| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
ECONOMISIREA - FORME, FUNCTII, CORELATII
|
Economiile reprezinta excedentul venitului peste cheltuielile pentru consum, o functie descrescatoare a venitului. |
Notand economiile cu S (de la cuvantul englezesc saving), atunci: S = Y - C, adica venitul disponibil minus consumul. Procesul de a face economii il vom numi, in continuare, economisire. Cresterea medie a economisirii (ΔS) devanseaza, de regula, cresterea medie a venitului (ΔY), adica: ΔS > ΔY .
O prima clasificare este aceea in: a) economisire in natura
(de exemplu economisirea unei parti din recolta anului acesta
pentru situatii neprevazute); b) economisire monetara (aceasta
fiind cea mai raspandita in sistemele economice evoluate).
Se mai pot distinge: a) economisiri individuale pe care le efectueaza un individ sau o familie; b) economisiri sociale (de exemplu, reducerea cheltuielilor administrative de catre autoritatile locale sau centrale).
O alta clasificare este aceea in: a) economisire pentru satisfacerea unor nevoi personale (de exemplu pentru a achizitiona un automobil); b) economisire productiva sau creatoare (pe care o efectueaza agentii economici producatori in vederea perfectionarii sau extinderii activitatii lor).
Formele cele mai importante de economisire - mai ales prin consecintele lor asupra formarii capitalului - se refera la distinctia intre economisire voluntara si fortata.
Economisirea voluntara este rezultatul unei operatiuni spontane, fara nici o constrangere exterioara, dar inspirata de un calcul economic, pe baza unei optiuni intre utilitatea actuala si utilitatea viitoare a monedei (economisesc bani acum deoarece, din diverse ratiuni, vreau sa dispun de anumite bunuri sau facilitati in viitor).
Economisirea voluntara este motivata de cauze numeroase si complexe, cum ar fi:
a) grija pentru securitatea personala viitoare (impotriva unei eventuale imbolnaviri, a unui accident etc.);
b) dorinta de lichiditate (a dispune de fonduri pentru a lua masuri in orice moment);
c) dorinta de imbogatire (motivatia predilecta a economisirii creatoare, productive);
d) obisnuinta de a nu risipi (chiar zgarcenia).
Economisirea fortata este rezultatul unei presiuni exterioare legata de un calcul economic individual.
Economisirea fortata este motivata, mai ales, de deciziile autoritatii publice, cum ar fi:
a) constrangeri fiscale (pentru a plati impozitele si taxele legale);
b) imprumuturi (pentru perfectionarea aparatului productiv, pentru aprovizionare sau extinderea afacerilor);
c) stabilirea reinvestirii unei parti din profit (beneficiind astfel de anumite reduceri la impozite etc.);
d) rationalizarea si micsorarea consumurilor specifice sau tehnologice - mai ales conjuncturi nefavorabile);
e) inflatia - exemplu tipic de economisire fortata; in situatii de inflatie, puterea de cumparare a populatiei se reduce si, intr-o serie de cazuri, statul finanteaza marile investitii civile sau militare (cand economisirea voluntara se dovedeste a fi insuficienta).
Se creeaza astfel conditii pentru formarea bruta a capitalului si pentru folosirea acestuia in interesul societatii.
La nivel individual, economisirea este un
fenomen subiectiv si imprevizibil, deoarece ea rezulta din cauze multiple
(adesea ascunse). Dar, la scara macroeconomica se observa
anumite relatii intre economii si venit, care au fost
evidentiate de J.M. KEYNES.
Ca si in cazul consumului, se manifesta anumite tendinte, inclinatii spre economisire, dintre care doua sunt esentiale:
A. Inclinatia medie spre economisire sau rata medie de economisire (Rs) care arata cat anume reprezinta economiile din totalul venitului disponibil, adica:
Acest indicator poate fi exprimat
printr-un numar zecimal (0,2), in procente (20%) sau sub forma de
fractie 
.
Din relatia inclinatiei medii spre economisire rezulta functia economisirii:
Intrucat consumul si economiile sunt componentele venitului disponibil, suma inclinatiei medii spre consum si a inclinatiei medii spre economisire este egala cu 1 si/sau 100.
B. Inclinatia marginala spre economisire sau rata marginala a economisirii (s') arata cu cat vor creste economiile (ΔS) daca venitul disponibil (ΔY) sporeste cu o unitate:
De regula, inclinatia marginala spre economisire este o marime pozitiva si subunitara, mai mica decat inclinatia marginala spre consum. Luate impreuna, c' si s' sunt egale cu 1; deci:
; 
; 
MOMENT DE REFLECTIE
Tinand seama de legea psihologica fundamentala formulata de KEYNES, cum credeti ca va evolua economisirea?
a) daca venitul disponibil creste, iar consumul creste si el dar nu cu atat cu cat sporeste venitul, economisirea .
b) daca venitul disponibil scade, atunci consumul va ..
iar economisirea
In vederea ilustrarii relatiilor dintre consum si economisire
se va recurge la un exemplu cifric si la graficul corespunzator .
(in miliarde dolari la preturi constante)
Tabelul 14.5
|
Venit disponibil |
Consum |
Inclinatia marginala spre consum |
Economisire |
Inclinatia marginala spre economisire |
|
|
A |
|
| |||
|
|
|
||||
|
B |
0 | ||||
|
|
|
||||
|
C | |||||
|
|
|
||||
|
D |
Tabelul de mai sus arata ca, chiar si atunci cand inclinatia marginala spre consum si inclinatia marginala spre economisire sunt de aceeasi marime, consumul si economiile pot fi diferite (in cifre absolute). De asemenea, este posibil sa existe o inclinatie marginala spre consum ridicata la un venit scazut si invers, o inclinatie spre consum mica la un venit disponibil mare.
Intre functia de consum si functia de economisire exista o stransa corelatie, care poate fi reprezentata grafic dupa cum urmeaza:
Figura nr. 14.7
Graficul arata ca functia de economisire poate fi derivata din functia de consum. Economisirea reprezinta distanta verticala dintre functia de consum si curba venitului disponibil (avand unghiul de 45
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2035
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
