Economie - Stiinta economica

Economie

Introducere generala

Economia este o activitate umana esentiala

Stiinta economica: ansamblul cunoasterilor, explicatiilor, interpretarilor si a solutiilor cu privire la economie

Ansamblul cunostintelor economice: reprezinta actiunile oamenilor ordonate in operatiuni si procese economice in vederea satisfacerii nevoilor (trebuintelor de viata)

I Stiinta economica

II Probleme fundamentale ale economiei

III Sistemul economic

IV Economia - forme, delimitari

V Economia de piata contemporana

VI Metodologia si analiza economica

VII Microeconomia (studiul unitatilor economice de baza)

VIII Mezoeconomia (ex.: sindicatele)

IX Macroeconomia

X Statul si politicile economice

XI Moneda, piata monetara. Sisteme financiar bancare

XII Economia internationala

XIII Configuratia economiei mondiale

XIV Economia Romaniei

XV Doctrine economice

I Stiinta economica

Definitii

Obiectul de studiu

Functii si particularitati

Teoria practica si politicile economice

Clasicii creatori ai stiintei economice

Prin stiinta in general intelegem un ansamblu organizat de cunostinte ale omului despre natura si societate

Doua tipuri:

Stiinte fizice sau ale naturii

Stiinte umaniste sau sociale

Definitie: ansamblul cunostintelor explicatiilor, interpretarilor si a solutiilor teoretice cu privite la economie.

Cunostinte despre

fapte, operatiuni, fenomene si procese economice

privind comportamentul si actiunile oamenilor in economie

gradul de satisfacere a nevoilor

gradul de realizare a intereselor

Statutul

obiect de studiu propriu

metodologie proprie

Economisti contemporani sunt de acord cu definitia lui P. A. Samuelson

Definitia lui Samuelson :

Stiinta economica studiaza felul in care oameni si societatea utilizand sau nu moneda decid sa foloseasca resursele productive rare sau limitate in vederea produceri de bunuri si servicii. De asemenea mai studiaza si modul in care acestea sunt repartizate intre membri societatii in vederea consumului prezent sau viitor.

Stiinta economica studiaza

• activitatile economice
• modalitatile de folosire a resurselor si respectiv a factorilor de productie
• operatiunile de schimb ce implica satisfacerea nevoilor individuale
• modul de repartizare a rezervelor productiei
• modalitatile de acoperire a diferitelor nevoi sociale

Functii de cunoastere

Functii de explicare

Functii de interpretare

Functii de stabilirea unor solutii adecvate in timp si spatiu la diferite probleme economice

Functii de prevedere a evolutiei economice in viitor

Ofera: . concepte, notiuni, termeni rep. elemente de cunoastere a notiunilor economice

. metode si tehnici de observare, explicare, interpretare a problemelor economice

. stabilirea unor solutii aplicate prin politici economice

Caracteristici

• amploarea, complexitatea si semnificatia ariei campului de investigatie
• legaturile cu celalalte stiinte
• lipsa de a putea experimenta → limite ale cunoasteri economice

Economia se caracterizeaza printr-un raport dintre teorie si practica

Teoria economica: reprezinta un ansamblu de cunoasteri, idei, opinii a caror sinteza o reprezinta formularea unor reguli si legi economice.

Practica economica:

• realitatile economice
• conditii economice
• cerinte economice
• activitatile economice
• rezultatele

Politica economica: reprezinta ansamblul deciziilor si a actiunilor puterilor publice pentru a influenta functionarii si evolutiei economice cu scopul realizarii anumitor finalitati.

Clasicii / creatorii stiintei economice

Scoala clasica engleza

Adam Smith (1723 - 1790): economist, filozof, profesor de etica

Principala sa lucrare: "Cercetarea asupra naturii si cauzele avutiei nationale" - 1776

- primul tratat de economie

Thomas Robert Malthus (1766 - 1834): economist, filozof, teolog englez

Reprezentant al pesimismului

Principala lucrare "Eseu asupra principiului populatiei" - 1798

- a pus bazale demografiei populatiei

David Ricardo (1772 - 1823): economist

Pornind din practica economica a devenit unul dintre teoreticieni cei mai abstracti

Lucrarea sa de baza: "Principii de economie politica si de impunere" - 1817

John Stuart Mill (1806 - 1873): economist si filozof englez

Principala lucrare: "Principiul de ec. politice si unele aplicatii la ec. sociala"

Curentul clasic francez

Jean Baptiste Say (1767 - 1823): profesor de economie

Lucrare: "Tratat de economie politica" - 1803

Sustinea ca politica si economia se subordoneaza economiei

Legea pietelor (legea debuseelor) → fiecare oferta isi creeaza propria cerere

Claude Frederic Bastiat (1801 - 1850): unul dintre adepti lui Say

A scris o lucrare care a ramas neterminata: "Armoniile economiei"

Reprezentant al clasicismului in SUA

Charles Henry Carey (1793 - 1879)

Lucrare: "Armonia intereselor economice" → economie politica clasica

Liberalismul clasic

II Probleme fundamentale ale economiei

Nevoi, resurse, factori de productie

Legea raritatii resurselor

Probleme de organizare, gestiune si conducere a economiei

Sfere de activitati economice

Productia

Repartitia

Schimbul

Consumul

Problema satisfacerii nevoilor

Nevoia reprezinta o cerinta, o aspiratie naturala la nivelul economic.

Clasificare dup gradul de necesitate:

primare (fiziologice): corespund exigentelor naturale

hrana

imbracaminte

adapost

secundare

invatamantul

pregatirea profesionala

adapost

tertiare (nevoia de serviciu)

cuaternare (sectoare producatoare)

Grupul activitatilor legate de transformarea mediului natural

I. agricultura, silvicultura

II. sectorul industrial

III. sectorul serviciilor: administratia, comertul, turismul

IV. sectorul comunicatiilor (activitati de cercetare)

Impartirea in sectoare apartine lui Colin Clark

Pentru acoperirea cerintelor sunt necesare resurse.

Def.: Resursele sunt mijloacele de care putem dispune pentru a ne satisface cerintele

Factori de productie → resursa folosita in procesul de productie

Clasicii au teoretizat ca exista 3 factori:

munca (omul)

capitalul: ansamblul bunurilor utilizate in activitatea bunurilor de productie

ansamblul bunurilor utilizate in producerea altor bunuri sau servicii

capitalul fix: cladiri, masini, echipamente

capitalul circulant: intr-un singur ciclu de productie

Coeficientul capitalului este raportul dintre val. capitalului utilizat si val. productiei

resurse naturale:

pamantul:

v     teren locuibil

v     teren cultivabil

apa

resurse energetice: petrol

resurse minerale

Factori de productie:

progresul tehnologic

management

informatie

Disponibilitatea in timp si spatiu a resurselor

Malthus spunea :" la banchetul naturii nu oricine are loc"

Resursele folosite in productie = factori → necesitatea rezolvarii acestora.

Raportul nevoi - resurse (3 probleme economice)

problema organizarii │

problema gestiunii administrarii │→ necesitatea stapanirii

problema conducerii unui proces economic │ raportului nevoilor

. Numeroase operatiuni economice pot fi grupate in cateva categorii mari numite sfere de activitate.

Sfere de activitate:

Productia

Definitie: Reprezinta activitatea economica ce permite obtinerea de bunuri si servicii prin combinarea factorilor de productie.

Reprezinta un imperativ deoarece dupa cum o societate nu poate inceta sa consume ea nu poate inceta sa produca → primatul productiei

singura metoda de valorificare a resurselor

se creeaza venituri care servesc pentru achizitionarea de bunuri si servicii

rezultatul productiei = bunuri - produse

↓ - servicii

obiect de satisfacere a nevoilor umane

Serviciul = bun imaterial care se consuma atunci cand se produce

Bunuri: - economice (satisfac o nevoie umana dar sunt disponibili in stocuri limitate)

- libere (putem beneficia de ele fara a depune un efort, fara a plati ex.: aerul )

- de consum

- de productie: echipamente

Evaluarea si cuantificarea productiei

Sunt folositi cativa indicatori statistico economici:

in industrie: - volumul si valoarea productiei

- cifra de afaceri (suma vanzarilor unei firme intr-un an)

- valoarea adaugata (productie minus consumul intermediar)

in economia nationala: - P.I.B. (valoarea productiei agentilor ec. intr-un an)

- P.N.B.

Functia de productie → relatia dintre rezultate si factorii care au contribuit.

Repartitia

Toate operatiunile de repartitie a veniturilor

Venituri: - salariul │

- profitul │→ repartitie primara

- renta │ veniturile = venituri primare

Repartitia secundara (redistribuirea veniturilor)

distribuirea, corectarea repartitiei primare prin subventii si impozite

Venitul realizat prin redistribuire → venit disponibil

Schimbul

Este de doua feluri: - de produse

- de servicii

Orice piata are doua componente: - cerere

- oferta

Schimbul a evoluat de la troc (serviciu contra serviciu) la metale → moneda

Raportul oferta / cerere se exprima prin pret

Schimbul (comertul): - intern

- extern: → export

→ import

Consumul

Utilizarea bunurilor si serviciilor in vederea satisfacerii unei nevoi sau a unei cerinte Consumul: - public (al administratiilor publice)

- privat (al populatiei)

Utilizarea produsului intern brut ca indicator al produsului national

ponderea consumului public si cea ce a ramas = investitii (economisire)

Consum: - intermediar (pentru productie)

- final

Produse si servicii: - comerciale

- noncomerciale → beneficiem in mod gratuit

Factorii care determina marimea si valoarea consumului

nevoile

venitul

pretul

III Sistemul economic

Sisteme - structuri - teorie - practica

Structuri economice

Structuri constitutive de:

Productie

repartitie

Structuri functionale

Structuri juridico institutionale

. Pentru a cunoaste economia si societatea avem nevoie sa clasificam si sa grupam diverse

elemente componente, in functie de trasaturile lor comune: sa stabilim natura, dimensiunile

si succesiunea legaturilor dintre diverse elemente

Rezultatul acestei analize ec. se reflecta intr-o prezentare sintetica si anume in notiunea de

sistem (= reprezinta un ansamblu coerent de elemente clasificate conform naturii lor si

reunite conform legaturilor si interdependentelor dintre ele).

Aceste grupuri de elemente reprezinta structurile (partile componente ale unui sistem)

→ sistem = combinatie de structuri

Structuralism = cea mai moderna metoda de cunoastere si analiza a economiei

Francois Perroux - unul dintre creatorii "structuralismului"

Teoriei polilor de dezvoltare, efectul de antrenare

Dupa modalitatile de definire a structurii:

statica → stabilim proportiile diferitelor componente la un moment dat

- proportia: pozitia relativa

dinamica → studiul evolutiei si a factorilor de influenta a structurilor

Sistemul social (al societatii in general)

Ansamblu complex de structuri care depasesc cadrul economic

Orice sistem al societatii include 5 tipuri de structuri:

Structuri economice

Structuri demografice

Structuri mentale

Structuri sociale

Structuri institutional juridice

Trasaturile fiecarui componente determina tipul de sistem

Structuri

1. Economice: suportul existentei unei societati

2. Demografice: structura populatie pe varste (piramida varstelor), sex, regiune, gradul de ocupare a locului de munca

populatia activa (in varsta de munca): ocupata si somerii

pe sectoare de activitate

dupa gradul de planificare

3. Mentale

conceptiile, credintele, obiceiurile.

inf. cerintele, dorintele si comportamentul oamenilor in societate

4. Sociale

Impartirea populatiei pe grupuri sociale

Pe categorii de venituri

Dupa marimea venitului

5. Institutional juridice

legi, legislatii, regulamente

institutii care reprezinta puterea legislativa, executiva, institutiva

Combinarea structurilor

Un sistem: combinarea anumitor structuri

Regim: combinarea tuturor structurilor

Depind de factorii geografici, factorii istorici = modele teoretice (abstracte)

= concret(realitatea , ceea ce se intampla)

Tranzitia (crearea unui nou sistem economic)

Exista o deosebire intre cresterea economica si dezvoltarea economiei.

. Structuri economice

Sistemul economic include 3 tipuri de structuri economice:

structuri constitutive

structuri functionale

structuri institutional juridice

. Structuri constitutive

Structuri constitutive de productie

reprezinta repartitia economica pe diverse ramuri de activitate

sunt rezultatul diviziunii sociale

ramuri: agricultura, vanat, pescuit, silvicultura

actiuni industriale: industria extractiva, prelucratoare, si industria constructiilor.

transport si comunicatii: comert, turism, actiuni hoteliere si de alimentatie publica

invatamant

sanatate

cercetarea stiintifica

activitati bancare, financiare si de asigurari

activitati sportive

actiuni culturale

actiuni de agrement

servicii comerciale si necomerciale

dupa statutul juridic

- de persoane (asociatii juridice);

- de capital: societati anonime, capitalul e impartit in mai multe parti (actiuni).

Structuri constitutive de repartitie

reprezinta tipurile de venit din economie

salariile (minim, mediu);

rata profitului.

. Structuri functionale

Def: Reflecta modul de functionare al economiei, respectiv legaturile care se stabilesc intre diversele parti componente.

Dupa obiectul tranzactiilor avem mai multe tipuri de piata:

piata bunurilor si serviciilor;

piata muncii: se vinde si se cumpara;

piata de capital: piata unde se ofera si exista cererea de capital;

piata valorilor imobiliare (bursa de valori): actiuni si obligatiuni;

piata monetar valutara: se cumpara si se vinde o moneda (ex.:

Piata reprezinta ansamblul de operatiuni de vanzare - cumparare

este formata din doua parti:

oferta;

cerere.

Operatiuni de piata

sunt legaturile dintre diversele ramuri ale economiei nationale

reflecta relatia dintre cei care se implica in economie

Tipurile de agenti economici

Agent economic: grup social care intervine in economie avand o functie specifica; este un grup omogen din punct de vedere al comportamentului si a functiilor pe care o indeplineste in economie.

Functii: - producator;

- consumator;

- detinator (ofertant sau postulant de resurse monetare) .

Categorii de agenti economici (5):

Consumatorul

functia consumatorului: utilizatorul final al bunurilor si serviciilor produse;

apare ca ofertant pe piata muncii.

indicatorul statistico economic este: menaj, gospodarie, familie

(sunt persoanele fizice care au un venit dar il cheltuie in comun)

Producatorul (de bunuri si servicii)

apare pe piata factorilor de productie ca si cumparator si pe piata de capital ca ofertant sau cumparator de capital

indicatorul statistico economic: firma (unitate tehnico economica care produce bunuri si servicii)

intreprindere nonfinanciara = de productie

societati comerciale (produc pentru piata)

Institutiile financiar bancare

organizeaza si ofera servicii financiare si bancare

ex.: Institutiile de asigurare, de credit, de intermediare financiara

Administratiile (publice si private)

ofera servicii noncorporale (gratuite)

ex.: guvern, consilii locale etc.

ex. de servicii: aparare, justitie

indicatorul statistico economic: administratiile publice

veniturile:

v administratiilor publice: impozite, taxe

v administratiilor private: contributii, cotizatii, donatii

Sectorul extern

activitatea agentilor economici straini care actioneaza in economia nationala

. Structura juridico economica

cadrul juridico institutional al constituirii si functionarii

stabilirea cadrului juridic de actiune a liberei initiative

garantarea drepturilor de proprietate

reguli si legislatii privind organizarea diferitelor activitati economice

stabilirea unor reguli privind relatiile economice externe care includ:

legi

legislatii

reguli

reglementari

norme, standarde

autorizatii

avize

Reprezinta institutiile care intervin in economie pentru a asigura respectarea cadrului juridic

Ex.: Guvern, Ministere, Agentii, Comitete, Consilii

Administratii locale: Administratii de protectie sociala: Casa de asigurari.

IV Economia: forme si delimitari

Evolutia istorica a economiei

Forme si delimitari

. Se caracterizeaza prin mai multe forme:

Economia naturala: are caracteristica autosatisfacerea cerintelor din productia proprie

Economia de schimb: se produc bunuri si servicii pentru schimb

Economia de schimb monetar (economia de piata)

moneda e mijloc de schimb

moneda e mijloc de piata

moneda e mijloc de evoluare

. Economia de piata

Def.: Economia a carei organizare si functionare se realizeaza prin mecanismele pietei in cadrul unui regim liberal bazat pe proprietatea privata si in care interventia statului este indirecta si globala. De retinut ca se resping actiunile constrictive sau restrictive ale statului.

Forme:

Economia domestica (sau casnica)

consta in producerea unor bunuri si servicii in cadrul familiei

Economia conviviala (sau de convietuire)

consta in producerea unor bunuri sau oferirea unor servicii in cadrul unui grup mic    pe principiul interajutorarii

Economia subterana (economia ilegala)

se sustrage regulilor juridice si in general ne se supune cadrului juridic si institutional

Economia nationala

ansamblul activitatilor economice de pe teritoriul unei tari care constituie subiect de drept international

Economia mondiala

ansamblul economiei nationale

Economia internationala

ansamblul relatiilor economice internationale, adica a relatiilor economice dintre tari

V Economia de piata contemporana

1. Concept si trasaturi
2. Mecanismul de functionare
3. Modele teoretice
4. Tipuri concrete de economie de piata

. Economia de piata reprezinta tipul modern de economie

A fost creata incepand cu secolul al XIX - lea, prima tara in care s-au pus bazele acesteia fiind Anglia.

Productia, repartitia, schimbul si consumul se pot realiza pe baza liberei initiative

Libera initiativa

fiecare individ este liber sa intreprinda, sa organizeze, sa gestioneze si sa conduca o activitate economica

fiecare individ este liber sa produca, sa obtina un venit si sa-l cheltuiasca dupa propria vointa

fiecare individ este liber sa economiseasca o parte din venit; sa-ti urmareasca propriile interese tinand cont de necesitatea armonizarii acesteia cu interesele generale ale societatii

Limite in ceea ce priveste exercitarea dreptului de libertate fiind introduse de:

→ regulile juridice

→ regulile sanitare

→ regulile de functionate, etc.

In mod curent se foloseste o definitie mai restransa afirmand ca economia de piata desemneaza: sistemul economic in care preturile si cantitatile produse depind de confruntarea dintre cerere si oferta.

Trasaturi (caracteristici):

este o economie multipolara ( se caracterizeaza printr-o pluralitate de centre existente de initiativa, decizie, organizare)

este o economie de intreprindere

intreprindere = unitatea de baza a economiei

intreprinzator = figura centrala a economiei

fiecare intreprindere trebuie sa dispuna de un potential care sa ii asigure o autonomie deplina.

economie descentralizata: decizii luate de numerosi agenti economici

economie centralizata: organizata, gestionata si condusa de stat; relatiile dintre stat si firme sunt stricte

economia in care unitatea de calcul este moneda

constatari │ → se exprima in moneda

rezultate │

economie in care obiectul central al oricarei activitati economice il reprezinta profitul

economie in care statul intervine indirect si global: statul nu sustine mecanismele pietei dar le completeaza si le coreleaza

economie in care proprietatea privata este predominanta:

proprietate asupra bunurilor si serviciilor

proprietate asupra factorilor de productie

In viata sociala structurile economice au un rol prioritar si influenteaza toate celalalte structuri.

Se caracterizeaza prin separarea celor trei puteri in stat (legislativa, executiva, judecatoreasca).

Economia de piata sa dezvoltat impreuna cu institutiile legislative de stat.

. Economia de piata functioneaza prin mecanismele pietii concurente

Prin prisma obiectului tranzactie avem 5 tipuri de piete:

piata bunurilor si serviciilor

piata muncii

piata de capital

piata valorilor mobiliare (sau financiara)

piata monetar valutara

Functii:

alocarea si utilizarea eficienta a resurselor

reglarea functionarii si infiltrarea unei echilibrari a resurselor

. In planul conceptual exista mai multe sisteme teoretice de economie de piata care, caracterizeaza marile orientari ale gandirii economice contemporane.

1. Modelul Neoclasic

Are la baza mecanismul pietii (respectiv jocul cereri si al ofertei) concurenta, care reprezinta forta obiectiva de coordonare a optiunilor si activitatilor agentilor economici. Astfel este posibila autoreglarea si functionarea economiei.

Fara a se exclude orice rol al statului in economie se accepta o interventie selectiva a statului prin politici monetare, fiscale, bugetare.

In acest model teoretic se acorda o importanta deosebita ofertei, se sustine posibilitatea eficientizarii economice prin variante alternative de utilizare a resurselor

2. Modelul Keynesist

Se bazeaza pe ideea ca mecanismele pietii nu pot sa asigure singure si in mod automat functia de echilibrare a economiei si folosirea deplina a resurselor si in mod deosebit a fortei de munca.

De aceea este necesara interventia permanenta a statului

Spre deosebire de neoclasici, Keynesisti considera cererea cea mai importanta.

3. Modelul Institutionalist

In acest tip de abordare teoretica se apreciaza ca in economia reala de azi nu se regasesc marile impozite ale teoriei clasice cum ar fi concurenta pura si perfecta, legea randamentelor descrescande, hegemonia consumatorului, proprietatea si initiativa privata.

Deopotriva au aparut fenomene noi in legatura cu initiativa privata, puterea de decidere a proprietarului in sensul ca exista o separare intre puterea de proprietar si manager. De aceea ei sustin ca este necesara o interventie institutionala in economie pe linia controlului preturilor, a repartitiei veniturilor precum si intr-o planificare orientativa si stabilirea unor strategii de dezvoltare.

In viziunea lor o problema ce necesita o interventie o reprezinta securitatea unitatilor publice.

Alaturi de o planificare orientativa se precizeaza un control al preturilor (interventia statului la nevoie)

4. Modelul Libertarian

Model neoliberal radical care respinge orice incercare de implicare a statului in economie, considerand-o daunatoare. Se caracterizeaza prin: absolutizarea eficientei mecanismelor de piata, inclusiv pe linia realizarii echilibrului economic; de aceea se preconizeaza generalizarea liberalizarii economiei (sa fie promovata libertatea, libera initiativa etc.).

Orice interventie a statului este considerata ca o reducerea a libertatii si drepturilor ec

Se sustine necesara extinderea prop. private chiar si in domenii de utilizare publica.

A aparut in anii 60 in Anglia in sectoarele producatore de energie electrica, termica

A aparut in anii 70 in America

5. Modelul economiei reglate

Apropiat din punct de vedere teoretic modelului institutionalist

Se sustine necesitatea reglarii economiei prin crearea unor mecanisme de ajustare si corectare a unor neajunsuri din economie, mecanismele care trebuie sa actioneze in paralel cu mecanismele pietei.

Acest tip de abordarea are la baza urmatoarele teze:

piata este doar o forma printre altele de coordonare si reglare a actiunilor ec.

piata nu este atotputernica in economie si nu caracteristica in intregul spatiu ec.

Ex.: firma (in interiorul ei nu exista relatii de piata)

aprecierile ca ajustarile prin mecanismele pietei sunt din ce in ce mai putin automate si instantane

Din punct de vedere practic se propune:

crearea unor mecanisme de interventie in economie care sa actioneze la toate nivelele (micro, mezo, macro)

Mecanisme elaborate:

realizarea unor strategii cu privire la dezvoltare

extinderea practicilor institutionale

extinderea practicilor conventiilor contractelor dintre agentii economici

Ex.: patronat - sindicat

stabilirea unei planificari strategice macroeconomice; planificare care are in vedere marile orientari ale economiei, la nivelul executivului

6. Modelul dezechilibrelor interne

Se caracterizeaza prin faptul ca abordeaza economia nu numai prin ipoteza concurentei si a eficientei pietii in sensul obtinerii echilibrului in economie ci si prin existenta unor dezechilibre inerente.

Economia contemporana este prin excelenta o economie instabila care se caracterizeaza prin dezechilibre

Fenomene de dezechilibru:

deficitul bugetar (max 3%)

inflatia

somajul

Cauzele instabilitatii:

rigiditatea preturilor

rigiditatea salariilor

Tendinta de stabilizare: forta grupurilor sociale ce impun o redistribuire a veniturilor

. Tipurile concrete de economie de piata

Realitatile ec. din tarile cu economie de piata arata influenta unor factori cum ar fi:

localizarea geografica

trasaturile psihice, etnice, morale, mentalitati, obiceiuri

Acesti factori particularizeaza fiecare economie nationala in parte

Din multitudinea de experimente putem desprinde cateva

Tipuri de economie de piata:

Tipul anglosaxon

Cuprinde economiile de piata cele mai liberale si care accepta cel mai putin interventia statului in economie.

In general sunt impotriva interventiei statului mai ales sub forma intreprindelor publice

Poate fi intalnit in: SUA, Anglia, Canada

Predomina sectorul privat, marile companii detin o pozitie dominanta in ramurile strategice de economie; alaturi de acestea exista intreprinderi mici si mijlocii intr-un numar foarte mare

Statul la nivelul administratiei centrale sau regionale poate sa initieze si sa aplice o politica economica speciala unui interventionism suplu si liberal ,in felul acesta statul poate influenta mediul economic privat

In acest tip de economie statul intervine prin instrumente fiscale, bugetare si monetare

Tipul vest european

Cuprinde economia de piata in care alaturi de secolul privat se implica in economie si statul

Interventia statului este variata in functie de ideologia economica si politica guvernului;

Se realizeaza prin diferite politici economice dar si prin sectorul public si mai ales printr-o planificare orientativa

Este intalnit in: Franta, Italia, Spania; planificarea orientativa se face liberativ

Economiile de acest tip sunt economiile concurentiale dar statul joaca un rol important si intervine si prin politici: industriale, agricole, fiscale.

Tipul economiei sociale de piata

Reprezinta un tip de economie in care se incearca o convergenta a intereselor economice si sociale si chiar realizarea unui consens social pe baza unei economii eficiente

In acest tip de economie se promoveaza si exista o cooperare intre principalii parteneri economici si sociali (patronatul sindicatele, statul) specificandu-se pentru fiecare drepturile si obligatiile

Ex: patronatul: interventii, productie

sindicate: salariale

Intalnit in: Germania, Austria, Olanda

Se promoveaza o coresponsabilitate

Atributul de social exprima obiectul realizarii unei armonizari a intereselor, a optiunilor si a actiunilor diverselor categorii sociale

Statul intervine si prin diverse reglementari

Tipul nordic

Reprezinta o economie de piata contractuala in sensul unei cooperari intre sectorul privat si stat in vederea acoperirii unor cerinte de ordin economic si social pentru majoritatea populatiei

Intalnit in: Suedia, Norvegia si Danemarca

Statul intervine mai ales pentru satisfacerea cerintelor paturilor sociale cu bunuri mai mici

La baza sistemului sta eficienta si productivitatea precum si o fiscalitate ridicata

Tipul economiei paternalista de piata

Elemente cu puternice elemente traditionale si nationale care influenteaza dezvoltarea liberei initiative, competitivitatea si caracterul concurential al economiei

Este specific Japoniei

Statul are un rol de catalizator in economia (interventia apare de fiecare data cand este nevoie)

Economia are caracter dual: alaturi de marile companii exista si numeroase intreprinderi mici care de obicei sunt in pozitia de subfurnizori a marilor intreprinderi

Conform traditiilor in economie Japonia se aplica principiul paternalismului → la toate nivelele toti sunt considerati ca apartin aceleasi familii

Se practica angajarea pe viata

Rolul important al coeziunii si al solidaritatii nationale

Tara este considerata ca o mare familie

Paternalismul presupune meritocratia (ierarhizarea dupa merit); orice componenta a economiei si a societatii presupune:

responsabilitate

disciplina

perseverenta

harnicie

respect fata de competenta, experienta si varsta

loialitate

spirit de coeziune si solidaritate

VI Metodologia si analiza economica

1. Metodologia (probleme metodologice)
2. Tipuri de analiza economica

Etape ale cunoasterii economice:

Observare - inregistrare

Descriere sub forma de date

Prelucrarea - sistematizarea datelor

Analiza datelor

Prezentarea rezultatelor cercetarii

Verificarea in practica (validarea empirica)

Relatia economie - matematica

Prelucrarea datelor prin calculul matematic

Modelarea - modelul in economie

Tipuri de cercetari - studii folosind instrumente matematice

econometria

economia matematica

cercetare operationala

Modele de cunoastere a economiei

metoda deductiva

metoda inductiva

previziuni, predictii, concretizate in scenarii

Metoda = ansamblu de procedee pentru studierea economiei

Etapele cunoasterii:

Observarea - inregistrarea faptelor din economie (culegerea datelor)

Integrarea, poate fi:

totala

partiala

directa

indirecta

curenta

periodica

Descrierea sub forma de date statistice a realitatilor economice; descrierea presupune o evaluare in exprimarea fizica sau valorica.

Prelucrarea - dupa criterii

Analiza si verificarea situatiilor sau evolutiei

Prezentarea rezultatelor certitudinilor sistematizate - exprimarea datelor sub forma de marimi:

absolute: indicatorii

relative: indici, pondere

Variabilele, variatiile, factorii de referinta, tabele, reprezentatii grafice

Verificarea datelor:

totala

prin sondaj

In prelucrarea si analiza datelor se folosesc metode matematice: progresii, determinanti, ecuatii liniare, integrale, calcule probabilistice etc.

Modelul = este o reprezentare simplificata si rationala a unei realitati economice in care se stabilesc legaturi intre diferite evolutii, fapte, fenomene, componente ale economiei

Construirea unui model presupune selectarea anumitor variabile

Variabile = marime care exprima o anumita caracteristica din economie

Doua tipuri de studii devenite ramuri ale stiintei economice:

Econometria = masurarea marimilor si a fenomenelor economice prin stabilirea variabilelor si a parametrilor pentru trecut

Economia matematica = gen de studiere a economiei in care pornind de la diferitele ipoteze formulate matematic se urmareste sa se stabileasca cum functioneaza economia care satisface aceste ipoteze

Cererea operationala = ansamblul procedeelor in care folosindu-se procedee matematice se urmareste:

maximizarea unui rezultat tinandu-se cont de mijloacele disponibile

minimizarea mijloacelor necesare pentru obtinerea unui rezultat

In domeniul stiintific de la observare si pana la validarea empirica pot fi folosite doua metode:

metoda deductiva: se porneste de teorii, ipoteze si se cerceteaza daca se verifica in practica

metoda inductiva: se porneste de la practica pentru a se ajunge la formularea unor teorii, teze etc.

Se pot face si previziuni - pornindu-se de la corelatiile dintre variabile, relatia (cauza -efect) se pot face previziuni cu privire la starea economica, evolutia economica

Previziunile apar sub forma unor scenarii pentru viitor

Scenariile pot fi elastice:

pe termen scurt - 1 luna

pe termen mediu - 1 an

pe termen lung - peste 1 an

pe termen foarte lung - peste 10 ani

Exista mai multe tipuri care au dus la formarea unor ramuri ale stiintei economice

Activitatea si diviziunile se stabilesc dupa mai multe criterii:

Dupa obiectul urmarit

economia pura (fundamentala) - este un studiu economic in care se urmareste formularea unor abstractizari

economia pozitiva - analiza si descrierea faptelor asa cum sunt ele in realitate

economia normativa - un studiu in care se analizeaza si se descrie nu numai ce exista in realitate dar si ceea ce ar trebui sa se realizeze in economie, se cerceteaza solutiile cele mai bune

Dupa aria de aplicare (domeniul studiat)

economia dezvoltarii

economia comparata

economia diverselor ramuri (industriala, agricola, monetara, fiscala)

economia publica

economia intreprinderii

Dupa nivelul de studiu

Microeconomia

Reprezinta studiul structurilor primare ale economiei, functionarea economiei la acel nivel si studiul rezultatelor

Studiul comportamentelor agentilor economici in calitatea lor de consumatori sau producatori

Studiul pietelor, cererii, ofertei precum si studiul egalizarii cererii cu oferta

Mezoeconomia

Studiul structurilor executive si functionale, de mijloc ale economiei

Studierea intreprinderilor pe ramuri de activitate

Studiul economiei pe regiuni, pe orase

Studiul implicatiilor economice a unor grupuri socio - economice (patronate, siondicate, partide politice, secte)

Macroeconomia

Studiul economiei pe ansamblul ei (la nivele economice nationale)

studiul structurilor economice

functionarea economiei pe ansamblul ei (raportul cerere globala - oferta)

studiul problemelor monetare, fiscale si bancare

relatiile economice cu strainatatea

impactul cadrului juridico - institutional