Dezvoltarea Rurala si rurala in regiunea Sud-Est

Dezvoltarea Rurala

In regiunea de Sud-Est, spatiul rural este format din suprafata administrativa a celor 330 comune care cuprind un numar de 1455 sate. Spatiul rural este depozitarul a importante resurse economice la nivelul regiunii: materii prime pentru industrie, resurse agricole, forestiere, piscicole, turistice si balneare.

Agricultura, principala activitate economica din spatiul rural, impreuna cu piscicultura, silvicultura si exploatarea forestiera au o contributie de 21,7% la formarea PIB-ului regional (date la nivelul anului 1995).

La nivelul regiunii exista elemente valoroase de potential uman aferent spatiului rural, forta de munca numeroasa, partial calificata in activitati agricole si neagricole, exista potential funciar - teren agricol cu calitati productive superioare, asa cum este terenul din zona Baraganului si Insula Mare a Brailei. Acest tip de teren permite diversificarea culturilor si obtinerea unor recolte bogate.

Exista un bogat fond forestier in zona montana a judetelor Buzau si Vrancea.

Sunt constituite rezervatii naturale si monumente ale naturii (Delta Dunarii, Insula Mica a Brailei), zone cu valori peisagere deosebite si zone de patrimoniu istoric, cultural, de arhitectura si etnografie.

Avand in vedere multitudinea problemelor de solutionat in spatiul rural, precum si faptul ca principalii indicatori de analiza, respectiv caracteristicele fizico-geografice, demografice, economice si de productie, infrastructura, locuintele si modul de locuire, echiparea tehnica a locuintelor, problemele sociale si ecologice difera mult de la un punct la altul al regiunii, au fost identificate mai multe zone care prezinta caracteristici asemanatoare.

Privite din perspectiva factorilor ce actioneaza la nivelul lor, aceste zone se impart in doua mari categorii:

zone in care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii;

zone in care predomina factorii restrictivi ai dezvoltarii.

In prima categorie se inscrie aria cuprinsa in Dobrogea de Sud-Est, iar in cea de-a doua includem zonele Deltei Dunarii, Dobrogea Centrala si de Sud-Vest, Campia Baraganului, zona Subcarpatilor de curbura si a Moldovei de Sud.

In Dobrogea de Sud-Est din punct de vedere demografic, predomina comunele cu talie medie si mare, densitatea populatiei in zona rurala este ridicata. Se inregistreaza o stabilitate demografica si chiar o usoara crestere.

Aspectul economic este caracterizat printr-un grad foarte mare de atractivitate turistica, dimensiuni relativ mari ale exploatatiilor agricole individuale, ponderea ridicata a terenului arabil in total agricol, posibilitati de cooperare cu centrele urbane, forte de munca calificata si o pondere ridicata a activitatilor neagricole.

Sub aspect ecologic, aerul este poluat ca urmare a activitatilor intreprinse in marile centre petrochimice. Se constata fenomenul de poluare a plajelor datorat    navelor care isi spala rezervoarele in apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate datorita folosirii pesticidelor.

Zona Moldovei de Sud care cuprinde parti din judetele Galati si Vrancea se caracterizeaza prin alunecari de teren frecvente, risc de inundatii si seismicitate ridicata.

In ultimii 5 ani, in aceasta zona s-a remarcat un ritm alert de constructii de locuinte in spatiul rural. Procentul de alimentare cu apa a populatiei in sistem centralizat este redus.

Accesul direct la reteaua majora rutiera si feroviara este dificil in majoritatea comunelor.

Din punct de vedere social se inregistreaza un nivel ridicat al mortalitatii infantile si o oferta precara de asistenta sanitara.

Delta Dunarii reprezinta o zona speciala datorita in primul rand conditiilor fizico-geografice.

Caracteristicile demografice arata ca densitatea populatiei in acest spatiu este foarte redusa, exista comune mici cu mai putin de 2 000 locuitori si se inregistreaza un declin demografic accentuat.

Activitatile industriale sunt foarte slab reprezentate si se remarca o pondere redusa a terenului agricol aflat in proprietate privata. Consecinta acestei situatii este gradul de ocupare foarte redus al populatiei.

Ca elemente pozitive pot fi mentionate potentialul forestier ridicat si gradul foarte mare de atractivitate turistica.

Dobrogea Centrala si de Sud-Vest prezinta precipitatii reduse. In acest spatiu exista rezervatii si monumente ale naturii, precum si resurse complexe.

Densitatea populatiei este redusa si predomina comunele care inregistreaza un declin accentuat al populatiei. Se observa totusi o capacitate de regenerare demografica si de innoire a fortei de munca.

Zona Campiei Baraganului, in care se includ suprafete din judetele Buzau, Braila si Vrancea, este caracterizata din punct de vedere fizico-geografic de o seismicitate foarte ridicata, precipitatii reduse, risc de inundatii, potential forestier scazut.

Demografic, se inregistreaza un declin datorat imbatranirii accentuate a populatiei si se observa o tendinta de continuare a reducerii numarului de locuitori. Indicii de natalitate au valori medii si sub medii. Totusi, se poate spune ca exista posibilitati de innoire si sporire a fortei de munca mature.

Exista o slaba reprezentare a sectorului zootehnic, iar activitatile industriale sunt foarte slab reprezentate. Atractivitatea turistica este limitata iar ponderea activitatilor neagricole este redusa. Element pozitiv poate fi faptul ca terenul arabil are o pondere ridicata din totalul agricol.

In acest spatiu predomina locuintele realizate din materiale nedurabile. Exista un grad slab de echipare a locuintelor cu instalatii de apa, racordarea limitata la reteaua telefonica.

Din punct de vedere ecologic, in zona se inregistreaza o poluare a apelor de suprafata si subterane si in anumite locuri solurile sunt puternic degradate. Aerul este de calitate, dar se constata o lipsa acuta a padurilor.

Zona Subcarpatilor de Curbura, ce cuprinde arii din judetele Vrancea si Buzau este o zona cu seismicitate ridicata, zona montana reprezentand circa 50% din suprafata. Se inregistreaza frecvent alunecari de teren.

Ca elemente fizico-geografice pozitive pot fi mentionate numeroasele rezervatii si monumente ale naturii precum si complexitatea mare de resurse ale naturii.

Din punct de vedere demografic, se inregistreza un declin datorat imbatranirii accentuate a populatiei si a tendintei de continuare a reducerii numarului de locuitori, dar valorile migratiei nete sunt negative.

In aceasta regiune se inregistreaza o pondere ridicata a activitatilor neagricole, iar terenul agricol se afla cu preponderenta in proprietate privata, fapt ce constituie premise pozitive in dezvoltarea economica locala.

Locuintele sunt realizate in general din materiale nedurabile, iar echiparea cu instalatii de alimentare cu apa este deosebit de redusa. Racordarea la reteaua telefonica este deficitara, iar accesul la reteaua rutiera si feroviara in majoritatea comunelor se face greoi.

Din punct de vedere ecologic, zona este caracterizata prin existenta padurilor pe suprafete intinse, ceea ce contribuie la mentinerea unui echilibru pe termen lung, conditionat dealtfel de explotarea rationala a resurselor forestiere. Totusi, calitatea solurilor este moderata sau puternic degradata.

Tabel 33. Structura populatiei ocupate din mediul rural pe sectoare de activitate, in profil regional (1997)

Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane - 1999

Agricultura domina ca activitate principala, avand o pondere de peste 70% din totalul populatiei ocupate, dar sunt o serie de factori care determina randamente agricole slabe: noua clasa de proprietari funciari detine suprafete mici de teren, este imbatranita si nu dispune de utilaje tehnologice moderne.

Datorita influentei negative a unor factori precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura si sezonalitatea acestei activitati, o mare parte a populatiei ruralului este confruntata cu optiuni de ocupare limitate si nevoita sa munceasca pentru a-si asigura un minim de trai in activitati cu productivitate redusa.

Populatia din mediul rural este ocupata preponderent in agricultura cu statut de lucrator pe cont propriu si lucrator familial neremunerat.

Tabel 34. Structura populatiei ocupate din mediul rural dupa statutul profesional, in profil regional (1997)

Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane - 1999

In profil regional, structura populatiei ocupate dupa statutul profesional releva ca in regiunile predominant agricole, cum este Regiunea Sud-Est, lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati reprezinta 70% din populatia ocupata.

vietii comunitare rurale ale regiunii. In aceste conditii, spatiul rural al regiunii, ca de altfel la nivelul intregii tari, a cunoscut in ansamblu un proces regresiv.