CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Conform doctrinei economico - juridice, obiectul de studiu al contabilitatii este patrimoniul. Acesta reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile la care se refera.
Determinarea existentiala evidentiaza faptul ca bunurile au o existenta concreta, fizica, prezentandu-se atat sub forma materiala, corporala (imobile, masini, marfuri ) cat si sub o forma nemateriala sau necorporala (creante, brevete de inventii, concesiuni, etc.).
Determinarea economica a bunurilor exprima faptul ca acestea se caracterizeaza prin utilitate si valoare (sunt evaluabile in unitati monetare).
Din punct de vedere economic utilitatea unui bun reprezinta capacitatea acestuia de a satisface o nevoie prin folosirea in productie sau consum.
Valoarea bunurilor se manifesta prin faptul ca acestea se exprima in bani si joaca rolul de marfa in circuitul economic.
Drepturile si obligatiile cu valoare economica ca si componenta a patrimoniului exprima raporturile de proprietate in cadrul carora se procura si se gestioneaza bunurile.
Astfel, titularul (titularii) patrimoniului pot obtine drepturi de proprietate asupra bunurilor din patrimoniu sau in schimbul posesiei si folosirii anumitor bunuri componente ale patrimoniului, au obligatia sa indeplineasca o anumita prestatie sau sa dea un echivalent valoric.
Patrimoniul cuprinde doua parti denumite ACTIVE si PASIVE reflectand pe de o parte bunurile economice evaluabile in bani (realitatea economica) iar pe de alta parte drepturi si obligatii evaluabile in bani generate de existenta bunurilor din patrimoniu.
Activele contin bunuri si valori care presupun o imobilizare pe un timp mai indelungat a resurselor investite in acestea, stocuri, a caror recuperare se realizeaza intr-un termen mai scurt, mijloace banesti sau de trezorerie.
Aceste elemente patrimoniale se reunesc in doua categorii mari: active imobilizate si active circulante, fiind considerate de asemenea elemente de activ - conturile de regularizare.
A. Activele imobilizate reprezinta bunuri de investitii destinate a servi o perioada indelungata in activitatea unitatilor patrimoniale (de regula mai mare de 1 an), deci care nu se consuma la prima lor utilizare, valoarea lor recuperandu-se esalonat prin includerea in cheltuielile mai multor exercitii, in functie de durata de folosire a acestora.
Raman in folosinta unitatilor patrimoniale pana la expirarea duratei de folosire, expres reglementate de lege, nefiind destinate comercializarii.
Imobilizarile reprezinta suportul tehnico - material si financiar al activitatii unitatilor patrimoniale, deosebindu-se doua categorii:
imobilizari profesionale, utilizate sau destinate a fi folosite de catre unitatile patrimoniale pentru productia de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii.
imobilizari neprofesionale, care deservesc alte activitati decat cea productiva.
Din punct de vedere al continutului activelor imobilizate deosebim urmatoarele structuri de imobilizari:
imobilizari necorporale (intangibile sau nemateriale)
imobilizari corporale (fizice, tangibile)
imobilizari in curs (corporale si necorporale)
imobilizari financiare
Imobilizari necorporale
Din cadrul acestei categorii de imobilizari fac parte:
- cheltuielile de constituire (extindere), reprezinta cheltuielile ocazionate de infiintarea sau extinderea unitatii patrimoniale, ca : taxe si cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cele privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, de prospectare a pietei, si publicitate. Se recupereaza pe calea amortizarii in maxim 5 ani.
- cheltuieli de cercetare - dezvoltare, cuprind cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau proiecte de cercetare- dezvoltare strict individualizate care sa prezinte garantia realizarii eficientei scontate de pe urma utilizarii lor pentru necesitatile proprii ale unitatii. Se recupereaza tot pe calea amortizarii in cel mult 5 ani.
- concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare, cuprind cheltuielile ocazionate de achizitionarea sau realizarea pe cont propriu a brevetelor, licentelor, marcilor de fabricatie.
Concesiunea are la baza un contract prin care o parte numita concendent cedeaza, altei parti contra unei plati (redeventa), numita concesionar, dreptul de folosinta a unui bun pe o perioada determinata. Pe perioada concesionarii bunul ramane proprietatea concendentului, acesta avand obligatia calcularii amortizarii.
Locatia e un contract la care una din parti (locator) se obliga sa procure si sa asigure celeilalte parti (locatar) folosinta unei activitati (gestiuni) pe un timp determinat, in schimbul unei plati.
fondul comercial (goodwiil in limba engleza) reprezinta partea din fondul de comert care nu este cuprins in celelalte elemente ale patrimoniului, dar care concura la mentinerea sau dezvoltarea potentialului activitatii unitatii: clientela, vadul, reputatia etc.
El nu poate fi detasat de activul unitatii si evaluat separat.
Marimea fondului comercial se determina ca diferenta intre valoarea fondului de comert adus ca aport sau achizitionat si valoarea elementelor de activ identificabile fiind alcatuit din :
elemente legate clientela: fidelitate, calitate;
elemente privind furnizorii unitatii: livrari regulate si de calitate;
elemente privind personalul unitatii: pregatire, fluctuatie mica;
& Fondul comercial se supune amortizarii,
perioada de amortizare nu trebuie sa depaseasca 20 de ani de la perioada
achizitionarii.
elemente privind productia: calitatea produselor furnizate,
renumele acestora;
alte elemente: amplasamentul spatiilor comerciale etc.
Alte imobilizari necorporale cuprind in general programele informatice create de unitate sau achizitionate de la terti pentru necesitatile de utilizare proprii, evaluate in contabilitate la costul de productie respectiv de achizitie, a caror valoare se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de trei ani.
Imobilizarile corporale
Reprezinta bunuri care au o structura materiala, fiind elemente de patrimoniu ce definesc capacitatea tehnica de productie si comercializare, creeaza venituri in concordanta cu obiectivul de activitate al acestora si cuprind mijloacele fixe si terenurile.
Mijloacele fixe sunt bunuri reprezentate de echipamente si utilaje aflate in sfera productiei, a comercializarii si prestatiilor de servicii, au o durata de functionare mai mare de un an, participa la mai multe cicluri de fabricatie sau comercializare, valoarea lor se transmite treptat sub forma amortizarii, asupra fiecarui exercitiu.
Nu se incorporeaza sub aspect material in structura produselor, lucrarilor executate, pastrandu-si forma initiala.
Sunt considerate mijloace fixe conform legislatiei obiectul singular sau complexul de obiecte care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii :
are o durata normala de utilizare mai mare de un an;
are o valoare nominala mai mare decat limita stabilita prin lege.
Mijloacele fixe se pot clasifica in urmatoarele grupe :
instalatii tehnice si masini ( masini utilaje si instalatii de lucru , aparate si instalatii de masurare, control si reglare ), mijloace de transport , animale si plantatii;
alte instalatii, utilaje si mobilier, aparatura birotica.
La incadrarea in patrimoniu terenurile sunt evaluate la valoarea stabilita potrivit legii in functie de clasele de fertilitate, suprafata si amplasarea acestora, la costul de achizitie, la valoarea de aport .
Terenurile nu sunt supuse amortizarii cu exceptia amenajarilor facute la teren.
3. Imobilizarile in curs
Imobilizarile in curs necorporale reprezinta costul de productie, respectiv costul de achizitie a imobilizarilor necorporale neterminate pana la finele exercitiului financiar.
Acestea se trec la terminare si receptie in categoria imobilizarilor necorporale.
Imobilizarile in curs corporale reprezinta investitiile in curs de executie efectuate in regie proprie sau in antrepriza evaluata la costul de productie, respectiv la costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei .
Acestea se trec de regula in categoria mijloacelor fixe dupa receptie , dare in folosinta sau puse in functiune .
& In categoria imobilizarilor financiare intra si acordarea de
imprumuturi respectiv creante pe termen lung in scopul obtinerii de
venituri.
4. Imobilizarile financiare constau in
plasamente ale capitalului banesc sau alte surse pe timp indelungat in titluri
financiare (de obicei actiuni) pentru a obtine drepturi la formarea capitalului
altor societati , iar in functie de cantitatea de titluri achizitionate pentru
a avea posibilitatea de a interveni in luarea deciziilor privind strategia
si/sau gestiunea acestor societatii .
Imobilizarile financiare cuprind :
titlul de participare
titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu
alte titluri imobilizate
creante imobilizate
Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, intr-o cota care asigura unitatii detinatoare exercitarea unui control sau a unei influente notabile in deciziile si gestiunea unitatii, respectiv realizarea unui profit.
Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu sunt acele titluri (actiuni sau parti sociale) dobandite in vederea realizarii unor venituri financiare, fara a urmari interventia in gestiunea unitati patrimoniale existente.
Creantele imobilizate se formeaza in principal prin acordarea de imprumuturi pe termen lung societatilor la care unitatea patrimoniala detine titlul de participare din dobanzile aferente creantelor imobilizate, precum si din alte creante care sunt imobilizate pe termen indelungat (cum ar fi de exemplu garantiile si cautiunile depuse de unitatea patrimoniala la terti pentru energie apa gaze )
B. Activele circulante
Activele circulante cuprind :
a). stocuri
b). creante
c). investitii financiare
d). disponibilitati banesti
e). conturi de regularizare
Activele circulante reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor care intervin in ciclul de exploatare al unitatii patrimoniale avand urmatoarele destinatii:
sa fie vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie
sa fie consumate la prima utilizare
STOCURILE cuprind stocurile propriu-zise si productia in curs de executie.
Stocurile propriu-zise includ :
Marfurile respectiv bunuri pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii
Materiile prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in stare initiala, fie transformata
Materiale consumabile nu participa direct, ci ajuta la desfasurarea procesului de productie sau la desfasurarea in bune conditii a unor activitatii economice fiind formate din:
materiale auxiliare cum ar fi accesoriile, colorantii etc.
combustibili - produse care prin ardere produc caldura;
materiale pentru ambalat - materiale folosite pentru protejarea altor bunuri in timpul transportului, manipulare, depozitare (hartie, carton, recipiente de sticla, plastic, etc.);
piese de schimb - componente care inlocuiesc in cazul in care cele originale s-au uzat (rulmenti, anvelope, etc.).
seminte si materiale de plantat - produse agricole care servesc la insamantarea unor culturi vegetale, legumicole sau de zarzavat.
furajele - produse agricole sau de natura minerala in stare naturala sau prelucrata care servesc la hrana animalelor.
Produsele cuprind:
Semifabricatele - produse a caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie de productie si care trec in continuare in procesul tehnologic al alei sectii.
Produse finite - produse care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari, putand fi depozitate in vederea livrarii
Produsele reziduale - elementele secundare rezultate din fabricatie cum sunt rebuturile, materialele recuperabile si deseurile.
Animalele si pasarile - animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, etc.) crescute si folosite pentru reproductie, cele puse la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine precum si animalele pentru productia de lana, lapte, blana.
Obiecte de inventar si baracamentele
Obiectele de inventar sunt bunuri, cu o valoare mai mica decat limita stabilita pentru a fi considerate mijloace fixe indiferent de durata lor de folosire sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipament de lucru, scule, dispozitive, etc.).
Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunuri achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru lucrarile si prestatiile din constructii.
Productia in curs de executie cuprinde productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare in procesul tehnologic, precum si produsele terminate dar nesupuse probelor si receptiei tehnice.
CREANTELE
Se creeaza in cadrul relatiilor de schimb numite si creante comerciale, in relatiile cu societatile din cadrul grupului de societati, cu persoanele care au subscris la capitalul social pana in momentul realizarii aportului lor la capital, cu societatile la care s-au achizitionat titluri de participare pentru imprumuturile acordate.
Acestea isi au izvorul intr-o comanda ferma din partea beneficiarilor acceptata de producator sau comerciant avand la baza contractele incheiate.
Creantele devin certe, sigure, in momentul transferului de proprietate sau in momentul realizarii lucrarilor sau prestarii serviciului.
Transferul de proprietate se produce in momentul livrarii bunurilor, a realizarii lucrarilor avand la baza un act scris care prevede ca intr-un interval de timp, cumparatorul va remite contravaloarea acestora. Actul in care se consemneaza un drept de creanta comerciala, poate fi un contract de vanzare-cumparare sau anumite efecte comerciale ( bilete la ordine).
INVESTITIILE FINANCIARE
Sunt date de plasamentele efectuate de o unitate patrimoniala formata din:
actiunile cumparate de la societatile din cadrul grupului
actiunile proprii rascumparate ( la valoarea lor nominala cu scopul, fie a reducerii capitalului social, fie in vederea influentarii cursului la bursa )
cumpararile de actiuni ale altor societati in vederea obtinerii de dividende si efectuarii operatiunilor speculative prin revinzarea lor la bursa.
Obligatiunile si bonurile de tezaur emise de organele statale, cumparate pentru obtinerea de venituri din dobanzi.
CASA SI CONTURILE BANCARE
Aceasta categorie de active circulante este reprezentata atat prin numerarul aflat in casieria unitatii, cat si prin disponibilitatile banesti aflate in conturi bancare.
Unitatile patrimoniale efectueaza prin casieriile proprii, urmatoarele operatii principale:
Incasari: din facturi pentru livrari de produse, marfuri, materiale si prestari de servicii cu valori sub un anumit plafon, creante de la debitori, garantii, numerar ridicat din conturile de la banca etc.
Plati: de facturi pentru marfuri, materiale achizitionate pentru lucrari si servicii primite de la terti, salarii, premii, ajutoare materiale, dividende, avansuri spre decontare, etc.
Volumul operatiilor de incasari si plati si gama acestora prin casierie, in numerar sunt restrictionate de limitele gestiunii si securitatii banilor la unitatea patrimoniala si de interesele Bancii Nationale pentru asigurarea unor circulatii monetare normale.
Decontarile fara numerar sunt acele operatii bancare prin care platile, respectiv incasarile se fac prin trecerea numita si virare a unei sume de bani datorate de debitori ( cumparator sau alt platitor ) din contul sau de la banca in contul de la banca al caror titular este creditorul / furnizorul sau alt beneficiar de drepturi.
Unitatile patrimoniale isi pot deschide mai multe conturi de disponibil la banci destinate pe tipuri de activitati desfasurate astfel incat sa poata beneficia de servicii operationale, de securitatea si valorificarea mijloacelor banesti.
CONTURI DE REGULARIZARE
Pornind de la principiul independentei exercitiului financiar trebuie delimitate strict in timp veniturile si cheltuielile aferente activitatii desfasurate pe masura angajarii acestora si trecerea lor la rezultatul exercitiului la care se refera; in partea de activ intalnim cheltuieli inregistrate in avans care reprezinta cheltuieli anticipate respectiv sume angajate sau efectiv platite pentru realizarea unor lucrari sau servicii ce privesc exercitiile viitoare de gestiune si care nu trebuie sa afecteze rezultatele exercitiului curent (cheltuielile privind in special reparatiile capitale si reviziile tehnice si care au efecte benefice si asupra perioadelor viitoare de gestiune.
In vederea reflectarii corecte a creantelor si datoriilor in devize ramase nescazute respectiv neplatite, pana la incheierea exercitiului, la cursul valutar al ultimei zile din an se utilizeaza pentru diferentele nefavorabile " Diferente de conversie activ" .
Evidenta sumelor in curs de clarificare a caror inregistrare in contabilitate necesita cercetari si lamuriri suplimentare ( sume platite ca amanet, cheltuielile de judecata, etc.) se rezolva cu ajutorul "Decontari din operatiuni in curs de clarificare".
Surse de finantare pot fi proprii sau straine iar cele straine se delimiteaza in functie de exigibilitatea lor respectiv termenul de decontare a lor (data scadentei) care poate fi mai mare sau mai mica de un an.
Finantarea proprie a activului este facuta direct de titularul patrimoniului prin contributia sa materiala sub forma de capital individual in cazul intreprinderilor individuale, sau capital social in cazul intreprinderilor societare si prin autofinantare adica prin capitalizarea profitului.
Finantarea straina este asigurata de terte persoane fizice sau juridice in raport cu titularul patrimoniului. Acestia imprumuta capitalul sub diferite forme, credite bancare, credite comerciale si alte datorii in curs de decontare.
Privit din acest punct de vedere pasivul patrimonial se imparte in capitalul propriu si datorii la care se adauga provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
In ceea ce priveste exigibilitatea surselor de finantare in cazul capitalului propriu opereaza in momentul lichidarii patrimoniului, pentru datorii termenul de scadenta poate fi mai mare sau mai mic decat anul de exercitiu financiar, iar in cazul provizioanelor pe o perioada de un an.
Pornind de la exigibilitatea surselor de finantare putem impartii pasivul in:
- capitalul permanent format din:
capitaluri proprii
provizioane pentru riscuri si cheltuieli
datorii pe termen lung.
A. Capitalurile proprii joaca rolul de surse de finantare proprii ale bunurilor economice aflate in circuitul economic al unitatii patrimoniale si reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala sau ale asociatiilor / actionarilor, nivelul lor fiind determinat prin insumarea urmatoarelor elemente:
capitalul propriu-zis;
primele legate de capital;
diferentele din reevaluare;
rezervele;
beneficiul nerepartizat, reportat din anii precedenti;
rezultatul exercitiului;
fonduri proprii;
subventii legate de capital / provizioane asimilate capitalului.
1. Capitalul propriu-zis reprezinta echivalentul aporturilor la capital aduse de intreprinzatorul individual, asociatii sau actionarii la constituirea intreprinderii, poate imbraca forma capitalului individual sau al celui social.
Se poate majora prin operatiuni interne de capitalizare (incorporarea rezervelor, a primelor legate de capital sau a beneficiilor din exercitiile precedente sau cel curent), pe calea emisiunii de noi obligatiuni, prin fuziune si se poate diminua prin acoperirea pierderilor din perioada precedenta.
2. Primele legate de capital rezulta din operatiunile de crestere a capitalului realizat fie numerar fie prin aport in natura sau cu ocazia unei fuziuni rezultand urmatoarele tipuri de prime:
prime de emisiune - reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale;
prime de fuziune - apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati si reprezinta excedentul dintre valoarea bunurilor primite ca aport si valoarea nominala a actiunilor emise cu ocazia fuzionarii;
prime de aport - apar in cazul cresterii de capital prin aport in natura si reprezinta excedentul dintre valoarea aporturilor in natura la capitalul social subscris si valoarea nominala a actiunilor emise.
3. Diferente din reevaluare - reprezinta soldul diferentelor dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de activ (mai mica) supuse reevaluarii in conditiile legii, urmand a fi transferate la rezerve sau incorporate la capitalul social, potrivit legii.
4. Rezervele. Se constituie, anual din profitul intreprinderii, sau, in mod exceptional, din primele de emisiune si primele de aport. Sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului grupate pe urmatoarele categorii :
rezerve legale. Constituie conform legii prin preluarea in fiecare an a cel putin 5% din beneficiul brut pana cand acestea vor reprezenta minim 20% din capitalul social;
rezerve statutare - se constituie anual din profitul net conform statutului societatii;
alte rezerve - pot fi constituite facultativ pe seama profitului net.
5. Beneficiul nerepartizat reportat
Este beneficiul a carei afectare a fost amanata de Adunarea Generala a Asociatilor sau Actionarilor si care va afecta rezultatul exercitiului curent.
6. Rezultatul exercitiului
Se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli fiind favorabil (beneficiul) sau nefavorabil ( pierdere )
7. Fonduri proprii. Cuprind fondurile pe care o intreprindere le poate constitui conform legii cum ar fi fondul de participare al salariatilor la profit avand o destinatie precisa fiind constituite din profit si alte surse.
8. Subventiile legate de capital. Sunt resursele venite de la bugetul de stat , din partea administratiilor locale incluzand si valoarea bunurilor de natura imobilizarilor primite cu titlu gratuit sau constatate in plus cu ocazia inventarierii
9. Provizioane asimilate capitalului - reprezinta valori calculate incluse in cheltuieli servind procesului de auto finantare a intreprinderii.
Reglementarile fiscale permit intreprinderi constituirea unor provizioane care au caracterul de rezerve permitand astfel includerea lor in structura capitalului propriu . Acest tip de provizioane sunt cele reglementate si se constituie pentru acoperirea fluctuatiei de curs valutar ,acoperirea cresterilor de preturi.
Aplicarea principiului prudentei in contabilitate solicita intreprinderilor sa-si constituie provizioane atunci cand anumite cheltuieli sau pierderi pot fi prevazute si estimate fara insa a fi cunoscute marimea lor exacta si data efectuarii lor .
Acest tip de provizioane privesc ansamblul elementelor de activitati reprezentand datorii probabile. Cand riscurile sau cheltuielile pentru care sau constituit sunt nule sau inexistente provizioanele respective pot fi asimilate capitalurilor proprii lor iar cand riscurile sau cheltuielile sunt mari, provizioanele pot fi asimilate datoriilor .
Provizioanele pentru riscuri sau cheltuieli pot fi :
provizioane pentru litigii, amenzi si penalitatii, despagubiri, daune si alte datorii;
provizioanele pentru cheltuieli legate de activitatea de "service" in perioada de garantie;
provizioane pentru pierderi latente aferente unor datori pe termen lung.
C. Datoriile ce trebuie platite intr-o perioada de un an si intr-o perioada mai mare de un an
Reprezinta resurse straine apartinand inteprinderi provenind din :
datorii comerciale, respectiv sumele datorate furnizorilor;
sumele incasate in avans de la clientii;
datoriile catre organele fiscale, catre institutiile ce asigura protectia sanatatii si a somerilor, dividendele de plata;
credite bancare pe termen scurt , mijlociu si lung;
imprumuturi din emisiunea de obligatiuni;
datorii legate de participanti.
D . Conturile de regularizare
Cuprind veniturile inregistrate in avans cum ar fi chiriile incasate intr-un exercitiu ce privesc exercitiile viitoare , diferentele favorabile de curs valutar in urma scaderii cursului pentru datorii exprimate in devize sau in urma cresteri cursului pentru creante respectiv "diferente de conversie pasiva"
1. Cheltuielile
Pe langa reflectarea in expresie baneasca a activelor si pasivelor existente la un moment dat , contabilitatea are ca obiect de studiu si miscarile, modificarile intervenite ca urmare, fie a proceselor de achizitie, productie, desfacere, cele provocate de activitatea de conducere si de administrare a patrimoniului.
Transformarea elementelor patrimoniale dintr-o stare in alta, conduce la disparitia unora, dand nastere la ceea ce se numeste cheltuiala.
Privite din punct de vedere financiar, cheltuielile unitatilor patrimoniale, reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru consumurile, lucrarile executate sau serviciile prestate de care beneficiaza unitatea patrimoniala, cheltuielile cu salariatii, executarea unor obligati legale sau contractuale de care beneficiaza unitatea patrimoniala.
In formarea cheltuielilor se deruleaza 4 etape:
a). angajarea, intervine in momentul cumparari unor bunuri sau a unor lucrari si prestarii unor servicii cand se creeaza obligatia baneasca de a plati furnizorilor;
b). plata, consta in achitarea unei sume de bani ca echivalent in cadrul relatiilor comerciale sau de transfer (fara echivalent) in cadrul relatiilor financiare;
c). consumul, este specific utilizarii efective a bunurilor cu valoare economica, in vederea satisfaceri unor nevoi ale unitatii patrimoniale (consumul de materii prime, materiale consumabile);
d). incorporarea este o etapa strict contabila in cadrul careia cheltuiala este decontata asupra rezultatul exercitiului.
Cheltuielile se grupeaza in:
cheltuieli de exploatare;
cheltuieli financiare;
cheltuieli exceptionale;
cheltuieli cu amortizarile si provizioanele;
cheltuieli cu impozitul pe profit.
2. Veniturile
Reprezinta sumele incasate sau de incasat din : livrarile de bunuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii, tot in categoria de venituri intrand productia stocata, productia imobilizata, diminuarea sau anularea provizioanelor, pretul de vanzare al activelor cedate .
Obtinerea veniturilor presupune derularea a 4 etape:
obtinerea productiei (uneori si stocarea acestea) executarea lucrarilor si serviciilor catre terti;
facturarea consta in transferul dreptului de proprietate de la vanzator la clientii sai;
incasarea reprezinta etapa in care produsul vandut sau lucrarea executata, serviciul prestat, se transforma in bani;
incorporarea este o etapa contabila in care veniturile sunt incorporate in rezultate in vederea acoperiri cheltuielilor. Veniturile pot proveni din activitatea de exploatare financiara, exceptionala, din provizioane.
3. Rezultatul exercitiului
Rezultatul poate fi pozitiv (profit) si se datoreaza excedentului veniturilor asupra cheltuielilor. Rezultatul exercitiului se determina distinct pentru activitatea de exploatare (Rexpl), pentru activitatea financiara (Rfin) si pentru activitatea exceptionala (Rexce).
Rexpl = Vexpl - Chexpl Vexpl = venituri din exploatare
Rfin = Vfin - Chfin Vfin = venituri financiare
Rexce = Vexce - Chexce Vexce = venituri exceptionale
R= RexplRfinRexce Chexpl = cheltuieli din exploatare
Chfin = cheltuieli financiare
R= rezultatul exercitiului Chexce = cheltuieli exceptionale
Rezultatul pozitiv este supus potrivit reglementarilor legale repartizarii .
Astfel o parte revine bugetului statului sub forma impozitului de profit, restul este destinat constituiri rezervelor, fondurilor proprii pentru a le distribui ca dividende actionarilor.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1644
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved