poata raspunde exigentelor consumatorilor din
toate zonele de piata, fie ca este vorba de marile orase, fie ca se au in vedere localitatile
rurale in marea lor diversitate dimensionala. Tendinta respectiva se materializeaza in
diverse forme de asociere voluntara si are toate sansele de a fi generalizata sau cel
putin de a se extinde puternic, intrucat prin sistemele de colaborare se lasa
intreprinzatorilor libertatea necesara de a actiona in nume propriu, dar, in acelasi timp, ii
include in structuri mai ample, bine organizate, care se ocupa, in folosul lor, de logistica
procesului de distributie, de aspectele tehnologice si chiar de cumpararea de marfuri. In
ultimii ani, asemenea colaborari si-au dovedit viabilitatea si la nivel comunitar, diferite
sisteme de distributie de acest tip stabilind legaturi si conturand diferite forme de
cooperare intre multe tari europene, contribuind astfel la promovarea reala a pietei
comunitare, prin deplasarea mai facila a marfurilor si a banilor, precum si a oamenilor si
a ideilor acestora.
Una din principalele preocupari in domeniul distributiei din Uniunea
Europeana o constituie asigurarea unei concurente corespunzatoare, care sa
contribuie atat la imbunatatirea continua a structurii si calitatii produselor si serviciilor, la
mentinerea unor preturi echitabile si la asigurarea unor facilitati de cumparare, cat si la
dezvoltarea globala a comertului in cadrul pietei unice europene. In contextul unei
asemenea presiuni concurentiale, firmele de distributie se vad obligate sa dezvolte in
Distributia marfurilor 25
permanenta strategii de inovare si diversificare continua a activitatii desfasurate, a
produselor oferite, a preturilor si informatiilor necesare dialogului cu consumatorii.
Intre principalele strategii de inovare si diversificare a distributiei care s-au
impus atentiei intreprinzatorilor si care contureaza o tendinta cu caracter de
generalizare si expansiune chiar in afara granitelor tarilor din Uniunea Europeana, unele
tind a se contura ca elemente de profil . Intre acestea, mai importante apar: strategiile
de aliante geografice sau preluare a controlului unor firme de catre altele mai puternice
(acordul SPAR INTERNATIONAL cu firma CASINO din Franta); strategii de cucerire a
unei parti dintr-o piata prin diferite segmente de distributie (CARREFOUR a cedat
participatiile sale puternice in sectorul marfurilor nealimentare firmelor CASTRORAMA si
BUT, in scopul realizarii unor investitii in sase segmente cheie ale pietei alimentare din
Franta: Hyper, Super, Proximitate, Discount, Supracongelate, Metro); strategii de
distributie fundamentate pe concepte referitoare la promovarea spiritului si gandirii
clientilor (strategiile firmei TESCO sau CASINO bazate pe selectarea unor clienti experti
si publicarea opiniilor acestora asupra sistemelor respectivei distributii); strategiile
fundamentate pe concepte diferite referitoare la activitatea de baza (a fi numarul unu in
comertul alimentar dintr-o anumita
REZUMAT
In teoria si practica economica, notiunea de distributie reprezinta procesul prin
care bunurile si serviciile sunt puse la dispozitia consumatorilor - intermediari sau finali -
asigurandu-li-se acestora facilitatile de loc, timp, marime etc., potrivit cerintelor pe care
le manifesta in cadrul pietei.
Sub aspect conceptual, mijloacele si operatiunile desemnate prin termenul de
distributie se clasifica in doua mari categorii: distributia comerciala si distributia fizica.
J. Dioux: In fata presiunii concurentiale crescande, intreprinderile de distributie dezvolta strategii de
inovare si diversificare. O analiza comparativa fundamentala a acestor optiuni permite identificarea cailor
de dezvoltare viitoare (Redat dupa lucrarea "Distributia in Europa", Ed. CRCE-CRD, Bucuresti, 1997,
p.13-20)
26 Bazele Comertului
Referindu-se la activitati de intermediere, distributiei ii revine rolul de a
regulariza miscarea bunurilor si serviciilor intre productie si consum si de a satisface
nevoile consumatorilor, furnizandu-le o serie de servicii.
In procesul regularizarii miscarii marfurilor, distributia reuneste un ansamblu
de functii economice care se refera la: schimbarea proprietatii asupra produsului,
deplasarea fizica a produselor, informarea, consilierea si asigurarea service-ului dupa
vanzare si finantarea unor operatiuni comerciale.
Tipologia circuitelor de distributie desemneaza modalitatile de trecere a unui
produs din sfera productiei in sfera consumului. Cunoasterea circuitelor de distributie
comporta analiza intermediarilor si a diverselor organisme interesate in miscarea
marfurilor spre utilizatori, precum si a problemelor referitoare la orientarea fluxului
acestei miscari.
Circuitele de distributie prezinta anumite trasaturi definitorii, valabile pentru
intreaga lume a marfurilor care formeaza obiectul tranzactiilor comerciale, cat si o serie
de caracteristici prin care se particularizeaza circuitul fiecarei categorii de produse.
Acest fenomen a determinat specialistii sa abordeze distinct circuitele de distributie
pentru bunurile de consum individual, circuitele de distributie pentru produse de
utilizare productiva, circuitele de distributie pentru produse agricole si circuitele de
distributie pentru servicii.
Pentru orientarea activitatii de distributie a
marfurilor dintr-o anumita
absolut necesar sa se cunoasca in permanenta, pe langa conceptele de baza privind
procesul de distributie, si modul in care evolueaza sistemele de distributie din diverse
tari ale lumii. Aceasta pentru a se putea alinia respectivul proces la preocuparile de
modernizare a distributiei din diverse zone ale globului, cat si pentru a se asigura o
integrare functionala a acestuia in circuitul mondial de valori. In acest sens, analizele
efectuate au scos in evidenta faptul ca economia contemporana, prin complexitatea
fenomenelor pe care le genereaza, face ca metodele de distributie sa evolueze
permanent. Asistam astfel, in mod continuu, la aparitia unor noi forme de vanzare cu
ridicata si cu amanuntul, precum si la conturarea unor noi sisteme de distributie.
Distributia marfurilor 27
INTREBARI RECAPITULATIVE
1. Care sunt principalele sisteme de antrenare a comertului in procesul circulatiei
bunurilor si serviciilor ?
2. Explicati conceptul de distributie; prezentati, explicati si argumentati prin
exemplificari principalele elemente specifice conceptului care apar in economia
contemporana.
3. Care sunt fenomenele ce se constituie ca factori de influenta in formarea si
exploatarea diferitelor circuite de distributie ?
4. Care sunt principalele elemente care formeaza continutul logisticii comerciale ?
Explicati rolul fiecarui element in procesul de comercializare a produselor.
5. Prin ce se caracterizeaza evolutia distributiei marfurilor si a circuitelor comerciale pe
plan mondial in actuala etapa de dezvoltare a societatii ?
6. Care sunt principalele aspecte specifice care privesc distributia marfurilor si a
circuitelor comerciale in cadrul Uniunii Europene ?
BIBLIOGRAFIE
1. Chevalier, R.: Cine va inghiti si pe cine in cadrul distributiei in Europa ?,
Comunicare la Congresul International al Asociatiei Internationale a
Distributiei (AIDA), Viena, 1996 (Redat dupa lucrarea "Distributia in Europa",
Ed. CRCE-CRD, Bucuresti, 1997)
2. Davies, G.; Hawis, K.: Small Business: The Independent Retailer, MacMillan
Education Ltd.,
3. Dayan, A.: Manuel de la distribution, Les Editions
d'Organisation,
4. Dioux, J.: In fata presiunii concurentiale crescande, intreprinderile de
distributie dezvolta strategii de inovare si diversificare. O analiza comparativa
fundamentala a acestor optiuni permite identificarea cailor de dezvoltare
viitoare (Redat dupa lucrarea "Distributia in Europa", Ed. CRCE-CRD,
Bucuresti, 1997)
28 Bazele Comertului
5. Garosci, R.: La ce se pot astepta firmele de distributie de la noile evolutii in
politica comerciala a UE, Comunicare la Congresul International al Asociatieii
Internationale a Distributiei (AIDA), Viena, 1996 (Redat dupa lucrarea
"Distributia in Europa", Ed. CRCE-CRD, Bucuresti, 1997
6. Kotler, Ph.: Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 1997
7. Montgomery, St. L.: Profitable Pricing Strategies, Mc Graw-Hill Book
Company,
8. Patriche, D.: Economie comerciala, Ed. Institul national "Virgil Madgearu",
Bucuresti, 1993
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2173
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved