Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

RAPORT PRELIMINAR CU PRIVIRE LA STUDIU GEOTEHNIC PE AMPLASAMENT TULCEA VTMS STATIE DGPS ORAS TULCEA JUD. TULCEA

Navigatie



+ Font mai mare | - Font mai mic



RAPORT PRELIMINAR CU PRIVIRE LA STUDIU GEOTEHNIC PE AMPLASAMENT TULCEA VTMS STATIE DGPS ORAS TULCEA JUD. TULCEA



BENEFICIAR: AUTORITATEA NAVALA ROMANA

  1. Introducere si date generale

Date geomorfologice

Terenul din zona Municipiului Tulcea, apartine geomorfologic Luncii Dunarii, cu mari suprafete acvatice dominate de procese fluvio-lacustre si de sufozie prin care se realizeaza modelarea actuala a grindurilor  malos nisipoase si respectiv a malurilor de loess. lunca se caracterizeaza prin predominanta proceselor de colmatare, inmlastinire si eroziune laterala de mal , ca urmare a revarsarii apelor in timpul primaverii. Cantitatile mari de aluviuni transportate de Dunare in Delta (66 mil. tone anual) constituie principala cauza a colmatarii bratelor, canalelor, lacurilor. Datorita acestui fapt, suprafata Deltei se mareste spre mare cu peste 1,0 m/an in unele zone si in acelasi timp se inalta cu cca. 5 mm/an.

Date hidromorfologice

Zona Tulcei se gaseste pe bratul Tulcea, aval de Ceatal Ismail. Debitul mediu multianual al Dunarii este de cca.6300m3/s, debit din care pe bratul Tulcea se scurge 38%. Debitul maxim cu posibilitatea de depasire de 1% este de 15700m3/s la Ceatal Ismail. In iernile geroase debitul poate scadea la cca. 1000m3/s. Nivelul hidrostatic este legat de nivelul variabil ala apelor Dunarii.

Apa Dunarii prin variatiile de nivel sezoniere este principalul factor care determina procesul de antrenare hidrodinamica a particulelor mai fine a din compozitia pamantului determinand atat tasari cat si alunecari spre aval.

Conform STAS 1709/1 si 2/90,adancimea de inghet in zona si in pamanturile prafos argiloase este de 80-85 cm.

Conditiile hidrogeologice sunt defavorabile (scurgeri neasigurate) iar sensibilitatea la inghet a pamantului este de tip P4 "foarte sensibil".

Clima

Elementele climatice specifice zonei sun generate in special de radiatia solara si circulatia atmosferica, cu fenomene specifice datorate apropierii de Marea Neagra.

Intreaga Delta a Dunarii se afla intr-o zona de interfata a traseelor de deplasare a maselor de aer, care se formeaza deasupra Oceanului Atlantic, Bazinului Mediteraneean si continentelor Europa si Asia.

Date seismice si incarcari de calcul

Zona se incadreaza din punct de vedere al macrozonarii seismice (SR 11.100/1/93) in izolinia de gradul 7 MSK.

Conform normativului pentru proiectarea antiseismica a constructiilor (P 100 -92) zona seismica de calcul este D, coeficientul Ks=0,16 iar perioada de colt Tc=1,5s.

La calculul structurilor fundate indirect se va tine seama de faptul ca la seism componenta din capacitatea portanta data din frecarea laterala se poate anula.

Incarcari din vant (STAS 10101/20-90): zona "B", presiunea dinamica gv =0,42kN/m2

Incarcari date de zapada (STAS 10101/21-92): zona B, greutatea de referinta gz=1,5kN/m2

  1. Observatii de teren

In scopul stabilirii coloanei litologice de pe amplasamentul studiat au fost efectuate 2 foraje geotehnice amplasate conform figurii nr. 1. Forajele au fost executate cu foreza manuala marca AMS cu diametrul de 15cm si cu prelevare de probe netulburate cu diametrul de 11cm.

Pe amplasament au fost constatate urmatoarele:

     Amplasamentul antenei a fost schimbat si mutat la o distanta de 15-20m fata de vechiul amplasament din motive legate de traseul cablurilor ce deservesc turnul. Ca urmare C.N. Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati a oferit (conf. HG 285/07.04.2005) un alt amplasament (fig. 1)

     noul amplasament se intinde pe o suprafata de aprox. 50mp si este ocupat de o baraca si de materiale de constructii, motiv pentru care executantul nu a putut face forajele pe acest amplasament. Ca urmare, forajele au fost executate in spatiul verde si au continuat pana la cota de cca. 1.60m unde au fost oprite datorita existentei unor tevi respectiv a unui rezervor cu produse petroliere aflta la -0,60m sub cota terenului. Este posibil sa fie chiar rezervorul cu pacura ce alimenta autogara Tulcea.

     acest rezervor prezinta scurgeri fapt demonstrat si de faptul ca a fost gasit reziduu petrolier in apa din foraj. Panza freatica a fost intalnita la cca. 1,50m si a urcat in 20min cu cca. 40cm. In beciul situat in stanga scarilor de acces apa a fost gasita la 60cm.

     pe toata lungimea forajului coloana litologica a fost alcatuita din umplutura neomogena alcatuita din resturi de beton armat pana la 90cm, intercalatii de nisip negricios si resturi de lemn (pe amplasament a fost o fabrica de cherestea) si care prezinta miros de reziduuri petroliere spre baza.

fig. 1 Plan amplasament

Un foraj executat in 1972 pe amplasament a pus in evidenta urmatoarea stratificatie:

     umpluturi din zgura, savura si nisip cafeniu negricios umed, indesare mijlocie pe o grosime de 2,6m

     praf nisiposargilor, cenusiu, plastic consistent spre moale pe o grosime de 1,10m

     nisip fin prafos cu liant argilos cenusiu umed cu indesare mijlocie pe o grosime de 1,10m

     praf nisipos argilos cenusiu plastic consistent spre moale pe o grosime de 2,45m

     nisip fin prafos cu liant argilos cenusiu umed cu indesare mijlocie pe o grosime de 2,40m

     nisip fin prafos cu liant argilos cenusiu umed cu indesare mijlocie pe o grosime de 1,40m

     praf nisipos argilos cenusiu plastic consistent spre moale pe o grosime de 2,80m



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1615
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved