Proiect de specialitate pentru obtinerea certificatului de competente profesionale - economie

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI

COLEGIUL ECONIMIC " HERMES " SECT 2

SCOALA : Colegiul Economic " Hermes "

SPECIALIZAREA: Servicii

FILIERA : Tehnologica

PROFIL : Economic

ARGUMENT

Contabilitatea a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii omenesti, din nevoia de a cunoaste volumul de munca vie si materializata cheltuita si rezultatele productiei si schimbului. Ea a izvorat din cerintele activitatii practice si s-a perfectionat continuu ca o consecinta fireasca a dezvoltarii relatiilor economice de productie si de schimb.

Prima definitie data contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo, fiind formulata in lucrarea sa "Summa de Arittmetica, Geometria, Propotioni et Proportionalita'' care a aparut in Venetia in anul 1494. El analizeaza contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii ce apartine unui negustor, precum si la toate ce apartin acestuia, in ordinea in care au loc. In conceptia sa, partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre avere si capital. Fiecare miscare sau tranzactie intervenita in masa averi implicid a capitalului este reprezentata ca un raport dintre primire si dare , respective intre debitor , cel care primeste valoarea si creditor , cel care o avanseaza

Contabilitatea este astazi o stiinta economica specializata in gestiunea valorilor separate patrimonial inclusa in familia stiintelor sociale. De aceea, impreuna cu alte stiinte de aceeasi vocatie, sunt tratate ca o grupa distincta de stiintele economice generale.

Obiectul contabilitatii consta in evidenta , calculul ; analiza si controlul raporturilor de schimb dintre alocarea si finantarea , destinatia si provenienta , utilizarea si reproductia valorilor econo mice separate patrimonial , cu dezvaluirea situatiei nete si financeare a patrimoniului , precum si a rezultatelor obtinute.

In present actul normativ de baza care reglementeaza modul de organizare si de conducere a evidentei contabile este Legea Contabilitatii nr.82/1991. acest act normativ contine reglementari unitare cu privire la organizarea sistemului contabil din Romania atat pentrun agentii economici cat si pentru celelalte entitati, inclusive pentru institutiile publice.

Pentru agentii economici evolutia sistemului contabil a cunoscut schimbari structurale importante marcate prin:

-H.G. nr.704/1994 - odata cu aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitatii a aparut si planul de conturi aplicabil tuturor agentilor economici;

-O.M.F.P. nr.94/2001 - aproba Reglementarile contabile cu Directiva a IV-a

a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile unitatilor economice care indeplinesc criteriile de marime mentionate in actul normativ;

-O.M.F.P.nr.306/2002 - aproba reglementarile contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene aplicabile unitatilor economice care se situeaza sub limita stabilita, considerate ca fac parte din intreprinderile mici si mijlocii care au intrat in vigoare la 1.ianuarie.2003.

Se poate afirma ca o data cu aplicarea ultimelor doua acte normative , sistemul contabil romanesc al agentilor ecomomici a fost reformat raspunzand atat necesitatilor de informare a utilizatorilor cat si cerintelor de armonizare cu Directivele Europene si cu Standardele internationale de Contabilitate.

.Motto:

,, Contabilitatea este una din cele mai sublime creatii ale spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s-o foloseasca in gospodaria sa." GHEOTE

Din acest motto deducem importanta contabilitatii si necesitatea ei, in orice domeniu de activitate , asa cum pentru noi oamenii , sunt necesare pentru a supravietui aerul si apa .

Oricum, nu e de prisos sa afirmam ca de modul cum este cunoscuta, inteleasa si aplicata contabilitatea depinde viata unei societati comerciale si ca a o cunoaste fragmentat, fie doar din presa, fie de la altii, poate insemna si riscul de gresi cu bune intentii.

Prezentare

S.C "Ursuletsul dragalas" S.R.L.

Bucuresti

Prezentarea unitatii, constituire capital social, obiect de activitate

S.C. "Ursuletsul dragalas" S.RL. este persoana juridica romana, fiind inregistrata in Registrul Camerei de Comert si Industrie Bucuresti, sub numarul j07/809/2008 si are unic administrator pe doamna Ciuca Aurelia Cristina, domiciliat in municipiul Bucuresti, cartier Ferentari, str. Valtoarei , avand cetatenie romana.

Sediul societatii se afla in localitatea Bucuresti , str. Trompetului , nr 5, sector 5, localitatea Bucuresti

Societatea a fost infiintata in luna aprilie a anului 2007, avand profilul comert cu amanuntul si functioneaza din momentul inregistrarii in Registrul Comertului.

S.C. Ursuletsul dragalas S.R.L. are un capital subscris de 5.000.000 RON, divizat in 50 parti sociale a 100.000 Lei fiecare, cu mentiunea ca la data autentificarii actului constitutive al firmei, capitalul social a fost integral varsat.

Activitatea de baza a socieatii este comertul cu amanuntul a produselor alimentare si nealimentare.

Societatea isi desfasoara activitatea la sediul social mai sus mentionat.

I.1. Structura organizatorica a S.C. Ursuletsul dragalas S.R.L.

S.C. Ursuletsu dragalas S.R.L. este o societate cu gestiune proprie si personalitate juridica. Aceasta unitate, pe langa mijloacele materiale si banesti cu care este dotata, cuprinde si un anumit numar de oameni ai muncii care sunt grupati si fixati pe posturi, ceea ce se reflecta in structura organizatorica a societatii.

In cadrul unitatii distingem mai multe categorii de activitati comerciale, de aceea si personalul se grupeaza astfel:

Ø     Gestionari - 6

Ø     Contabil - 1

Ø     Administrator - 1

Ø     Personal intretinere - 3

Ø     Securitate magazine -2

II.2. Activitatea economico-financiara - Functia financiar contabila

La S.C. Ursuletsul dragalas S.R.L. , fiind o firma cu autonomie economico - financiara, functia financiar- contabila detine un rol important in procesul managerial, datorita atat rolului sau in luarea si fundamentarea deciziilor directorului , cat si a faptului ca prezinta patrimonial, rezultatele si situatiile financiare la un moment dat.

Activitatea financiar-contabila este condusa de catre contabil si cuprinde biroul contabilitate, serviciul financiar, serviciul preturi si oficiul de calcul.

In cadrul politicii financiare se realizeaza activitatile de prevedere financiara si de urmarire a indeplinirii indicatorilor financiari, se intocmesc documentele financiare pt. obtinerea fondurilor necesare desfasurarii normale a activitatii, se executa controlul asupra disciplinei financiare si legalitatii acesteia, se efectueaza analize economico-financiare.

Biroul contabilitate realizeaza activitati de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute, asigurand:

Ø     Inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute;

Ø     Controlul operatiilor patrimoniale;

Ø     Intocmirea balantelor de verificare si a bilantului contabil al societatii;

Principalele sarcini ale sectorului financiar-contabil sunt:

-         asigurarea organizarii contabile a valorilor materiale si banesti din patrimonial societatii;

-         asigurarea efectuarii corecte si la timp a inregistrarilor contabile privind:

- mijloacele fixe;

- activele circulante;

- fondurile proprii si alte fonduri;

-datoriile si creantele;

-cheltuielile de circulatie;

-calculatia costurilor;

-investitiile;

-rezultatele financiare;

- asigurarea respectarii prevederilor legii privitoare la patrimonial societatii si gestionarea acestuia;

- organizarea periodica a inventarierii valorilor materiale si urmarirea definitivarii rezultatelor inventarierii;

- intocmirea principalilor indicatori economico-financiari;

- organizarea si perfectionarea sistemului informational;

Un rol important ii revine activitatii de analiza economica, deoarece acesta:

-         este un instrument al activitatii manageriale;

-         are solutie pentru prevenirea factorilor cu actiune distructiva si favorizeaza factorii cu actiune pozitiva;

-         are analiza postfaptica, curenta si previzionala a sistemului cibernetic al firmei si a mediului economic;

-         are analiza factoriala si in dinamica indicatorilor economico-financiari a elementelor de patrimoniu, stabilirea corelatiilor intre acestia;

-         duc la depistarea rezervelor de rentabilitate;

-         sprijina procesul decisional;

-         are metode adecvate de alegere a variantei optime in probleme aprovizionare, desfacere, productize, marketing, activitati de personal;

-         duce la promovarea metodelor statice de investigare si elaborare a strategiilor;

-         asigura datele necesare pt studiile de fezabilitate pentru obiectivele de investitii, intocmirea documentatiilor pentru credite;

-         asigura analiza starii interne a firmei si a pozitiei acesteia in cadrul concurential;

-         asigura gestionarea datelor referitoare la situatia economico-financiara a firmei;

I.3. Forma de inregistrare contabila

Forma de inregistrare contabila trebuie intelesa ca fiind suma tehnicilor care se adopta pentru prelucrarea documentelor justificative ale realizarii operatiunilor economice in ordine cronologica si sistematica, pana la obtinerea bilantului. O forma de inregistrare contabila realizeaza imbinarea urmatoarelor elemente: formularistica de lucru utilizata, modul de completare a formularele si tehnica de calcul folosita.

In cadrul societatii se utilizeaza forma de inregistrare pe jurnale, care asigura inregistrarea operatiilor economico-financiare in mod cronologic si sistematic; direct din documentele primare si centralizatoare in jurnale care reprezinta instrumental de lucru de baza al acestei forme.

In cadrul acestei forme distingem:

Jurnalul unic sau contabilitatea clasica, aplicabila la unitatile patrimoniale, unde, de regula , contabilitatea se conduce de catre o singura persoana.

Ca instrumente de lucru in cadrul acestei forme, pentru prelucrarea documentelor justificative, se folosesc:

-         Jurnalul unic, unde se face inregistrarea cronologica a documentelor justificative, analiza continuturilor acestora si stabilirea optiunii contabile;

-         Cartea Mare, in care se deschid parti pentru fiecare cont pe debit si pe credit, fara ca acesta sa se dezvolte pe conturi corespondente;

-         Balanta de verificare, care se intocmeste lunar, acumulat de la imprumutul anului pentru verificarea corectitudinii inregistrarilor si urmarirea evolutiei patrimoniului. Balanta de verificare sta la baza intocmirii bilantului;

-         Registrul inventar, care cuprinde inventarul de la inceputul activitatii, intrarile si iesirile din patrimoniu;

-         Jurnale multiple sau contabilitatea centralizata se foloseste ca forma de inregistrare la unitatile patrimoniale unde contabilitatea este decizata sau dispersata teritoriale, avand in vedere dimensiunile mai importante ale activitatii.

I.4. Fisa postului

- contabil sef

1.     Descrierea postului

1.1.         Postul: contabil sef

- serviciu: contabilitate;

-         directia: economico-financiara;

1.2. Relatii ierarhice

- este subordonat asociatiilor;

- are in subordine: contabil 1, contabil 2;

1.3. Relatii functionale

-         interne: cu cei doi contabili;

-         externe: compartimentele functionale si sectiile de productie si aprovizionare desfacere;

1.4.         Descrierea sarcinilor

-         supravegherea contabilitatii;

-         cooperarea cu juristul privind legislatia economica in vigoare;

-         analiza activitatii economico- financiare a societatii;

-         intocmirea bilantului la sfarsitul fiecarui an financiar;

-         intocmirea contului de rezultate si al balantei;

-         intocmirea tabloului de disponibilitati;

1.5.         Responsabilitati

-         raspunde de eficienta activitatii economice

-         raspunde de respectarea dispozitiilor si a indicatiilor date de asociati in legatura cu problemele de care se ocupa in cadrul serviciilor

1.6.         Limite de competenta

-         la solicitarea conducerii (asociatilor) participa la discutarea si sustinerea activitatii proprii.

-         in lipsa managerului (delegatie, concediu sau boala) poate pricinui delegarea de autoritate pentru inlocuirea acesteia pe perioada respectiva;

 

2. Cerintele postului

2.1. Studii necesare:

-         pregatire de baza: studii superioare economice (finante-contabilitate)

-         specializare-perfectionare: curs de management

2.2. Experienta (stagii) in ani:

-         in domeniu (specialitate): minim 5 ani;

-         in functii de conducere: minim 1an;

2.3. Calitati personale (aptitudini, capacitati):

-         onestitate si confidentialitate

-         posibilitate de analiza

-         competenta

5. METODE DE FORMARE A CAPITALURILOR FIRMEI

 

Principalele metode de constituire a fondurilor necesare sunt :

         metoda aporturilor in bani si natura

         metoda autofinantarii

         metoda creditarii

         metoda finantarii bugetare

1.Aportul presupune angajarea de catre proprietarii asociati a unor capitaluri in bani sau in natura in scopul crearii sau dezvoltarii intreprinderii. Aceasta metoda poate fi folosita la infiintarea firmei sau cu ocazia majorarii de capital. Atunci cand intreprinderea este organizata ca societate, ea poate emite actiuni in contul aporturilor actionarilor. Aceasta metoda genereaza formarea fondurilor proprii.

2.Metoda autofinantarii da nastere la fonduri proprii si presupune retinerea unei parti din rezultatele nete care se degaja din activitatea lor. Aplicarea pe scara larga a acestei metode este conditionata mai ales de capacitatea firmei de a realiza un profit cat mai ridicat.

Tot pentru acoperirea nevoilor de autofinantare se poate folosi si o parte din surplusul monetar care apare sub forma amortismentului inregistrat ca urmare a uzurii capitalului fix. Desi este o metoda de baza in constituirea fondurilor firmei, ea nu este mereu si suficienta, sau foarte eficienta, fiind necesara utilizarea sa alaturi de alte metode de finantare.

Autofinantarea poate fi imediata sau amanata, de mentinere sau de expansiune, ultimele doua fiind autofinantarea totala.

In unele tari occidentale autofinantarea totala la care se adauga partea din profit destinata remunerarii asociatilor se numeste de CASH FLOW.

In aceste tari se calculeaza o rata financiara a cash flow-ului ca raport intre acesta si cifra de afaceri, rata ce permite sa se aprecieze in ce masura vanzarile genereaza sume destinate mentinerii potentialului firmei, expansiunii acesteia si recompensarii contributiei asociatilor.

Cu cat nivelul acestei rate este mai mare, cu atat capitalul de autofinantare va fi mai ridicat. Cash flow (marja bruta de autofinantare) cuprinde : beneficiul net, amortizarea si unele provizioane.

Avantajele autofinantarii se pot concretiza astfel :

         cresterea cointeresarii firmei in obtinerea de rezultate superioare

         identificarea si mobilizarea resurselor interne

         folosirea rationala a resurselor

         subordonarea dezvoltarii intreprinderii fata de rezultatele activitatii proprii

         reprezinta un mijloc sigur de acoperire financiara a necesitatilor intreprinderii

         protejeaza libertatea de actiune a firmei,asigurandu-i autonomia in gestionarea activitatilor sale economico-financiare

3.Metoda creditarii este acea metoda prin care se creaza fondurile imprumutate.Aceste fonduri au caracter restituibil si sunt purtatoare de dobanda.

Debitorul, pentru a putea rambursa ratele scadente si dobanzile aferente, va trebui sa sporeasca rulajul financiar,sa incerce reducerea perioadei pentru care foloseste fondurile si sa foloseasca un volum mai rational de resurse imprumutate.

Toate acestea deoarece fondurile imprumutate pot conduce si la crearea unei dependente financiare fata de creditori care le pot impune firmelor debitoare modul de utilizare a resurselor imprumutate si pot controla activitatea economico-financiara a datornicilor pentru a-si asigura recuperarea sumelor imprumutate.

Un rol important in economia de piata il au obligatiunile care au un regim special de lansare si de utilizare.

Referitor la credite se impune nu eliminarea acestora, ci identificarea acelei structuri optime a capitalului total utilizat, menita sa conduca la minimizarea costurilor de finantare a activitatii.

4.Finantarea bugetara se utilizeaza de obicei in cazul regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat,in special la inceputul activitatii acestora prin dotarea cu active fixe si circulante, dar si pe parcursul activitatii, atunci cand apar unele nevoi de finantare care nu pot fi acoperite prin resurse proprii.

In conditiile aplicarii unui sistem prea extins de finantare de la bugetul statului, se pot genera consecinte negative care constau in scaderea interesului intreprinderii respective pentru desfasurarea unei activitati rentabile si in cresterea dependentei fata de fondurile primite de la stat.

Folosirea unei metode sau a alteia de finantare reprezinta o problema de politica financiara a fiecarei firme si a statului care trebuie sa tina seama de conditiile concrete,precum si de dezavantajele fiecarei metode.

In plus,trebuie luate in considerare aspecte precum :

         necesitatea asigurarii la momentul oportun a capitalurilo;

         gradul de eficienta in folosirea fondurilor;

         cointeresarea firmei in obtinerea de rezultate financiare superioare.

II.               CONTINUTUL SI STRUCTURA CAPITALURILOR

Unitatile patrimoniale, indiferent de tipul si forma de organizare, trebuie sa-si constituie capitalul, ca prima masura si element important al patrimoniului care sa le creeze posibilitatea stabilirii relatiilor cu tertii pentru demararea si dezvolatarea obiectivului activitatii

Capitalurile exprima, in esenta, sub forma baneasca, obligatiile unitatii fata de cei care participa la constituirea sa, acestia fiind atat persoane fizice(asociatii sau actionarii), cat si persoane juridice (societati comerciale, funadatii, institutii, statul).

In raport cu modul lor de constituire financiara, capitalurile se diferentiaza in capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datorii pe termen mediu si lung.

1.        Capitalurile proprii se constituie prin aportul propietatilor, prin autofinantare si prin aportul proietarilor, prin autofinantare si din alte surse financiare neramburasabile.In mod concret, ele se identifica prin capitalul individual sau social, dupa caz, primele legate de capital, rezervele sau plusvaloriledin reevaluarea activelor, rezervele intreprinderii, rezultatul reportat din exercitiile precedente, rezulatul exercitiului curent, subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital.

2.     Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii. Aplicarea principiului prudentei in contabilitate si in evaluarea elementelor patrimoniale solicita printre altele si constituirea de provizioane atunci cand anumite cheltuieli sau pierderi pot fi prevazute si estimate fara insa a fi cunoscute marimea lor exacta si data efecuarii lor. Deci, ele sunt fonduri destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli pe care evenimente survenite sau in curs de desfasurare le fac probabile;astfel de evenimente privesc cazuri precise, dar infaptuirea lor este nesigura.

3.     Datoriile pe termen mediu si lung reprezinta resurse financiare straine, furnizate, pe termen mediu sau lung, de terte persoane in raport cu intreprinderea. Sunt considerate pe termen mediu daca durata de finantare este pana la cinci ani si pe termen lung daca durata de de finasare este de peste cinci ani.

In mod concret datoriile pe termen mediu si lung se identifica cu imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, creditele bancare pe termen mediu si lung, datoriile legate de participarea in cadrul intreprinderilor in participatie sau asociative, datorii privind concesiunile si locatiile de gestiune, alte imprumuturi si datorii asimilate (credite de la alte intreprideri sau institutii financiare) precum si dobanzile aferente datoriilor pe termen lung si mijlociu.

In Planul de conturi general sunt delimitate categoriile de capiataluri care fac obiectul clase I "Conturi de capitaluri"

III. ORGANIZAREA CONTABILITATII CAPITALURILOR

III.1. Obiectivele si factorii de oganizare a contabilitatii capitalurilor

Pentru contabilitate, evidenta marimii si miscarii capitalurilor constitie un obiectiv fundamental. Pe temeiul acestui obiectiv se desprind obiective operationale pentru organizarea contabilitatii in acest domeniu, cum ar fi:

●       Dimensionare corecta a marimii capitalului social al uniatii patrimoniale (pe baza unor inscrisuri);

●       Protectia si cresterea marimii capitalului social

●       Delimitarea obligatiilor unitatii patrimoniale, a aportului la capitalul social pe titularii respectivi, pe persoane fizice sau juridice aportatoare;

●       Valorificarea capitalului prin plsamente rentabile;

●       Asigurarea realizarii autonomiei financiare a intreprinderii prin consevarea si dezvoltarea capitalurilor proprii;

●       Urmarirea decontarilor la termen a obligatiilor decurgand in imprumuturile obligatoare, credite bancare pe termen lung sau mijlociu si a altor datorii pe termen mai mare de un an;

●       Urmarirea si controlul modului de constituire si valorificare a provizioanelor din sfera capitalurilor.

Pentru a organiza contabilitatea capitalurilor, este necesara sa se tina seama de urmatorii factori specifici:

ð   Tipul de unitate patrimoniala - influenteaza modul de organizare a contabilitatii acestei sectiuni datorita particularitatilor pe care le prezinta diferitele tipuri de unitati patrimoniale(regii autonome ale statului, copanii sau societati comerciale, intreprinzatori individuali, institutii publice);

ð   Forma de organizare juridica a unitatilor patrimoniale si , indeosebi, a societatilor comerciale

Tinand seama de caracteristicile acestor forme, care difera in principal dupa modul de constituire a capitalului social si limitele raspunderii patrimoniale in raport cu tertii, se disting urmatoarele tipuri de societati comerciale.

Societati de persoane (SNC,SCS)		Societati de Persoane si capital	Societati de capital (SA;SCA)
Capital social		Minimum 2.000.000 lei	Minim 25.000.000 lei
Nivel	Fara reglementari
Reprezentarea capitalului	Parti sociale necesionabile decat cu acordul unanim al asociatilor	Parti sociale: -liber cesionabile intre asociati si urmasi; cesionabile tertilor cu acordul asociatilor (cel putin ¾ din capitalul social); -nu sunt negociabile; valoarea nominala minim 100.000 lei	Actiuni, in principiu negocialbile, nominative sau la purtator -valoarea nominala: minim 1.000 lei
Asociatii Numar	SNC-minim 2 SCS-minim 2 1 comanditat 1 comanditar	Maxim 50	Minim 5
Statut juridic	SNC-toti asociatii sunt comercianti; SCS-numai comanditatii sunt comercianti.	- asociatii nu pot fi comercianti	SA-asociatii nu pot fi comercianti; SCA-numai comanditatii pot fi comercianti
Responsabilitati	SNC - nelimitate si solidare pentru toti asociatii; SCS-idem pentru comaditati	- limitare la aporturile lor pentru comanditari	SA-limitate la totalul aporturilor pentru toti actionarii; SCA- idem pentru actionarii comanditari
Organe de administratie	Administrator SNC-orice asociat poate fi administrator; SCS-numai comanditatii pot fi administratori	Administrator ales dintre asociati	- Consiliul de administratie si presedinte; Directorul si comitetul director

III.2. Organizarea sistemului de documente si a evidentei operative a capitalurilor

Un sistem de documente judicios organizat si care sa raspunda obiectivelor vizate de contabilitatea capitalurilor va fi capabil sa asigure exactcitatea si operativitatea in sistemul de informare.

Baza juridica a organizarii capitalurilor o reprezinta documentatia de infiinare a societatii comerciale si de atestare a ei ca persoana morala pe baza CERTIFICATULUI DE IMATRICULARE la Registrul Comertului.

Documentul prin care se stabileste modul de organizare si functionare a societatii este STATUL, care contine informatii privind: forma juridica, obiectul de activitate, denumirea si sediul societatii, capitalul social subscris, structura acestuia si modaliatea de construire; organele de conducere si administrare; dizolvarea si lichidarea societatii.

Statutul, impreuna cu CONTRACTUL DE SOCIETATE, semnate de asociati, si autentificate la Notariatul de stat, se depun cu o cerere de autorizare la instanta judecatoreasca in vederea obtinerii actului de autorizare a construirii societatii. SENTINTA DE AUTORIZARE emisa de Judecatorie, cu statutul si contractul de societate se depun la Camera de comert si industrie-Oficiul Registrului Comertului, in vederea inmatricularii. Pentru eliberarea Certificatului de inmatriculare trebuie facuta dovada publicarii in Monitorul Oficial prin chintata emisa pentru taxa publicarii.

Dupa eliberarea certificatului de inmatriculare, societatea comerciala este considerata legal constituita devenind persoana juridica, urmand si inscrierea la organul fiscal din teritoriu - Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat - care ii comunica pentru luare in evidenta la CODUL FISCAL.

Documentatia de infiinatare a societatii comerciale asigura inregistrarea in contabilitate a relatiei juridice de drept de creanta care ia nastere intre intre societaea constituita si asociati pentru promisiunile de aport la capitalul social subscris de acestia.

Pentru depunerea (varsarea) efectiva a aporturilor, documentele difera dupa natura aporturilor, astfel: in cazul aporturilor in bani - chitanta - pentru depunerea aportului in numerar la caserie sau foaie de varsamant si extras de cont pentru depunerea aporului direct in contul disponibil la banca; in cazul aporturilor in bunuri - proces-verbal de predare - preluare in care se precizeaza caracteristicile bunului aportat si valuarea lui, dupa ce in prealabil a fost stabilita de o comisie de evaluare la un expert evaluator.

Evidenta operativa se organizeaza cu ajutorul Registrului asociatilor (respectiv actionarilor) in care se tine evidenta nominala a capitalului social pe care fiecare asociat/actionar, cuprizand numarul de parti sociale/actiuni subscrise si valoare nominala a acestora, varsamintele efectuate la capiatlul social subscris, mentiuni speciale privind cesionarea (vanzarea) partilor sociale sau a actiunilor.

Filiera parcursa pentru constituirea unei societati comerciale

III.3. Evaluarea curenta a capitalurilor

Evaluarea capitalului social

Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile de persoane. Aceste fractiuni de capital au o valoare inscrisa pe ele numita valoare nominala care este o valoare de referinta si care da posibilitatea evaluarii capitalului social al intreprinderii, astfel:

Capitalul social = Numarul de actiuni x Valoarea nominala

sau

Capitalul social = Numarul de parti sociale x Valoarea nominala

Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si evidentierea distincta a primelor de capital ( prime de emisiune, de fuziune si de aport).

Intrucat actiunile prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare negociabile, in sistemul de gestiune financiara a intreprinderii valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piata, valoarea de rentabilitate (valoarea financiara, valoarea de randament) si valoarea patrimoniala (valoarea matematica contabila si valoarea matematica intrinseca).

1.                 Valoarea de piata este o valoare de cumparare - vanzare a actiunilor stabilita, de regula, prin negocierea la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport care determina valoarea reala denumita si cotatie.

In mod concret, pretul de piata al unei actiuni este determinat de: dividendele asteptate de actionari; stabilitatea financiara a intreprinderii; situatia activului industrial al intreprinderii; situatia generala a pietei de capital si in limita ratei dobanzii in acel moment opozabila pietei financiar-bancare. Cand rata dobanzii este ridicat, societatile pe actiuni reprezinta un risc mai mare pentru investitori, deoarece ei prefera investitiile temporare sub forma depunerilor la banca si titlurilor de plasament. De asemenea, daca se cere un pret prea mare, intreprinderea nu va gasi un garant si nici investitori doritori sa cumpere actiuni.

In stransa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor este pretul de emisiune sau cursul de actiune care trebuie platit de catre toate persoanele care subscriu actiunile in momentul emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valorea nominala, deci cursul este alpari, iar daca este superior valorii nominale, avem curs suprapari, iar in situatia inversa, subpari.

In aceste conditii se poate detremina valoarea capitalului societatii utiliznd aceasta valoare, astfel:

Valoarea bursiera = Numarul de titluri X Cursul titlurilor

2. Valorea de rentabilitate este o valoare bazata pe rezultatul intreprinderii. Ea poate fi financiara si de randament.

                    Valuarea financiara (VF) exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividentului annual pe o actiune la o rata medie a dobanzii pe piata; sau ea corespunde sumei totale care plasta la o dobanda sigura va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.

VF = dividentul distribuit pe o actiune / rata medie a dobanzii pe piata

                    Valuarea de randament (VR) este valoarea corespunzatoare profitului net pe o actiune care se poate capitaliza in cursul unui exercitiu financiar, la o rata medie a dobanzii de piata.

Venitul titlurilor este egal cu dividentele plus cota parte unitara din profit incorporata in rezerve.

VR = dividentul distribuit pe o actiune + cota parte din profit pe o actiune incorporata in rezerve / rata medie a dobanzii pe piata.

3. Valoarea patrimoniala consta in calculul valorii titlurilor pornind de la situatia patrimoniala evdentiata in bilant. In acest sens se disting valoarea matematica contabila, valoarea matematica intrinseca si valoarea de lichidare.

Activ Pasiv

Activ fictiv	Cheltuieli de construire	Capitaluri proprii	Pasiv activ
Activ real	Activ imobilizant
	Activ circulant	Provizioane pentru riscuri si cheltuieli	Pasiv real
Activ fictiv	Activ de regularizare si asimilare
	Prime privind rambursarea abligatiunilor	datorii

        Valoarea matematica-contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera se obtine in doua feluri: raportand activul net contabil la numarul de titluri sau raportand situatia neta la numarul de titluri,rezultatul fiind acelasi.

Activul net contabil se determina ca diferenta intre activul real si datorii si exprima marimea patrimoniului care ar trebui sa revina asociatilor, daca acestia ar imparti elementele de activ dupa plata datoriilor.

Prin urmare, ralatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma:

ANC = Activul real -Datoriile

Sau

ANC = Capitalurile proprii - Activele fictive

Unde

Activul = Activul - Activele real bilantier fictive

In componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri: cheltuieli de constituire a societatii inclusiv cele cu emisiunea de actiuni, activele de regularizare si asimilate si primele privind rambursarea obligatiilor.

     Valoarea matematica-intriseca a titlurilor se calculeaza impartind activul net intrisec la numarul de actiuni.

La randul sau, activul net intrinsec se determina pe baza relatiei:

Activul = Activul Provizioanele Capitalul net net + pentru riscuri _ subscris Intrinsec contabil si cheltuieli nevarsat nejustificate

Daca valoarea matematica a unei actiuni se compara cu valoarea de piata, relatia dintre cele doua constituie un indicator al increderii pe care investitorii o au in capacitatea manageriala a firmei. Astfel, in cazul in care valoarea de piata este mai mare decat valoarea contabila, atunci afacerile merg bine; in situatia inversa, afacerile nu merg bine.

Formula adoptata pentru determinarea activului net contabil (ANC) se constituie pe baza urmatoarelor elemente:

        Active imobilizate

(+) active circulante

(+) conturi de regularizare

(+) prime privind rambursarea obligatiunilor

= total activ real contabil

(-) datorii

(-) conturi de regularizare

= total activ net contabil

Evaluarea obligatiunilor

Evaluarea obligatiunilor emise de unitatea patrimoniala se efectueaza in contabilitate cu ajutorul unor categorii distincte de valori si anume :nominala, de emisiune si de rambursare.

Þ Valoarea nominala este cea indicata pe titlul de credit folosit ca obligatiune si nu poate fi mai mica de 25.000 lei.

Þ Valoarea de emisiune este o valoare negociabila la bursa de valori si reprezinta pretul de vanzare al obligatiunii.In principui, valoarea de emisiune este egala cu valoarea nominala.

Þ Valoarea de rambursare este o valoare stimulativa de restituire a imprumuturilor prin adaugarea la valoarea nominala a unei prime de rambursare.

III.4. Sistemul de conturi utilizat in organizarea contabilitatii capitalurilor.

Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure inregistrarea, urmarirea si controlul, in mod distinct, a elementelor specifice din componenta lor. Libertatea de actiune, specifica economiei de piata, presupune si diversificarea cailor prin care o intreprindere isi poate atrage noi capitaluri sau isi poate plasa in mod rentabil propriul capital. La elaborarea noului Plan de conturi general s-au avut astfel in vedere necesitatea alinierii la cerintele economiei de piata, la standardele contabile europene si internoationale privind acest domeniu de activitate.

In strucura planului de conturi, Clasa I este destinata conturilor de capitaluri, in care se regasesc, pe grupe, conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, conturile sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor.

Grupa 10 - Capital si rezerve - cuprinde conturile de capital si rezerve prin intermediul carora se inregistreaza, urmaresc si se controleaza distinct elementele specifice ale capitalului utilizand conturi sintetice de gradul II care devin conturi operationale, fie pentru a delimita momentele in care se gaseste un anumit element- in speta pentru capitalul social-, fie a reprezenta un element dupa natura si modul de constituire in cazul primelor legate de capital si a rezervelor.

Grupa 11- Rezultatul reportat- cuprinde conturile de rezultate reportate.

Grupa 12 - cuprinde rezultatul exercitiului curent; grupa 13 cuprinde subventiile pentru investitii, grupa 15- provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

Largirea sferei de actiune a unei unitati patrimoniale si diversificarea relatiilor cu tertii determina si in cadrul clasei I prezentarea intr-o grupa distincta (grupa 16) a conturilor de imprumuturi si datorii asimilate.

De remarcat, prezentarea distincta a conturilor de dobanzi in mod detaliat in conturi sintetice de gradul II, in functie de categoria imprumutului sau datoriei asimilate pentru care se calculeaza dobanzile respective.

Pentru imprumuturile obligatare, urmarite prin cont specific introdus in sistemul adoptat, exista posibilitatea inregistrarii si controlului primei de rambursare a obligatiunilor emise, prin cont separat (169).

IV. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND CAPITALURILE PROPRII

IV.1. Contabilitatea capitalului social

In strucura capitalurilor proprii capitalul social are un caracter avansabil fiind constituit la infiintarea intreprinderii societare, prin aportul in natura si/sau in numerar al propietarilor sau asociatilor. Fiind un capital investit, asa cum se afirma in modelul contabil anglo-saxon, capitalul social reprezinta creante reziduale (rizidual claim), in sensul ca la lichidarea unei societati comerciale se achita mai intai drepturile creditorilor (si alte obligatii),iar ce ramane dupa ce acestea sunt complet satisfacute revine propietarilor sau asociatilor.

In constituirea si mentinerea capitalului social se disting in plan financiar 2 etape, respectiv:

        Subscrierea integrala a capitalului social adica angajarea asociatilor si actionarilor de a aporta in natura si/sau in numerar la forma capitalului social, astfel spus promisiunea de aport la capitalul social;

        Varsarea sau eliberarea capitalului social prin depunerea aportului promis, astfel;

Þ aportul in numerar se depune in conturi deschise la unitatile bancare

Þ aportul in natura prin depunerea directa a bunurilor la intreprinderea constituita.

Corespunzator celor 2 etape capitalul social se imparte in capital subscris nevarsat si capital subscris varsat.

Capitalul subscris nevarsat este capitalul prin care propietarii sau asociatii s-au angajat sa-l depuna la dispozitia intreprinderii societare. In masura in care capitalul este eliberat sau capitalizat efectiv in bani si/sau in natura, el devine capital subscris varsat.

Capitalul social este divizat in actiuni sau parti sociale, in raport de natura juridica si economico-financiara a societatii comerciale.

Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor in comandita pe actiuni si pe actiuni, fractiune care este in mod necesar un titlu de valoare, de valoare egala. Din punct de vedere juridic actiunea este insemnul prin care dreptul actionarului este incorporat, adica poseda un titlu credit constatator al drepturilor si obligatiilor care decurg din calitatea de actionar.

Asa cum se statuteaza Legea 31/1990 a societatilor comerciale, actiunile se impart in actiuni la purtator si actiuni nomintive. Actiunile la purtator se caracterizeaza prin aceea ca sunt dotate cu posibilitatea de a circula, in schimb pentru actiunile nominative, chiar daca capitalul a fost varsat in intregime, circulatia este supusa unor formalitati de inregistrare in registrul actionarilor tinut la sediul societatii.

Conform Legii 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, actiunile vor cuprinde: denumirea si durata societatii, data contractului de societate, numarul din Registrul comertului in care este inregistrata societatea; capitalul social; numarul actiunilor si numarul de ordine; valoarea nominala a actiunilor si a avrsamintelor efectuate; avantajele acordate fondatorilor.

Capitalul social al societatilor comerciale, altele decat pe actiuni, se imparte in parti sau cote sociale de valoare egala. Acestea sunt reprezentate de un certificat eliberat fiecarui asociat care cuprinde: denumirea societatii si capitalul social, numarul si valoarea unitara a partilor sociale, precum si numele titularului lor. De asemenea, va trebui sa contina si modul restrictiv de circulatie al acestora recunoscut fiindca potrivit normelor legale in vigoare cesiunea cotelor sociale este ingradita.

Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul social se poate majora prin emisiunea de actiuni noi si prin operatii interne (incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni in actiuni). De asemenea, capitalul se poate micsora prin rambursarea catre asociati a unei parti din capital, prin rascumpararea de actiuni, prin acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente si prin alte operatii potrivit legii.

a.     Contabilitatea operatiilor de constituire a capitalului social

Constituirea societatilor comerciale presupune in primul rand crearea capitalului social ca element indispensabil al patrimoniului lor si le asigura demararea si dezvoltarea propriei activitati.

Contabilitatea capitalului social se realizeaza cu ajutorul contului 101 "capital social". Acest cont tine evidenta capitalului social subscris de catre asociati sau actionari conform actelor de constituire a societatii si a celui varsat in natura sau in bani, in baza documentelor justificative privind varsamintele de capital, precum si marirea si reducerea de capital social.

Prin rolul sau, contul are si misiunea de a controla varsarea efectiva a capitalului subscris, in raport cu termenele angajate de catre asociati sau actionari prin documente de subscriere. De aceea, contul este structurat in conturi sintetice de gradul II corespunzator celor doua momente - al subscrierii si cel al varsarii efective a capitalului, astfel:

Þ 1011 "capital subscris nevarsat"

Þ1012 "capital subscris varsat"

Sunt conturi operationale, cu acelasi continut economic - de surse proprii cu functie contabila de pasiv-, reprezentand capitalul social subscris, dar evidentiat pe momentele distincte in care se gaseste din faza constituirii societatii comerciale, cand are loc subscrierea lui, si pana la depunerea aporturilor de catre asociati.

Contul 1011 "capitalul subscris nevarsat" - are rolul de a inregistra, urmarii si controla capitalul social subscris de asociati conform documentatiei de constituire a societatii panala varsarea efectiva.

Se crediteaza - la constituirea societatii comerciale, cu capitalul social subscris in corespondenta cu debitul contului 456 "decontari cu asociatii privind capitalul"

Se debiteaza - la depunerea aporturilor angajate de asociati, cu realizarea capitalului subscris varsat in corespondenta cu creditul contului 1012 "capital subscris varsat".

Soldul creditor - reprezinta capitalul subscris de asociati si nevarsat pana in acel moment.

Contul 1012 "capital subscris varsat" - are rolul de a inregistra, urmari si controla capitalul social subscris si varsat de asociati, precum si marirea sau reducerea capitalului social.

Se crediteaza - pe masura depunerii aporturilor promise de asociati, conform actelor de constituire a societatii comerciale, care corespund realizarii capitalului subscris si varsat, in corespondenta cu debitul contului 1011 "capital subscris nevarsat". Se mai crediteaza cu majorarea capitalului social, prin incorporarea rezervelor constituite si neutilizate in alte scopuri, prin debitul contului 106 "rezerve" ; a primelor legate de capital, prin debitul contului 104 "primele legate de capital" ; a profitului realizat in exercitiile precedente si nerepartizate prin debitul contului 117 "rezultatul reportat" si respectiv, a celui realizat in exercitiul curent prin debitul contului 121 "profit si pierdere" ; a rezervelor din reevaluare, prin debitul contului 105 "rezerve din reevaluare".

Se debiteaza - cu reducerea capitalului social, in urma retragerii unor asociati, a dizolvariisau a lichidarii societatii, prin creditul contului 456"decontari cu asociatii privind capitalul" ; cu pierderile realizate in exercitiile anterioare si acoperite pe seama capitalului social, prin creditul contului 117 "rezultatul reportat" sau cu cele realizate in exercitiul curent, prin creditul contului 121 "profit si pierdere" cu valoarea actiunilor proprii anulate prin creditul contului 502 "actiuni proprii".

Soldul creditor - reprezint capitalul social subscris si varsat caonform documentatiei de constituire a societatii sau potrivit hotararii adunarii generale a asociatilor sau actionarilor.

De mentionat ca suma soldurilor creditoare ale celor doua conturi operationale de gradul II trebuie sa fie egala cu totalul capitalului social subscris, nivelurile lor diferind corespunzator varsamintelor efectuate de asociati la capitalul subscris:

S fc101 = S fc1011 + S fc1012

La varsarea integrala a capitalului:

S fc1011 = S fc1012 iar S fc1011 = 0

Cu ocazia constituirii capitalului social intervine si contul 456 "decontari cu asociatii privind capitalul"

Cu ajutorul acestui cont se urmareste, se inregistreaza si se controleaza decontarile cu asociatii privind aportul acestora la capitalul social subscris.

Este cont de decontari, cu functie de activ (in conditiile normale).

Se debiteaza - cu valoarea promisiunilor de aport la capitalul social subscris de asociati si reprezinta dreturile de creanta ale societai comerciale fata de asociati pentru aporturile la capitalul social subscris, prin creditul contului 1011 "capital subscris nevarsat". Se mai debiteaza cu restituirea aporturilor depuse de asociati pentru capitalul social subscris in cazul retragerii acestora din societate sau in cazul lichidarii, dizolvarii societaii, prin creditul conturilor 531 "casa" sau 5121 "conturi la banci in lei".

Se crediteaza - cu varsamintele de aport, in bani sau in bunuri efectuate la termen sau anticipat in contul capitalului social subscris prin debitul conturilor care arata natura aporturilor: 205 "concesiuni,brevete si alte drepturi si valori asimilate" ; 207 "fond comercial" ; 211 "terenuri si amenajari de terenuri" ; 212 "constructii" ; 371 "marfuri" ; 531 "casa" ; 5121 "conturi la banci in lei", etc. Se mai crediteaza si cu obligatia societatii fata de asociati de a le restitui aporturile la capitalul social subscris in cazul retragerii acestora,dizolvarii sau lichidarii societatii, prin debitul contului 1012 "capitalul subscris varsat".

Soldul debitor al contului - reprezinta drepturile de creanta ale societatii comerciale fata de asociati pentru aportul la capitalul social subscris si nevarsat.

Contul poate prezenta si soldul creditor in situatii exceptionale (efectuarea de varsaminte anticipate, retragere de asociati, dizolvarea, lichidarea societatii) si exprima obligatiile societatii comerciale fata de asociati pentru aporturile la capitalul social varsat anticipat, respectiv pentru cele pe care le pretind in urma retrageii.

Contabilitatea analitica a contului 456 "decontari cu asociatii privind capitalul" se tine nominal pe fiecare asociat, cuprizand numarul de parti sociale sau actiuni, nominative si valoarea nominala a acestora subscrise/ si varsate de asociati/ actionari.

Contul 201 "cheltuieli de constituire" - are rolul de evidentiere a cheltuielilor ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unitatii patrimoniale (taxe si alte cheltuieli de inscriere si imatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni sau obligatiuni, cheltuieli de prospectare a pietei, publicitate si alte cheltuieli legate de infiintarea si extinderea activitatii intreprinderii). Este cont de activ.

Se debiteaza cu cheltuieli ocazionate de infiintarea intreprinderii.

Se crediteaza cu cheltuielile de constituire amortizate integral.

Soldul debitor- reprezinta valoarea cheltuielilor de constituire existente.

Contabilitatea constituirii capitalului la societatile de persoane si capital.

In cadrul acestui tip de societati, din care cea mai raspandita este societatea cu raspundere limitata (SRL), capitalul social avand o limita minima de 2.000.000 lei este divizat in parti sociale egale, de o valoare nominala minima legal stabilita de 100.000 lei persoanele care le detin au calitatea de asociati si sunt nominalizate. Asociatii sunt obligati sa aduca aportul la capitalul social subscris, in bani sau bunuri, conform angajamentelor lor precizate in statut si contractul de societate. In cazul aporturilor in natura (bunuri), acestea nu pot depasi 60% din capitalul social subscris.

Contabilitatea constituirii capitalului la societatile de capital.

Cea mai raspandita forma juridica din aceasta categorie de societati o reprezinta societatea pe actiuni (SA).

Societatea pe actiuni poate fi constituita de catre membrii fondatori, care semneaza si documentatia de constituire a societatii si subscriu in totalitate capitalul social sau prin prospecte de subscritie publica, numite si prospecte de emisiune, in baza carora cei care iau cunostinta de caracterul activitatii, limitele participarii la capitalul social si de renumerare a capitalului isi anunta in scris acceptul de a subscrie.

La constituirea societatilor pe actiuni (S.A. sau S.C.A.) trebuie varsat cel putin 30% din capitalul subscris, iar in cazul constituirii prin subscritie publica, cel putin 50%. Restul de capital se va varsa in termen de 12 luni de la inmatriculare.

Fondatorii unei societati pe actiuni sunt semnatarii actului constitutiv raspuzand de continutul prospectului de emisiune privind constituirea societatii si a capitalului.

In societatile de capital, capitalul social se divide in actiuni. Actiunile sunt titluri de valoare emise de societatea pe actiuni sau societatea in comandita pe actiuni care exprima dreptul de propietate a celui care o detine asupra unei parti din capitalul social subscris. Trasatura de baza a actiunilor este libera lor negociabilitate pe piata financiara, prin bursa de valori, la o valoare mai mare saumai mica decat valoarea lor nominala, oferind astfel posesorilor lor sansa castigului, dar si riscul pierderii.

Potrivit actului constitutiv, societatea comerciala poate emite actiuni nominative sau la purtator.

Actiunile nominative - sunt cele in care numele propietarului apare inscris, fiind organizata evidenta lor operativa prin "registrul actionarilor".

Actiunile la purtator - nu cuprin inscrisuri cu privire la propietari, individualizarea lor efectuandu-se printr-un numar (seria actiunii). Ca urmare, transmiterea lor se face prin simpla traductiune intre posesor si cumparator; nu se impune organizarea unei evidente operative pe posesori. Cand nu se face mentiunea in actul constitutiv privind felul actiunilor emise, ele sunt la purtator, iar contravaloarea lor se varsa integral in subscriere.

Dintre cele doua tipuri de actiuni, avantajul il detin cele nominative, prin faptul ca in cazul pierderii, actionarul deposedat nu pierde dreptul de propietate (cum se intampla cu cele la puratator), eliberadu-i-se un alt titlu, iar cesiunea lor se poate face pe baza declaratiei cedentului (celui care vinde) subscrisa si de cesionar (cel care cumpara), consemnarea ei fiind obligatorie si in "registrul actionarilor", respectiv pe actiune.

Conform dispozitiilor legale, emisiunea de actiuni se realizeaza la valoarea lor nominala ("AL PARI"). Practica a impus insa, posibilitatea emiterii de actiuni la valoarea superioara valorii nominale ("SUPRA PARI").

Sumele ce depasesc valoarea nominala se folosesc pentru acoperirea cheltuielilor de infiintare a societatii emisiunii de actiuni, de lansare a prospectului de subscriere, ca prime de emisiune.

Conform dispozitiilor legale, capitalul social varsat la constituirea societaii pe actiuni nu poate fi mai mic de 30% din valoarea capitalului social subscris initial care potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 32/1997, aprobata prin legea 195/1997, nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei.

b. Contabilitatea operatiilor privind cresterea capitalului social.

Pe parcursul functionarii intreprinderii, capitalul social al acesteia se poate modifica avand loc operatii de cresteri si micsorari. Orice modificare in marimea capitalului social se face numai in urma deciziei luate de Adunarea generala a asociatilor sau actionarilor si cu respectarea prevederilor din statutul societatii.

Cresterea capitalului social poate avea loc pe mai multe cai, prin:

Þ aporturi noi in natura si /sau in bani

Þ operatii interne

Þ dubla marire

Þ conversia obligatiunilor in actiuni

Contabilitatea cresterii capitalului social prin aporturi noi in natura si / sau in numerar.

O asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru finantarea investitiilor sau consolidarea situatiei financiare. Modalitatea financiara de crestere se asigura prin aporturi noi in bani si/ sau in natura. Operatia produce o crestere a activelor (mijloace banesti, imobilizari, stocuri etc.) si o majorare corespunzatoare a capitalului social.

Cresterea capitalului prin aportul in numerar se poate efectua, teoretic, dupa doua metode:

        cresterea valorii nominale a actiunilor existente

        prin emiterea de noi actiuni.

Prima modalitate evita cresterea numarului initial de actiuni si modificarea echilibrului dintre actionari. Ea devine aplicabila prin consimtamantul unanim al actionarilor.

Apelul la cea de a doua modalitat

e impune din partea societatii sa-si stabileasca pretul de emisiune pentru actiunile noi. Acestea se plaseaza intre valoarea matematica contabila a vechilor actiuni (limita maxima) si valoarea lor nominala (limita minima).

In masura in care pretul de emisiune al actiunilor noi este mai mic decat valoarea matematica contabila a actiunilor vechi, se produce "efectul de dilatare" a capitalului care la randul sau antreneaza o pierdere pentru actionarii "vechi" care nu participa la subscrierea de noi actiuni.

Pentru a compensa aceasta pierdere se apeleaza la drepturile preferentiale de subscriere (DS).

Discutate ca titluri de valoare, DS sunt titluri de valoare negociabile care intra in paritate cu actiunile vechi.

Marimea lor se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica contabila veche si valoarea matematica noua a unei actiuni.

Rationamentul calcularii valori teoretice a unui DS se prezinta astfel:

Þ capitalul propriu inaintea cresterii prin aporturi noi....Q x W

Þ cresterea....................Q₁ x E

Þ capitalul propriu rezultat in urma cresterii......(Q x V)+(Q₁ x E)

Þ valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa cresterea capitalului propriu

(QxV) + (Q₁xE)

(Q+Q₁)

Þ valoarea teoretica a dreptului de subscriere..... Q₁ x (V - E)

Q + Q₁

Unde:

Q - reprezinta numarul actiunilor vechi

Q₁- numarul actiunilor noi

V - valoarea matematica contabila a vechilor actiuni

E - pretul de emisiune al noilor actiuni

Contabilitatea cresterii capitalului social prin operatii interne.

O modalitate de crestere a capitalului social o reprezinta operatiile interne de incorporare a celorlalte structuri de capital propriu cum sunt:

        Primele de emisiune;

        Rezervele din reevaloare;

        Rezervele disponibile;

        Rezultatul reportat;

        Convertirea obligatiunilor in actiuni.

Doua tratamente contabile pot fi folosite pentru incorporarea celorlalte capitaluri proprii in capitalul social:

1.     modificarea valorii nominale cu mentionarea numarului de actiuni existente;

2.     emisiunea de actiuni noi care se repartizeaza gratuit vehilor actionari, cu mentinerea valorii nominale vechi.

In cazul emisiunii de noi actiuni destinate vanzarii si unor noi solicitanti, protectia vechilor actionari se realizeaza prin intermediul drepturilor de atribuire (DA) care se acorda gratuit vechilor actionari. Aceste drepturi sunt negociabile si se detremina pentru fiecare actiune ca diferenta intre valoarea contabila stabilita inainte si dupa emisiunea noilor actiuni, ca in cazul DS-urilor.

Actiunile noi se pot acorda vechilor actionari, care le utilizeaza in achizitionarea noilor actiuni, sau le vand noilor solicitanti, care, in functie de paritatea de emisiune, achizitioneaza DA-urile necesare prin achizitia actiunilor.

Mecanismul de calcul si functionare a DA-urilor este in principiu similar cu cel al DS-urilor. Relatia de calcul pentru valoarea teoretica a unui drept de atribuire este:

DA = C /(C+C')x V

Unde:

C - numarul de actiuni vechi

C' - numarul de actiuni noi emis.

V - valoarea contabila sau cotatia la bursa a vechilor actiuni.

Sau

1 DA = val. contabila veche - valoarea contabila noua.

Contabilitatea cresterii capitalului social prin dubla marire.

Dubla marire de capital social se realizeaza prin capitalizarea rezervelor, primelor de capital sau diferentelor din reevaluare si prin aporturi in numerar. Ea poate avea loc simultan sau auccesiv.

In ipoteza in care cresterile sunt simultane, drepturile de subscritie si cele de atribuire sunt rezervate in mod exclusiv vechilor actionari. Cand cresterile sunt succesive, drepturile de subscritie sau de atribuire, dupa caz, apartin vechilor actionari din timpul primei cresteri. Drepturile celei de-a doua cresteri apartin vechilor actionari si a celor ce au beneficiat de prima crestere de capital.

Contabilitatea cresterii capitalului social prin conversia obligatiilor (datoriilor) in actiuni.

Pe cale se asigura cresterea capitalului social prin diminuarea datoriilor fara a apela direct la trezorerie. Aceasta conversie trebuie sa fie dorita si motivata de obligatari (creditori) care devin actionari sau asociati. Purtatorul de obligatiuni ca titluri de valoare cu dobanda fixa trebuie sa fie interesat sa le transforme in titluri cu venit variabil (dividentele). In acest scop, actiunile emise trebuie sa aiba o valoare teoretica apropiata de cea a obilgatiunilor. Diferenta dintre valoarea nominala totala o obligatiunilor convertite si valoarea totala a actiunilor noi emise ca echivalent se inregistreaza ca prime de emisiune.

Nu se ridica problema protectiei financiare a vechilor actionari deoarece obligatarii ca subscriptori ai noilor actiuni sunt creditorii societatii comerciale.

c. Contabilitatea operatiilor privind micsorarea capitalului social.

Micsorarea capitalului social se impune atunci cand acesta este supradimensionat, cand se reduc investitiile sau cand se decide lichidarea unor parti din activele societatii.

Se poate realiza prin urmatoarele modalitati:

Þ 1. reducerea valorii nominale sau a numarului de actiuni si rambursarea contravalorii lor actionarilor;

Þ 2. reducerea valorii nominale sau a numarului de actiuni pentru acoperirea pierderilor;

Þ 3. micsorarea - cresterea capitalului social

Þ 4. amortizarea capitalului

Þ 1. Contabilitatea micsorarii capitalului social prin rambursarea unei parti catre asociat

Reducerea pe aceasta cale are loc in cazul in care capitalul este supraproportionat fata de activitatea sa, atunci cand se reduc investitiile dintr-un sector de activitate sau cand se decide realizarea (vanzarea) unei parti din activul societatii care nu este necesar activitatii sale.

Doua modalitati se pot folosi pentru tratarea contabila a reducerii capitalului social prin rambursarea catre actionari:

Þ a). reducerea numarului de actiuni si mentinerea valorii nominale;

Þ b). micsorarea valorii nominale si mentinerea numarului de actiuni.

Indiferent de tratamentul adoptat, fiecare actionar primeste o fractiune din capitalul social calculata proportional cu numarul de actiuni detinute inainte de reducere.

Þ 2. Contabilitatea micsorarii capitalului social prin acoperirea pierderilor.

Acoperirea pierderilor exercitiului din capitalul social are loc numai in cazul in care nu exista o alta modalitate de finantare. In principiu, acoperirea pierderilor se face prin report la noul exercitiu, din rezervele legale constituite in acest sens si prin varsamintele noi pentru reantregirea capitalului.

Practic, apelul la capitalul social intervine in cazul in care se constata ca bilantul prezinta un nivel mult prea mare al pierderilor reportate pentru a putea fi absolvit de profiturile exercitiilor viitoare.

Modalitatile contabile si financiare folosite pentru finantarea pierderilor direct din capitalul social sunt cea a reducerii valorii nominale a actiunilor si cea a anularii numarului de actiunii. Indiferent de solutia retinuta, de debiteaza contul 1012 "Capital subscris varsat" si se crediteaza contul 117 "Rezultatul reportat".

Þ 3. Contabilitatea micsorarii - cresterii capitalului social.

O societate care lucreaza in pierdere si doreste sa majoreze capitalul poate apela la tehnica financiar-contabila in doi pasi succesivi:

Þ a). reducerea capitalului pentru a acoperi pierderile

Þ b). majorarea capitalului prin incorporarea rezervelor sau prin emiterea de noi actiuni.

Aceasta dubla operatie este cunoscuta sub denumirea de " miscarea acordeonului" sau "insanatosire financiara".

Majorarea capitalului prin incorporarea de rezerve are loc in cazurile in care pierderile nu depasesc 50% din capital. In caz contrar, cresterea se acopera din emisiunea de noi actiuni sau chiar conversia obligatiunilor in actiuni.

Primul pas, micsorarea capitalului genereaza inregistrarea privind debitarea contului 1012 "capital subscris varsat" si creditatrea contului 117 "rezultatul reportat".

Cel de al doilea pas, finantarea cresterii capitalului, impune inregistrarile specifice incorporarii rezervelor in capital sau emiterii de noi actiuni reprezentative.

Þ 4. Contabilitatea amortizarii capitalului

Amortizarea capitalului consta in rambursarea depunerilor care actionari fara ca prin aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele disponibile constituite sau prin afectarea unei parti din profit. Ca reglementare, amortizarea capitalului se efectueaza in virtutea unei dispozitii statutare sau prin decizia Adunarii generale extraordinare a actionarilor.

Legislatia unor tari occidentale admite amortizarea capitalurilor, respectiv restituirea catre actionari a contravalorii actiunilor detinute, fara modificarea capitalului social.

In Romania problema nu este reglementata.

In scopul de a indica mentinerea capitalului de orogine, rezerva sau profitul care se substituie la fractiunea rambursata actionarilor este decontata prin crearea a doua analitice in cadrul contului 1012 "capital subscris varsat", respectiv 1012.1 "capital neamortizat" si 1012.2 "capital amortizat". Aceasta ultima parte de capital este indispensabila, iar actiunile echivalente nu participa la primul dividend si au un regim diferit la partajul capitalului realizat la lichidarea societatii.

IV.2. Contabilitatea primelor legate de capital

Ca elemente ale capitalurilor proprii, primele rezulta in urma operatiunilor de constituire a capitalului social subscris prin emisiunea de actiuni la valoare "SUPRA PARI" si ulterior prin majorarea capitalului, fie ca urmare a emisiunii de noi actiuni, fie prin incorporarea unei parti din profitul realizat.

Mai pot rezulta si in urma fuzionarii a doua societati, pentru a se asigura realizarea drepturilor de proprietate in noua societate sau in societatea absorbanta.

Pentru inregistrarea lor in contabilitate se utilizeaza contul 104 "prime legate de capital". Este un cont de surse proprii, de pasiv.

Se crediteaza cu primele stabilite cu ocazia emisiunii de actiuni pentru crearea sau majorarea capitalului social, prin debitul contului 456 "decontari cu asociatii privind capitalul".

Se debiteaza cu primele de capital incorporate in capital prin creditul contului 1012 "capital subscris varsat" ; cu primele transferate la rezerve prin creditul contului 1063 "rezerve statutare" sau 1068 "alte rezerve".

Soldul creditor reprezinta primele de capital create si neutilizate.

Contul este delimitat, in functie de categiriile de prime in conturi sintetice de gradul II astfel :

Þ 1041 "Prime de emisiune"

Þ 1042 "Prime de fuziune"

Þ 1043 "Prime de aport"

Þ 1044 "Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni"

Pentru exemplificarea reflectarii in contabilitate a categoriilor de prime legate de capital, se considera urmatoarele cazuri:

a). cresterea de capital prin emisiunea de noi actiuni la o valoare peste nominal (SUPRAPARI).

Primele de emisiune se determina prin diferenta dintre valoarea de emisiune a noilor actiuni sau parti sociale (mai mare) si valoarea nominala a acestora (mai mica). Primele de emisiune au o dubla functie :

        sa acopere cheltuielile cu emisiunea actiunilor ;

        sa egalizeze drepturile actionarilor noi cu cele ale vechilor actionari, prin compensarea diferentei dintre valoarea nominala si valoarea contabila a vechilor actiuni.

IV.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri de valori economice create prin reevaluarea activelor, de regula a celor imobilizate. Ele intervin numai in cazul in care cresterea de valoare fata de valoarea contabila anterioara este apreciata ca sigura si durabila.

Odata constituite, rezervele din reevaloare sunt mentinute ca structura de capitaluri proprii atat timp cat bunurile la care se refera nu au fost amortizate sau realizate. Pe masura realizarii sau amortizarii bunurilor, plusvaloarea este utilizata - partial sau total - pentru cresterea capitalului social sau este transferata la rezerve, in raport cu prevederile legii. De regula, plusvaloarea inregistrata asupra imobilizarii face obiectul amortizarii, fiind incorporata in rezerve.

Valoarea diferentei din reevaluare, corespunzand unei imbilizari cedate sau scoase din functiune, potrivit standardelor contabile internationale, poate fi transferata rezervelor supuse distribuirii.

In cazul imobilizarilor corporale, sub forma terenurilor si imobilizarilor financiare reevaluate, plusvalorile rezultate se transfera la capitalul social.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluarea din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a aexistat o descrestere anterioare recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea cunoscuta anterior la acel activ

.

Daca rezultatul reevaluari este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, daca din rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

Diferentele din reevaluare nu pot face obiectul acoperirii pierderilor.

Reflectarea in contabilitate se realizeaza cu ajutorul contului 105 "rezerve din reevaluare" a carui utilizare presupune existenta unor dispozitii legale.

Este un cont de surse, de pasiv.

Se crediteaza cu diferentele constatate in plus, cu ocazia reevaluari imobilizarilor, prin debitul conturilor de imobilizari corporale (211 ; 212 ) si financiare (261; 262 ; 267 ).

Se debiteaza cu rezervele din reevaluare incorporate in capitalul social, prin creditul contului 1012 "capital subscris varsat" sau transferate la rezerve prin creditul contului 1068 "alte rezerve".

Soldul creditor reprezinta rezervele din reevaluare constatate si neutilizate.

IV.4. Contabilitatea rezervelor.

In strucura capitalurilor proprii sunt cuprinse si rezervele constituite din profitul intrprinderii sau, in mod exceptional, din excedentul obtinut in emisiunea actiunilor la valoarea "SUPRAPARI", cand acesta, profitul, nu este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor cu emisiunea actiunilor. Sunt destinate acoperirii pierderilor sau pentru cresterea capitalului social.

Rezervele, reprezinta in principiu, profituri capitalizate in mod durabil de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor autorizate. Deci, ele se constituie si doteaza in raport cu cotele distribuite din profiturile anului. In mod exceptional rezervele se mai pot constitui si din alte resurse, cum sunt rezervele din reevaluare si primele de capital.

Structural, rezervele se impart in rezerve legale, rezerve statutare si alte rezerve.

Rezervele legale se constituie annual, in procent de cel putin 5% din profitul contabil annual inainte de impozitare (profitul brut) pana la limita cand rezerva atinge 20% din capitalul social. Se precizeaza ca sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, in limita a 5% din profitul annual, pana ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social.

Prin scopul lor rezervele legale sunt destinate sa protejeze capitalul social in cazul in care exercitiile financiare s-au inchiat cu pierderi, deci sunt utilizate pentru acoperirea pierderilor.

Rezervele statutare se constituie annual din profiturile nete ale unitatilor patrimoniale, conform prevederilor din actul constitutiv al acestora. Ele pot avea ca scop temperarea asociatilor de a pretinde dividende in dauna altor obligatii mai mari si urgente ale intreprinderii privind functionarea lor normala.

Alte rezerve prevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ din profitul net si din alte surse, cum sunt primele legate de capital, fiind destinate acoperirii pierderilor, cresterii capitalului social, acordarii de dividende si in anii de exercitiu financiar cu pierderi, pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate si alte destinatii stabilite prin hotararea generala a asociatilor.

Evidenta rezervelor constituite prin capitalizarea profiturilor si din alte surse stabilite prin lege se realizeaza prin contul de pasiv 106 "rezerve", dezvoltate pe patru conturi sintetice de gradul II, 1061 "rezerve legale", 1062 "rezerve pentru actiuni proprii", 1063 "rezerve statutare" si 1068 "alte rezerve" corespunzatoare categoriilor de rezerve pe care le poate constitui si gestiona.

Contul 1061 "rezerve legale" tine evidenta rezervelor constituite in baza reglementarilor legale. Este un cont de surse proprii, cu functie de pasiv.

Se crediteaza cu rezervele legale constituite din profitul brut, in corespondenta cu debitul contului 121 "profit si pierdere" si se debiteaza cu rezervele legale utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiile precedente, prin creditul contului 117 "rezultatul reportat", respectiv cu rezervele legale incorporate in capitalul social, prin creditul contului 1012 "capital subscris varsat".

Soldul creditor reprezinta rezervele legale constituite si neutilizate.

Contul 1063 "rezerve statutare" - tine evidenta rezervelor constituite annual din profitul net, in baza prevederilor din statutul societatii.

Contul 1068 "alte rezerve" tine evidenta altor rezerve neprevazute le lege sau statut, constituite facultativ din profitul net pentru acoperirea pierderilor, cresterea capitalului social sau pentru alte scopuri, potrivit hotararii Adunarii general a asociatilor/ actionarilor.

Fiind conturi de surse proprii, de pasiv, se crediteaza cu rezervele statutare si alte rezerve constituite din profitul net prin debitul contului 129 "repartizarea profitului"; cu primele de emisiune transferate la rezerve prin debitul contului 1041 "primele de emisiune". Se debiteaza cu rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare prin creditul contului 117 "rezultatul reportat", respectiv cele din perioada curenta prin creditul contului 121 "profit si pierdere"; se mai debiteaza cu rezervele statutare sau "alte rezerve" incorporate in capitalul social prin creditul contului 1012 "capital subscris varsat". Soldul creditor reprezinta rezervele statutare, respectiv "alte rezerve" constituite si neutilizate.

IV.5. Contabilitatea rezultatelor

a.      Contabilitatea rezultatului reportat.

In categoria capitalurilor proprii se include si rezultatele reportate din exercitiile precedente a caror decizie de repartizare a fost amanata de Adunarea generala a asociatilor. Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul distribuirii sale pe destinatiile stabilite prin lege si statutul intreprinderii societare, iar pierderea pana la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate in acest sens.

La intreprinderile personale profitul net virat la capitalul individual in prima zi de deschidere a exercitiului celui care urmeaza realizarii sale.

Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut in exercitiile anterioare a carui decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile urmatoare se inregistreaza in contul 117 "rezultatul reportat".

Se crediteaza cu rezultatul reportat sub forma de profit, se debiteaza cu rezultatul reportat sub forma de pierdere.

Ulterior, cu ocazia admiterii deciziei de repartizare a rezultatului, contul se crediteaza cu acoperirea pierderii din profitul realizat in perioada curenta, din rezervele constituite sau prin decontare asupra capitalului social. Se debiteaza cu profitul reportat destinat prin repartizare cresterii rezervelor sau capitaluilui social.

Soldul debitor reprezinta pierderea nerepartizata, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.

Tipurile de inregistrari contabile privind rezultatul reportat sunt:

Þ a). inregistrarea profitului nerepartizat la inchiderea exercitiului financiar, inregistrare la dechiderea exercitiului urmator:

121 = 117

profit si pierdere rezultatul reportat

Þ b). inregistrarea profitului repartizat pentru dividende, varsaminte la buget si participarea salariatilor la profit, distribuiri propuse sau declarate dupa data bilantului:

129 = 117

repartizarea profitului rezultatul reportat

Urmand ca dupa aprobarea de catre Adunarea generala a actionarilor, aceste distribuiri sa fie reflectate in conturile de datorii, respectiv:

117 = 457

rezultatul reportat dividende de plata

424

participarea personalului la profit

si respectiv:

121 = 129

profit si pierdere repartizarea profitului

Þ c). pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului curent:

129 = 117

repartizarea profitului rezultatul reportat

Iar pentru pierderile contabile realizate in exercitiul precedent raportate in bilant ca sold debitor al contului 121 "profit si pierdere".

117 = 121

rezultatul reportat profit si pierdere

Þ d). pierderile exercitiilor precedente acoperite din rezerve:

106 = 117

rezerve rezultatul reportat

iar daca sunt acoperite din capitalul social:

1012 = 117

capital subscris varsat rezultatul reportat.

Þ e). rezultatul favorabil provenit din schimbarea politicilor contabile si corectarea erorilor contabile se inregistreaza in debitul conturilor de active si datorii si in creditul contului 117 "rezultatul reportat", iar cele nefavorabile in debitul aceluiasi cont.

V. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI.

Activitatea economica implica riscuri si incertitudini, multe dintre ele strans legate de conditiile pietii. Modalitatea, din punc de vedere contabil, de a evita transpunerea efectelor acestora asupra perioadelor viitoare de gestiune o reprezinta constituirea provizioanelor.

Ca elemente in structura capitalurilor permanente, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reprezinta "rezerve" constituite pe seama cheltuielilor destinate acoperirii riscurilor posibile generate de obligatii a caror plata ramane incerta, aleatoare.

Este necesar ca dubiul sa fie exprimat numaii in ceea ce priveste plata sumei nu si in privinta marimii acesteia. De exemplu, un client introduceo actiune in justitie.

Conducerea intreprinderii nu cunoaste verdictul, dar, din prudenta, creeaza un provizion in aceasta imprejurare; un alt exemplu: intreprinderea, care acorda clientilor sa giranti dupa vanzare, trebuie sa prevada eventualele lucrari de reparatii care pot apare si deci sa constituie un provizion pentru acoperirea cu anticipatie a cheltuielilor corespunzatoare aparute.

Asadar, in spiritul prudentei se constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli care cumuleaza pana in momentul utilizarii lor volumul sumelor incluse in cheltuielile anuale.

Acestea sunt destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile (litigii, penalitati, impozite, cheltuieli provocate de reparatii ce se repartizeaza pe mai multe exercitii).

In mod indirect ele reprezinta echivalentul unor datorii probabile generatoare de pierderi sau cheltuieli.

Cazurile cele mai tipice sunt:

Þ a). litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte;

Þ b). cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor;

Þ c). provizioane pentru dezafectare, imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea;

Þ d). provizioane pentru restructurare.

Pentru evidenta lor se utilizeaza contul 151 "provizioane pentru riscuri si cheltuieli", cont de surse, asimilate celor proprii, de pasiv.

Se crediteaza, cu valoarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli diminuate sau anulate, transferate la venituri din exploatare:

151 = 7812

provizioane pentru venituri din exploatare din provizioanele

riscuri si cheltuieli pentru riscuri si cheltuieli

Contul 151 "provizioane pentru riscuri si cheltuieli" este delimitat in conturi sintetice de gradul II, in functie de natura provizioanelor constituite astfel:

Þ 1511 "provizioane pentru litigii"

Þ 1512 "provizioane pentru garantii acordate clientilor"

Þ 1513 "provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea"

Þ 1514 "provizioane pentru restructurare"

Þ 1518 "alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli".

V.1. Contabilitatea provizioanelor pentru litigii.

Provizioanele pentru litigii se recomanda sa fie constituite la finele exercitiilor financiare pentru litigiile aflate in curs, intrucat castigul de cauza nu poate fi sigur. Ele trebuie constituite la nivelul sumelor (valorilor) aflate in litigiu.

Potrivit legislatiei in vigoare cheltuielile vizand constituirea provizioanelor pentru litigii nu sunt deductibile fiscal, dar, chiar si in acest context constituirea provizioanelor pentru litigii, se impune pentru a facilita determinarea corecta a profitului net contabil de repartizat si, respectiv, a dividendului pe actiune.

Evidenta contabila a provizioanelor pentru litigii se tine cu ajutorul contului 1511 "provizioane pentru litigii", cont de pasiv

V.2. Contabilitatea provizioanelor pentru garantii acordate clientilor.

Pentru unele produse, in special, in cazul masinilor si utilajelor furnizorii acorda beneficiarului un anumit termen de garantie, in limta carora remedierea defectiunile aparute din vina furnizorilor se suporta de catre acestia. In astfel de cazuri se impune constituirea provizioanelor pentru garantii de buna executie acordata clientilor, in conformitate cu clauzele comerciale negociate. Aceste caluze sunt deductibile fiscal.

Contabilitatea provizioanelor pentru garantii de buna executie se realizeaza cu ajutorul contului 1512 "provizioane pentru garantii acordate clientilor", cont de pasiv.

V.3. Contabilitatea provizioanelor pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea.

Prin O.M.F.P. nr. 94/2001 s-a instituit contul 1513 "provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acesta", al carui continut economic si corespondente contabile sunt prezentate mai jos.

Cu ajutorul acestiu cont se tine evidenta costurilor pentru demontarea si mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului, recunoscute ca un provizion in conformitate cu prevederile IAS 16 si IAS 37. Este un cont de pasiv.

In creditul contului se inregistreaza:

        valoarea provizioanelor constituite pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni legate de acesta (212, 213).

        valoarea provizioanelor constituite pentru alte actiuni legate de cheltuieli care urmeaza a fi restituite de catre o terta parte (6812).

In debitul contului se inregistreaza :

        sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor constituite pentru dezafectarea imobilizarilor si a altor actiuni similare legate de acestea (7812).

Soldul contului reprezinta provizioanele constituite pentru dezafectarea imobilizarilor si alte actiuni legate de acestea.

Potrivit legislatiei din Romania, acest provizion urmeaza a fi folosit de catre agentii economici care desfasoara activitati in domeniul exploatarii zacamintelor naturale si care sunt obligati sa inregistreze si sa deduca fiscal provizioane pentru refacerea terenurilor in vederea redarii acestora in circuitul economic.

Aceste provizioane se constituie in limita unei cote de pana la 1% din rezultatul financiar din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarilor zacamintelor naturale. Formula contabila de principiu pentru constituirea acestui provizion este:

6812 = 1513

cheltuieli de exploatare provizioanle pentru dezafectarea

privind provizioanele pentru imobilizarilor corporale

riscuri si cheltuilei si alte actiuni similare de acesta

Pe masura efectuarii cheltuielilor pentru dezafectarea imobilizarilor si redarea terenurilor in circuitul economic se vor anula provizioanele ramase fara obiect, prin formula contabila de principiu:

1513 = 7812

provizioane pentru dezafectarea venituri din provizioane

imobilizarilor corporale pentru riscuri si cheltuieli

si alte actiuni similare legate de acesta

V.4. Contabilitatea provizioanelor pentru restructurare

Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 94/2001 au instituit contul 1514 "provizioane pentru restructurare", al carui continut economic si corespondente contabile se prezinta astfel:

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta conturilor estimate pentru restructurare, recunoscute ca un provizion in conformitate cu prevederile IAS 37. Este un cont de pasiv.

In creditul contului se inregistreaza:

        valoarea provizioanelor constituite pentru restructurare (6812);

In debitul contului se inregistreaza:

        sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor constituite pentru restructurare (7812).

Soldul creditor al contului reprezinta provizioanele constituite pentru restructurare.

V.5. Contabilitatea altor provizioane pentru riscuri si cheltuieli

In cazul in care anumite provizioane pentru riscuri si cheltuieli nu pot fi incadrate in categoria celor pentru care s-au instituit conturi operationale de gradul II distincte,ele se vor contabiliza cu ajutorul contului 1518 "alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli", cont de pasiv, care principar respecta inregistrarile contabile "standard" si anume:

        inregistrarea constituirii altor provizioane pentru riscuri si cheltuieli:

6812 = 1518

"cheltuieli de exploatare "alte provizioane pentru riscuri

privind provizioanele pentru si cheltuieli"

riscuri si cheltuieli"

        inregistrarea anularii altor provizioane pentru riscuri si cheltuieli:

1518 = 7812

alte provizioane pentru "venituri din provizioane

riscuri si cheltuieli" pentru riscuri si cheltuieli"

VI. CONTABILITATEA IMPRUMUTURILOR SI DATORIILOR ASIMILATE

Pentru completarea necesitatilor de trezorerie, societatatile comerciale pot apela, pe diverse cai, la atragerea masei monetare de la potentiali creditori, care pot fi alte societati - in cazul cantractarii imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni sau a imprumuturilor pe termen lung, respectiv unitati bancare specializate pentru contractari de credite pe termen lung sau mijlociu.

Se extinde, astfel, sfera surselor de finantare cu caracter durabil pe care le detine o societate comerciala, insa aceste capitaluri straine genereaza o data cu procurarea de disponibilitati banesti obligatiile de rambursare la scadenta, plata dobanzilor si alte obligatii contractuale.

VI.1. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

In strucura financiara a capitalurilor detinute de o intreprindere, imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, denumite credite obligatare (de la obligatari - detinatorii de obligatiuni) ocupa un loc primordial. Sumele obtinute din emisiunea de oligatiuni sunt utilizate cu prioritate pentru satisfacerea nevoilor de investitii ale intreprinderilor de productie, circulatia marfurilor si servicii.

Obligatiunile reprezinta titluri de credit negociabile emise, de regula, de societatile pe actiuni, constituind in totalitatea lor un imprumut colectiv acordat societatii de o masa de creditori, pe termen lung.

Societatea pe actiuni poate emite obligatiuni pentru o suma care nu depaseste ¾ din capitalul varsat existent, conform celui din urma bilant aprobat.

Obligatiunile pot fi nominative, individualizarea lor efectuandu-se prin inscrierea numelui detinatorului obligatiunii, si la purtator, situatie in care individualizarea se face printr-un numar al obligatiunii (seria obligatiunii). Fiecare obligatiune face parte dintr-o emisiune totala reprezentand capitalul imprumutat de societatea emitenta. Obligatiunile din aceeasi emisiune sunt de valoare egala, acordand posesorilor lor drepturi egale. Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi maimica de 1.000 lei.

Emisiunea de obligatiuni poate fi publica in cazul in care obligatiunile sunt oferite spre vanzare investitorilor sau cand prospectul (contractul) de emisiune precizeaza cotarea lor la bursa, ca actiunile.

Obligatiunile nu trebuie confundate cu actiunile. Ambele sunt titluri de valoare si valori mobiliare, insa, in timp ce obligatiunea este titlu de credit, actiunea este titlu de propietate asupra unei parti din capitalul unei societati pe actiuni. Din aceasta cauza, remunerarea capitalului investit in aceste titluri este fundamental diferita:

Þ a). obligatiunea, ca titlu de credit, poarta o dobanda sau "cupon" care se achita indiferent de realizarile societatii comerciale care s-a imprumutat. El este calculat in procent din valoarea nominala a obligatiunilor. Rata dobanzii poate fi fixa, variabila sau indexata.

Þ b). actiunea da dreptul la dividend, adica la o parte corespunzatoare din profit, fiind deci un venit variabil, dependent de realizarile societatii.

Societatile comerciale emitente de obligatiuni trebuie sa furnizeze garantii (ipoteci, cautiuni, amanetari, etc.), care se publica inainte de subscriere.

Obligatiunile pot fi emise la un pret de emisiune - fie egal cu valoarea nominla a acestora (imprumut ALPARI), fie inferior valorii nominale. Pretul de rambursare al obligatiunilor poate fi fixat la o valoare superioara valorii nominale. Diferenta dintre pretul de rambursare si pretul de emisiune reprezinta prima de rambursare.

In contabilitatea operatiilor privind obtinerea si rambursarea unui imprumut din emisiunea de obligatiuni urmatoarele elemente importante:

        societatea pe actiuni poate emite obligatiuni pentru o suma care sa nu depaseasca ¾ din capitalul varsat si existent conform celui din urma bilant aprobat;

        procentul dobanzii care este remunerarea nuala a obligatiunilor;

        valoarea nominala a unei obligatiuni care nu poate fi mai mica de o anumita limita si in functie de aceasta se calculeaza dobanda;

        pretul de emisiune care este valoarea la care obligatiunea este emisa si care este adesea inferioara valorii nominale. Acest pret trebuie platit de catre toate persoanele care subscriu obligatiunii in momentul emiterii lor;

        valoarea (costul) sau pretul de rambursare care poate fi egala sau superioara valorii nominale;

        durata imprumutului care trebuie sa fie mai mare de un an;

        valoarea obligatiunilor subscrise sa fie integral varsata.

Daca obligatiunea este emisa sub valoarea nominala, diferenta (valoarea nominala - pretul de emisiune) reprezinta prima de emisiune (asimilata cu prima rambursare), iar diferenta eventuala intre costul de rambursare si valoarea nominala este prima de rambursare.

Pentru reflectarea in contabilitate a operatiilor privind imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, se utilizeaza conturile specifice din grupa 16 "imprumuturi si datorii asimilate", si anume:

Contul 161 "imprumuturi din emisiuni de obligatiuni" - cu ajutorul acestui cont se tine evidenta imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni; este cont de surse imprumutate, de pasiv.

Se crediteaza cu suma imprumuturilor obtinute in urma emisiunii de obligatiuni prin debitul contului 5121 "conturi la banci in lei" cand sumele sunt incasate direct in contul de disponibil; 461 "debitori" - daca incasarea este ulterioara; se mai crediteaza cu primele de rambursare aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni prin debitul contului 169 'prime privind rambursarea obligatiunilor".

Se debiteaza cu suma imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni rambursate, prin creditul contului 5121 "conturi la banci in lei", cu valoarea obligatiunilor emise, rascumparate si anulate, la valoarea de rascumparare, prin creditul contului 505 "obligatiuni emise si rascumparate".

Soldul creditor reprezinta imprumuturile din emisiuni de obligatiuni nerambursate.

In cazul emisiunii de obligatiuni la o valoare inferioara valorii de rambursare, situatie des intalnita in practica, pentru a atrage potentiali creditori, diferenta care reprezinta prima de rambursare se evidentiaza distinct in contabilitate prin contul 169 "prime privind rambursarea obligatiunilor".

Este un cont de regularizare, de activ.

Se debiteaza cu suma primelor de rambursare aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni prin creditul contului 161 "imprumuturi din emisiunea de obligatiuni". Se mai crediteaza cu rambursarea imprumuturilor ajunse la scadenta, cu primele de rambursare amortizate prin debitul contului 6868 "cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor".

Soldul debitor reprezinta valoarea primelor de rambursare neamortizate.

Contul 168 "dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate" - tine evidenta dobanzilor datorate, aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni, creditele bancare pe termen lung si mijlociu, datoriile privind concesiunile legate de participatii, a altor imprumuturi di datorii asimilate.

Este cont de surse, de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea dobanzilor datorate, aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate prin creditul contului 666 "cheltuieli privind dobanzile".

Se debiteaza cu suma dobanzilor platite in lei sau devize prin creditul contului 5121 "disponibil la banca in lei" sau 5124 "conturi la banci in devize".

Soldul creditor reprezinta valoarea valoarea dobanzilor neplatite. Contul se dezvolta in conturi sintetice de gradul II corespunzator categoriilor de imprumuturi si datorii asimilate.

VI.2. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

Pentru completarea disponibilitatilor, o intreprindere poate apela la contractarea de credite pe termen lung sau mijlociu cu institutii bancare specializate.

Sunt o componenta a capitalurilor permannente, reprezentand o sursa de finantare cu caracter durabil pentru intreprindere, termenele de contractare variind intre unu si cinci ani pentru creditele bancare pentru termen mijlociu si peste cinci ani pentru creditele pe termen lung.

Datoriile din creditele pe termen lung si mediu primite de la banca se contabilizeaza prin conturile de pasiv 162 "credite bancare pe termen lung si mediu", sumele principale si 1682 "dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu", dobanzile aferente. Daca creditele sunt primite de la alte institutii financiare, inclusiv creditele "intreprindere", se inregistreaza la contul 167 "alte imprumuturi si datorii asimilate" sumele principale si la contul 1687 "dobanzi aferente imprumuturilor si datorii asimilate", dobanzile corespunzatoare.

In creditul conturilor se inregistreaza datoriile din creditele primite, respectiv dobanzile aferente, iar in debitul lor, dupa caz, rambursarile de credite si platile de dobanzi. Soldul creditor al conturilor reprezinta datoriile din credite pe termen lung si mediu, respectiv din dobanzi neexpirate pana la inchiderea exercitiului financiar.

Contul 162 "credite bancare pe termen lung si mediu". Este un cont de surse imprumutatate, cu functie de pasiv. Se crediteaza cu obligatiile intreprinderii fata de institutiile bancare pentru crediteleprimite de la acestea, in corespondenta cu debitul contului 5121 "conturi la banci in lei".

Soldul este creditor si reprezinta creditele bancare pe termen mijlociu silung primite si nerambursate inca.

La scadenta, creditele nerambursate trebuie evidentiate si urmarite separat; se pretind dobanzi majorate (penalizatoare).

In contabiliate, evidenta acestor categorii de credite se poate realiza prin intermediul conturilor sintetice de gradul II deschise la nivelul contului 162:

1521 "Conturi bancare pe termen lung".

1622 "Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta".

Dobanzile aferente sunt urmarite cu ajutorul contului 1682 " Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung".

VI.3. Contabilitatea altor imprumuturi si datorii asimilate

In structura altor imprumuturi si datorii asimilate intra depozitele si garantiile banesti primite, datoriile privind concesiunile, brevetele, licentele si alte drepturi similare preluate in patrimoniu, de catre unitatea patrimoniala primitoare, potrivit contractelor in astfel de scopuri. Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul contului 167 " Alte imprumuturi si datorii asimilate", cont de pasiv, ale carui corespondente contabile reglementate de Normele metodologice privind utilizarea conturilor contabile aprobate prin OMFP nr. 306/2002, se prezinta astfel:

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor imprumuturi si datorii asimilate, cum sunt: depozite, garanti primite si alte datorii asimilate. Este un cont de pasiv.

In creditul contului se inregistreaza:

        sumele incasate reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate (512);

        valoarea concesiunilor preluate (205);

        valoarea imobilizarilor corporale primite in leasing financiar, conform prevederilor contractuale (211, 212, 213, 214);

        diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la inchiderea exercitiului financiar a altor imprumuturi si datorii asimilate, in valuta, precum si rambursarea acestora (765).

Soldul contului reprezinta alte imprumuturi si datorii asimilate nerestituite.

Leasingul este o operatie de inchidere a unui activ corporal, pe baza unui contract, prin care utilizatorul sau locatarul poate, la exprimarea acestuia, sa opteze pentru:

Þ prelungirea contractului;

Þincetarea contractului;

Þcumpararea bunului in conditii negociate cu locatorul.

In functie de conditiile de derulare a contractului operatiile de leasing se clasifica in:

        leasing financiar;

        leasing operational.

       

Leasingul financiar este aceea operatie, pentru care, conform contractului, este indeplinita una din urmatoarele conditii:

Þ riscurile si beneficiile asupra bunului care face obiectul contractului sunt transferate utilizatorului (locatarului);

Þ se prevede expres in contract tranferul dreptului de propietate asupra bunului, la expirarea contractului'

Þ perioada de contract inclusiv perioada de prelungire depasesc 75% din durata normla de functionare a acestuia.

Leasingul operational este operatia al carui contract nu indeplineste nici una dintre aceste conditii.

In cazul leasingului financiar, utilizatorul inregistreaza activul in contabilitate si il amortizeaza, conform duratei normale de functionare si concomitent inregistreaza datoria fata de locator .

Acesta, indiferent daca, la expirarea contractului, se realizeaza sau nu transferul de propietate.

Suma datorata, inclusiv dobanda de leasing, corespunzator contractului, se inregistreaza in contabilitate ca datorii pe termen lung.

VI.4. Contbilitatea contractelor de leasing financiar conform normelor contabile din Romania

Conform Ordonantei 51/1997 privind operatiile de leasing si societatile de leasing, in cadrul operatiilor de leasing se opereaza cu urmatoarele categorii de valori:

a). valoarea de intrare este o valoare contabila de achizitie la care a fost cumparat bunul material ce formeaza obiectul leasing-ului;

b). valoarea totala este valorea ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala:

c). valoarea reziduala, la expirarea contractului se face transferul dreptului de propietate asupra bunului catre utlizator;

d). rata de leasing.

        In cazul leasing-ului financiar reprezinta cota partedin valoarea de intrare a bunului (rata lunara de capital) si a dobanzii de leasin, unde:

Rata lunara de capital = ( valoarea de intrare - avansul platit la incheierea contractului - valoarea reziduala) : Durata contractului (in luni)

Exemplu:

Obiectul contractului : o cladire a carei valoare este de 96.000.000 lei, durata de utilizare 6 ani, amortizarea inregistrata 10.000.000 lei;

Valoarea de piata a cladirii estimata in contract 90.000.000 lei s-a considerat egala cu valoarea contabila bruta;

Valoarea actualizata in raport cu rata dobanzii 124.835.000 lei;

Durata contractului 5 ani; durata normala de folosire a mijlocului fix 6 ani;

Rata dobanzii implicita a contractului 12%;

Valoarea reziduala estimata la incetrea contractului 6.000.000 lei.

Tabel de calcul al platilor privind redeventele se prezinta astfel:

Anii	Anuitatea	Dobanda	Rata	Sold ramas
0	1	2	3	4
1	24.969	10800	14.167	900.000
2	24.967	9100	15.867	758.331
3	24.967	7.169	17.771	599.662
4	24.967	5.043	19.904	421.952
5	24.967	2.676	22.292	222.417
Total	124.835	34.835	90.000	0

A). contabilitatea locatarului:

Þ la incheierea contractului pentru valoarea de piata:

96.000.000 u.m 231 = 167 96.000.000 u.m

imobilizari corporale in curs alte imprumuturi si datorii asimilate

Þ la incheierea contractului pentru dobanzile de plata pe durata contractului:

34.835.000 u.m 471 = 1687 34.835.000 u.m

cheltuieli inregistrate in avans dobanzi aferente altor imprumuturi

si datorii asimilate

Simultan, se debiteaza contul extrabilantier 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" cu valoarea de piata a calculatoarelor si dobanda, respectiv

96.000.000 + 34.835.000 = 130.835.000 u.m

Þ lunar, se inregistreaza facturile privind ratele scadente. Rata de leasing se imparte intre rambursarea de capital (14.167.000 lei) si cheltuiala financiara cu dobanda (10.800.000 lei).

14.167.000 lei 167 = 404 29.710.730 lei

alte imprumuturi si datorii asimilate furnizori de imobilizari

10.800.000 1687

dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate

4.743.730 lei 4426

TVA deductibila

Þ se reflecta cheltuiala financiara aferenta primei luni:

10.800.000 lei 666 = 471 10.800.000 lei

cheltuieli privind dobanzile cheltuieli inregistrate in avans

Þ amortizarea lunara a mijlocului fix: 90.000.000 : 6 ani = 15.000.000 lei

15.000.000 6811 = 281 15.000.000 lei

cheltuieli de exploatare privind amortizari privind imobilizarile

imobilizarile corporale

se repeta aceasta inregistrare pe toata durata contractului:

Þ transferul dreptului de propietate la expirarea contractului:

6.000.000 167 = 404 7.140.000 lei

alte imprumuturi si datorii asimilate furnizori de imoblizari

1.140.000 4426

TVA deductibila

CREDIT 8036 6.000.000 lei

Þ daca la expirarea contractului, locatarul nu cumpara mijlocul fix, inregistrarea devine:

6.000.000 167 = 2131 96.000.000 lei

alte imprumuturi si datorii asimilate echipamente tehnologice

75.000.000 lei 281

(90.000.000 : 6 ani X 5 )

amortizari privind imobilizarile corporale

15.000.000 6583

cheltuieli privind activele cedate

B). Contabilitatea societatii de leasing (locatorul)

Þ achizitionarea mijlocului fix:

96.000.000 2131 = 404 114.240.000 lei

echipamente tehnologice furnizori de imobilizari

18.240.000 4426

TVA deductibila

Þ la incheierea contractului si la predarea calculatoarelor catre utlizator:

96.000.000 2673 = 2131 96.000.000 lei

imprumuturi acordate echipamente tehnologice

pe termen lung

la incheierea contractului, pentru dobanzile de primit pe durata contractului:

34.835.000 2674 = 472 34.835.000 lei

dobanzi afernte imprumuturi acordate venituri inregistrate in avans

pe termen lung

Simultan, se debiteaza contul extrabilantier 8038 "Alte valri in afara bilantului, analitic. Bunuri predate in leasing financiar" cu valoarea de piata a calculatoarelor si dobanda, respectiv 130.835.000 lei.

Þ emiterea facturilor privind ratele de leasing pentru primul an:

29.710.730 411 = 706 14.167.000 lei

clienti venituri din redevente

locatii si chirii

2674 10.800.000 lei

dobanzi aferente imprumuturilor

acordate pe termen lung

4427 4.743.730 lei

TVA colectata

Þ concomitent se inregistreaza dobanda devenita exigibila prin virarea de la contul 427 la 706:

10.800.000 472 = 706 10.800.000 lei

venituri inregistrate in avans venituri in redevente locatii si chirii

Þ se diminueaza creanta fata de utilizator cu cota-parte din veniturile facturate la emiterea facturilor privind ratele de leasing pentru primul an si inregistrate ca venituri din redevente:

14.167.000 lei 6588 = 2673 14.167.000 lei

alte chltuieli de exploatare imprumuturi acordate pe termen lung

si concomitent

CREDIT 8038 24.967.000 lei

La expirarea contractului, situatia in contul 2673 si 8038 se prezinta astfel:

D 2473 C
96.000.000	14.167.000
	15.867.000
	17.771.000
	19.904.000
	22.292.000
	90.000.000
SFD 6.000.000

Valoarea reziduala

D 8038 C
130.835.000	24.967.000
	24.967.000
	24.967.000
	24.967.000
	24.967.000
	124.835.000
SFD 6.000.000

Valoarea reziduala

Paralelismul prezentat mai sus intre cele doua conturi ilustreaza o redundanta care poate fi eliminata prin renuntarea la conturile 8038 si 8036

Þ la expirarea contractului de leasing, locatarul isi exprima optiunea de cumparare. Odata cu facturarea ultimei rate se consemneaza transferul dreptului de propietate si intervin urmatoarele inregistrari:

7.140.000 411 = 706 6.000.000 lei

clienti venituri in redevente locatii si chirii

4427 1.140.000 lei

TVA colectata

Si

6588 = 2673 6.000.000 lei

alte cheltuieli de exploatare imprumuturi acordate

pe termen lung

CREDIT 8038 6.000.000 lei

Se impune si inregistrarea specifica unei cesiuni de imobilizari:

7.140.000 411 = 7583 6.000.000 lei

clienti venituri din vanzarea activelor

4427 1.140.000 lei

TVA colectata

Si

6583 = 2673 6.000.000 lei

cheltuieli privind activele cedate imprumuturi acordate

pe termen lung

daca locatarul nu ar vrea sa mai cumpere, transferul de propietate nu ar mai avea loc, inregistrarile ar devenii:

96.000.000 lei 2131 = 281 75.000.000 lei

echipamente tehnologice amortizari privind imobilizarile

corporale (90.000.000 : 6 ani X 5)

2673                               6.000.000 lei

imprumuturi acordat

pe termen lung

7583 15.000.000 lei

venituri din vanzarea activelor

VII. PROTECTIA CONSUMATORULUI"

1.DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE CONSUMATORILOR

In conformitate cu Ordonanta Guvernului nr.21/1992,adoptata ulterior de Parlament prin Legea nr 11/1994,cetatenii au,in calitatea lor de consumatori,urmatoarele drepturi:

-Dreptul de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau serviciu care ar putea sa le prejudicieze sanatatea,securitatea sau viata,sa le afecteze drepturile si interesele legitime.

-Dreptul de a fi informati complet,correct si prcis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor,astfel incat decizia pe care o vor lua in legatura cu achizitionarea unui produs sau serviciu sa corespunda cat mai bine nevoilor lor.

-Libertatea consumatorilor de a alege produsele si serviciile pe care le apreciaza ca fiind cele mai potrivite pentru satisfacerea nevoilor lor de consum.

-Dreptul de a avea acces liber la pietele,magazinele,furnizorii care le asigura o gama variata de produse si servicii de calitate.

-Dreptul de a fi despagubiti pentru prejudiciile cauzate de calitatea necorespunzatoare a produselor si/sau a serviciilor.

-Dreptul de a se organiza in diverse forme associative ca:asociatii,fundatii,grupuri socio-economice,uniuni si federatii.

2.ASOCIATIILE PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR au ,in principal, urmatoarele drepturi:

-Dreptul de a solicita autoritatilor competente luarea de masuri in vederea opririi productiei sau retragerii de pe piata a produselor sau serviciilor care nu asigura nivelul de calitate prescris in documentele stabilite de lege sau care pun in pericol viata,sanatatea sau securitatea consumatorilor.

-Dreptul de a solicita ,pe cheltuiala lor ,laboratoarelor acreditate efectuarea de analize si incercari ale produselor destinate consumatorilor si de a publica rezultatele.

-Dreptul de a introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor.

-Dreptul de a informa opinia publica,prin mass-media,asupra deficientelor de calitate a produselor si serviciilor ,precum si asupra consecintelor vatamatoare ale acestora pentru consumatori.

-Dreptul de a initia actiuni proprii ,in vederea identificarii cazurilor in care agentii economici nu respecta drepturile consumatorilor prevazute de lege si de a sesiza organelle abilitate sa actioneze in domeniul protectiei consumatorului.

-Dreptul de a primi subventii de la bugetul de stat prin intermediul Oficiului pentru Protectia Consumatorului.

3.OFICIUL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR(O.P.C.)este un organ de specialitate al administratiei publice centrale,subordonat Guvernului si reprezentat in fiecare judet,avand ca principala atributie realizarea strategiei,a politicii si a obiectivelor guvernamentale in domeniul protectiei vietii,a sanatatii si a securitatii consumatorilor,precum si a drepturilor si intereselor legitime ale acestora.

4.RECOMANDARI SI SFATURI PRACTICE PENTRU CONSUMATORI

Atunci cand se achizitioneaza un produs,trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:

I nainte de cumparare:

-Cititi informatiile cu privire la produsele ce vi se ofera de catre agentii economici(denumirea produsului,cantitatea,pretul,termenul de garantie sau de valabilitate, riscuri previzibile,contraindicatii si mod de utilizare,conditii de conservare si pastrare etc.).

-Nu va lasati influentati de reclama si ambalaj,deoarece reclama poate fi adevarata dar si inselatorie ,iar ambalajul mai atragator nu contine totdeauna un produs mai bun.

-Pretul si calitatea pot varia mult; alegeti fara graba si cereti toate informatiile de care aveti nevoie vanzatorului (agentii economici suntobligati sa demonstreze consumatorilor,la cererea acestora,cu ocazia cumpararii,modul de instalare,utilizare,functionare si intretinere al produselor).

-Preturile si tarifele trebuie afisate in mod vizibil si intr-o forma neechivoca,usor de citit.

-Cititi informatiile scrise cu litere mici;uneori sunt cele mai importante.

-Nu va lasati impresionati de anuntul"marfa vanduta nu se schimba!" intrucat aveti dreptul legal la inlocuirea produsului necorespunzator sau la restituirea contravalorii acestuia si ,dupa caz,la despagubire.

-Cereti document de vanzare(bon,chitanta)cu data cumpararii,denumirea agentului economic,denumirea produsului si valoarea.

-Cititi (fara jena!) indicatiile mijloacelor de masurare la cantariri si verificati si pretul stabilit de comerciant.

-Pentru bunurile de folosinta indelungata cereti instructiuni de folosire si certificatul de garantie (in limba romana,chiar daca sunt din import).

-Solicitati vanzatorului sa faca demonstratii de functionare si utilizare a acestora.

-Verificati daca instructiunile de folosire sunt clare si daca certificatul de garantie are inscrise toate datele legale.

Dupa cumparare ,daca s-a constatat ca produsul sau serviciul prestat este necorespunzator din punct de vedere al calitatii:

-Nu mai folositi produsul si actionati imediat pentru rezolvarea nemultumirii.

-Prezentati documentele de vanzare si, dupa caz,certificatul de garantie si solicitati agentului economic(magazinului) de la care ati achizitionat produsul respective,s ail inlocuiasca sau sa va restituie contravaloarea acestuia.

-Pentru bunurile de folosinta indelungata,defectate in perioada de garantie,va veti adresa unitatii "service" mentionata in certificatul de garantie,in vederea remedierii.

-Incercati sa rezolvati problema aparuta cat mai repede; fiti clari in modul in care vreti sa fie rezolvata plangerea si adoptati o atitudine politicoasa,corecta si responsabila,dar perseverenta(chiar daca sunteti refuzati intr-un mod neprietenos).Legea va apara daca aveti

dreptate.

-Notati cand si cu cine ati vorbit din partea agentului economic respective,ca si raspunsul primit

-Daca sunteti nemultumiti de modul de rezolvare a reclamatiei va puteti adresa direct sau prin asociatiile pentru protectia consumatorilor, O.P.C.-lui,sau,dupa caz,instantelor judecatoresti competente.

5.UNDE VA PUTETI ADRESA

Plangerile le puteti adresa Oficiilor Judetene pentru Protectia Consumatorilor sau Asociatiilor pentru protectia Consumatorilor,cele mai apropiate din domeniul vostru.O.P.C.-urile ,existente in fiecare judet,au obligatia sa primeasca sis a resolve in termen de 30 de zile sau,dupa caz,sa transmita spre solutionare celor in drept,potrivit competentelor,sesizarile si reclamatiile primate din partea persoanelor fizice si a asociatiilor de consumatori.

Reclamatiile si sesizarile sunt examinate conform unor proceduri speciale,urmand sa fiti informati cu operativitate asupra modului de rezolvare.

6.MODALITATI IN CARE VA PUTETI ADRESA:

-Sesizarea poate fi verbala (telephonic,directa) sau scrisa.Este caracterizata prin absenta oricarei revendicari materiale,constituind doar semnalarea comercializarii de produse necorespunzatoare.

-Reclamatia poate fi formulate numai in scris ,in cazul in care pretindeti inlocuirea produsului necorespunzator sau restituirea contravalorii acestuia.

Pentru a putea fi rezolvate si pentru a se comunica raspunsul petentului,sesizarea sau reclamatia trebuie sa contina urmatoarele informatii:

-numele si prenumele ,adresa si numarul de telefon al persoanei care sesizeaza sau reclama;

-denumirea si adresa agentului economic care a comercializat produsul;

-produsul reclamat (elemente de identificare si caracterizare);

-detalii cu privire la deficientele sesizate sau reclamate;

-pretentiile consumatorului (inlocuirea sau restituirea contravalorii);

-documente probatorii anexate (bonul);

-mentionarea faptului ca produsul incriminat a fost sau nu predate organelor de cercetare ale Oficiului pentru Protectia Consumatorilor.

ATENTIE! Cum putem aprecia daca un produs este falsificat?

+Pretul scazut si vanzarea produselor in locuri neautorizate

+Constatarea unor deosebiri cu privire la tipul,calitatea si semnele distinctive ale ambalajului sau ale inscriptionarii acestuia,inclusive sistemul de inchidere si sigilare.

+Lipsa de pe eticheta sau ambalaj a denumirii si a adresei producatorului,importatorului sau,dupa caz,a ambalatorului; in modul de prezentare a etichetei(culoare diferita,mod de aplicare,calitatea tiparirii,calitatea hartiei,diferenta de continut a informatiei de pe eticheta etc.)

+Proprietati organoleptice (culoare,aspect ,miros,gust etc.) care pot fi constatate la vanzarea produselor sau imediat ce sunt utilizate,care difera comparative cu aceleasi produse (originale) folosite anterior.

+Caracteristici calitative scazute fata de cele declarate sau cunoscute de consummator, constatate in timpul utilizarii.

ATENTIE! Consumatori-renuntati la atitudinea de pasivitate,care permite perpetuarea unor aspecte negative si implicate-va active in apararea propriilor drepturi conferite de lege!

ANEXE

 

I. Inregistrarea capitalului social

1.     Infiintarea societatii

Conform actelor de constituire a societatii, capitalul social este format din 50 de parti sociale, cu o valoare nominala de 100.000 lei / parte sociala. Aportul la capitalul social este in numerar si s-a virat, conform extrasului de cont.

Inregistrearea in contabilitate:

a). Subscrierea capitalului

A+ 456 Decontari cu asociatii/ actionarii privind capitalul

50 x 100.000 = 5.000.000 D

P+ 1011 Capital subscris nevarsat 5.000.000 C

456 = 1011 5.000.000

b). Varsarea capitalului

        Aportul efectiv

A+ 5121 Conturi la banci in lei 5.000.000 D

A - 456 Decontari cu actionarii/ asociatii privind capitalul 5.000.000 C

5121 = 456 5.000.000

        Evidentierea capitalului subscris varsat

P+ 1012 Capital subscris varsat 5.000.000 C

P - 1011 Capital subscris nevarat 5.000.000 D

1011 = 1012 5.000.000

D 456 C

S1 - 5.000.000 -

5.000.000 -

D 1011 C

S1 - 5.000.000 -

5.000.000 -

Bilantul financiar dupa inregistrarea capitalului social:

ACTIVE	PASIVE
5121 Conturi la banci in lei 5.000.000	5.000.000 1012 Capital subscris varsat

2.     se majoreaza capitalul social al unei societati pe actiuni.

        Capitalurile proprii, inainte de majorare, se prezinta astfel:

- capital subscris varsat 2.500.000 mii lei

- rezerve legale 50.000 mii lei

- alte rezerve 800.000 mii lei

- rezultatul exercitiului 1.200.000 mii lei

TOTAL capital propriu: 4.550.000 mii lei

               Numarul de actiuni existente pana la majorare: 100.000

               Valoarea nominala : 1 actiune = 2.500.000.000 / 100.000 = 25.000 lei

               Capitalul social se majoreaza cu aport in natura - o constructie. Conform raportului de evaluare si acordului actionarilor existenti, valoarea de aport a constructiei este de 1.000.000.000 lei. Actionarii existenti decid calcularea primelor de aport, pentru a stabilii numarul de actiuni noi emise si distribuite noului actionar.

a). calculul valorii de aport al unei actiuni distribuite:

v _aport = 4.550.000.000 / 100.000 = 45.500 lei

b). calculul numarului de actiuni noi

nr. de actiuni = 1.000.000.000 / 45.550 = 21.954 lei

c). inregistrarea majorarii capitalului social:

        Subscrierea capitalului

A+ 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

1.00.00.00                D

P+ 1011 Capital subscris nevarsat

21.954 x 25.000 = 548.850.000 C

P+ 1043 Prime de aport

1.000.000.000 - 548.850.000 = 451.150.000 C

456 = % 1.000.000.000

1011                                                  548.850.000

1043                                                     451.150.000

        varsarea capitalului:

-         aport efectiv

A+ 212 Constructii 1.000.000.000 D

A - 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul 1.000.000.000 C

212 = 456 1.000.000.000

-         evidenta capitalului subscris varsat:

P+ 1012 Capital subscris varsat 548.850.000 C

P- 1011 Capital subscris nevarsat 548.850.000 D

1011 = 1012 548.850.000

Situatia conturilor de capitaluri:

D 1011 C D 1012 C

548.850.000

-         Si 548.850.000

S FC	2.500.000.000 Si 548.850.000

D 1043 C

S FC 451.150.000

-         Si 451.150.000

II.                Repartizarea profitului

1.     Repartizari din profitul exercitiului financiar curent incheiat.

Conform Procesului Verbal al Adunarii Generale a Asociatilor, din 15.02.2009, de aprobarea situatiei financiare a anului 2008, sau decis urmatoarele repartizari din profitul anului 2008:

-         4.000.000 lei, completarea rezervei legale (conform legii nr. 31/1990, republicata)

-         50.000.000 lei, constituirea altor rezerve

-         120.000.000 lei, participarea personalului la profit

-         200.000.000 lei, distribuirea dividendelor

-         106.000.000 lei, valoarea nerepartizata.

a). inregistrarea repartizarilor din profitul exercitiului financiar 2008:

        inregistrari rezerve legale:

A+ 129 Repartizarea profitului 4.000.000 D

P+ 1061 Rezerve legale 4.000.000 C

129 = 1061 4.000.000

        inregistrarea altor repartizari

A+ 129 Repartizarea profitului 370.000.000 D

P+ 1061 Rezerve legale 370.000.000 C

129 = 117 370.000.000

La sfarsitul exercitiului financiar 2008, conturile se prezinta astfel:

D 129 C

Si - 4.000.000 370.000.000 RD 374.000.000

SFD 374.000.000

Profitul repartizat

D 121 C

SFC480.000.000

480.000.000 Si

Profitul net realizat

D 117 C D 1061 C

-	-         Si 370.000.000 -

-	-         Si 4.000.000 -

b) In anul 2009 dupa aprobarea situatiei financiare:

        Se transfera profitul repartizat in contul 121 profit si pierdere

A - 129 repartizarea profitului 374.000.000 C

P - 121 profit si pierdere 374.000.000 D

Situatia conturilor:

D 129 C D 121 C

SI 374.000.000

374.000.000

374.000.000 SFC 106.000.000

480.000.000 SI

Profitul nerepartizat al anului

2008

        Se reporteaza profitul nerepartizat al anului 2008:

P- 121 Profit si pierdere 106.000.000 D

P+ 117 Rezultatul reportat 106.000.000 C

121 = 117 106.000.000

Situatia conturilor

D 121 C

Si 106.000.000

106.000.000 Si

D 117 C

SFC 476.000.000

370.000.000 106.000.000

        Se inregistreaza repartizarile din profit, conform Procesului Verbal al Adunarii Generale a Actionarilor, dupa aprobarea situatiei financiare anuale:

P- 117 Rezultatul reportat 370.000.000 D

P+ 1068 Alte rezerve 50.000.000 C

P+ 424 Participarea personalului la profit 120.000.000 C

P+ 457 Dividende de plata 200.000.000 C

117 = %

1068

424

457

Sitatia contului 117

D 117 C

370.000.000 SFC 106.000.000

476.000.000 Si

Profit si pierdere an 2008

CUPRINS

Argument ..................pag 2

I. Prezentarea societatii comerciale S.C. Ursuletul dragalas S.R.L.pag 4

I. 1. Structura organizatorica............pag 4

I. 2. Activitatea economico - financiara ........pag 5

I. 3. Forma de contabilitate............pag 7

I. 4. Fisa postului..................pag 8

I. 5.Metode de formarea capitalului...........pag 10

II. Continutul si structura capitalurilor...........pag 13

III. Organizarea contabilitatii capitalurilor........pag 14

III. 1. Obiectivele si factorii de organizare a contabilitatii capitalurilor...................pag 14

III . 2. Organizarea sistemului de documente si a evidentei operative a capitalurilor..............pag 16

III. 3. Evaluarea curenta a capitalurilor........pag 18

III. 4. Sistemul de conturi utilizat in organizarea contabilitatii capitalurilor..................pag 21

IV. Contabilitatea operatiilor privind capitalurile proprii..pag 23

IV. 1. Contabilitatea capitalului social.......pag 23

IV. 2. Contabilitatea primelor legate de capital.....pag 34

IV. 3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare......pag 35

IV. 4. Contabilitatea rezervelor............pag 37

IV. 5. Contabilitatea rezultatelor..........pag 38

V. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli...pag 40

V. 1. Contabilitatea provizioanelor pentru litigii.....pag 41

V. 2. Contabilitatea provizioanelor pentru garantii acordate clientilor....................pag 42

V. 3. Contabilitatea provizioanelor pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea......................pag 42

V.4 Contabilitatea provizioanelor pentru restructurare.................pag 43

V. 5. Contabilitatea altor provizioane pentru riscuri si cheltuieli......................pag 44

VI. Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate.....pag 44

VI. 1. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni....................pag 44

VI. 2. Contabilitatea creditelor pe termen lung......pag 47

VI. 3. Contabilitatea altor imprumuturii si datorii asimilate....................pag 48

VI. 4. Contabilitatea contractelor de leasing financiar conform normelor contabile din Romania..........pag 50

VII. Protectia consumatorului ...............pag 55

Anexe ...................pag 59

Bibliografie....................pag 66

BIBLIOGRAFIE

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

        Reglementari contabile pentru agentii economici

        Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata in 2002

        OMFP nr. 94/2001 privind Reglementari contabile armonizate cu Directia a-IV -a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabiliate.

        OMFP nr. 306/2002 privind Reglementari contabile armonizate cu directivele europene

MIHAI RISTEA Contabilitatea societatilor

MIRELA DIMA comerciale

OPREA CALIN Bazele

MIHAI RISTEA contabilitatii

VICTOR MUNTENU Contabilitatea financiara a

Intreprinderii armonizata cu:

- directivele europene

- standardele internationale

de contablitate

MONITORUL OFICIAL

        Codul Fiscal

        Legea nr. 30/1990 republicata cu modificarile ulterioare privind societatile comerciale.