| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
CLUJ NAPOCA - TURDA - OCNA MURES - AIUD - ALBA IULIA - ZLATNA - ABRUD - CIMPENI - NUCET - BEIUS - ORADEA - HUEDIN - CLUJ-NAPOCA
a. CLUJ-NAPOCA - ZLATNA (137 km)
Municipiul Cluj-Napoca, situat pe Somesul Mic, in zona de contact a trei mari unitati geografice - Cimpia Transilvaniei, Podisul Somesan si Muntii Apuseni -, este strajuit de dealuri ale caror inaltimi sint cuprinse intre 500-800 m (Dealul Popesti, Dealul Ripos, Dealul Finetele Satului, Dealul Feleacu s.a.).
Pe vatra asezarii dacice Napoca s-a dezvoltat orasul roman cu acelasi nume, a devenit municipium si capitala a Daciei Porolissensis in anul 124 e.n.; ridicata la rangul de colonia peste o jumatate de veac localitatea s-a numarat printre cele mai importante centre urbane ale Daciei romane.
Atestat documentar la inceputul secolului al XIII-lea (Castren-ses de Clus, in 1213), orasul a inregistrat o evolutie ascendenta in evul mediu; in anul 1316 obtinea calitatea de civitas, iar in veacurile XV-XVI avea insemnate functii economice, sociale si politice (mari privilegii de natura politica, administrativa si juridica a primit Clujul de la Matei Corvin, nascut in localitate).
Clujenii au participat la rascoala de la Bobilna (1437), la razboiul taranesc condus de Gheorghe Doja (1514), l-au sprijinit pe Mihai Viteazul, au luat parte activa la revolutia de la 1848-1849, au fost prezenti la lupta nationala a romanilor din Transilvania, de numele orasului fiind legate atit actiunea cunoscutat sub numele de Supplex Libellus Valahornm (1891), cit si procesul Memorandului (1894). La Cluj s-a afirmat o puternica miscare muncitoreasca primele organizatii muncitoresti luind fiinta in 1860, iar in 1891 constituindu-se Sectia locala a P.S.D.
In evul mediu Clujul a avut si insemnat rol cultural. In 1550 se infiinta prima tipografie; intre 1580-1602 functiona la Cluj un colegiu academic de rang universitar, cu trei facultati, printre cei care au studiat aici numarindu-se si Nicolae Patrascu, fiul lui Mihai Viteazul. In anul 1776 isi deschide portile un alt colegiu, cu patru facultati, la Facultatea de chirurgie predind celebrul medic oculist roman Ioan Piuariu-Molnar, iar printre absolventii Facultatii de drept aflindu-se, in prima jumatate a veacului trecut, Avram Iancu, Ion Buteanu si alti viitori conducatori ai revolutiei romane de la 1848-1849. De asemenea, in anul 1872 s-a infiintat Universitatea din Cluj.
Orasul este un mare centru economic (combinat de utilaj greu, intreprindere de material rulant, fabrica de masini de rectificat, intreprindere de electronica industriala si automatizari, combinat de pielarie si incaltaminte, unitati ale industriei textile, alimentara, a confectiilor etc.) si cultural (Universitate, continuatoarea traditiilor Universitatii Daciei Superioare infiintata in anul 1919, institute de invatamant superior politehnic, medico-farmaceutic, agronomic etc., institute de cercetare stiintifica, teatre, opera, edituri, presa literara.
Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE (bogate colectii cuprinzind exponate si obiecte preistorice antice, dacice si daco-romane medievale, moderne si contemporane; lapidariu roman si la-pidariu medieval); MUZEUL DE ARTA (cladire monument de arhitectura in stil baroc, construita in anii 1774-1785, unul dintre cele mai remarcabile edificii din oras; colectii de pictura, sculptura si grafica, romaneasca si straina); MUZEUL ETNOGRAFIC (sector pavilionar; sector in aer liber, in Padurea Horia, care prezinta gospodarii taranesti, precum si instalatii tehnice taranesti si ateliere mestesugaresti); MUZEUL ZOOLOGIC (detine cca 200.000 de piese, exponatele fiind organizate pe criteriul evolutionist, pe baza principiului filogenetic, cu reprezentanti indigeni si exotici; se remarca colectia de pasari colibri si cea de oua de pasari; numeroase diorame infatiseaza aspecte din Delta Dunarii sau din Cimpia Romana); VESTIGII ALE FORTIFICATIEI MEDIEVALE (secolele XV-XVI); BASTIONUL CROITORILOR (secolul al XVII-lea); BISERICA REFORMATA (secolul al XV-lea, cu refaceri); BISERICA CATOLICA SF. MIHAIL (1349-1480; refaceri in veacurile XVI-XVIII; gotic, precum si elemente ale Renasterii si barocului); BISERICA ORTODOXA DIN DEAL (secolul al XVIII-lea); CATEDRALA ORTODOXA (1933); CASA MATEI CORVIN (secolul al XV-lea; cea mai veche cladire laica clin oras; gotic si Renastere); STATUIA ECVESTRA A LUI MIHAI VITEAZUL (1976; Marius Butunoiuj; STATUIA ECVESTRA A LUI MATEI CORVIN (1902; Janus Fadrusz); STATUIA LUI BABA NOVAC (1975; Virgil Fulkea); STATUIA LUI LUCIAN BLAGA (R. Ladea); STATUILE LUI MIHAI EMINESCU (O. Han si O. Maitec); GRUPUL STATUAR SCOALA ARDELEANA (1973; R. Ladea); GRUPUL STATUAR HOREA, CLOSCA SI CRISAN (1973; Ion Vlasiu); BUSTURI ale unor personalitati romanesti de seama; STADIONUL MUNICIPAL; PARCUL CENTRAL; GRADINA BOTANICA etc.
GRADINA BOTANICA, este una dintre cele mai frumoase, complete si interesante institutii de acest gen din sud-estul Europei, infiintata in anul 1920 datorita eforturilor profesorului Alexandru Borza si deschisa pentru public in anul 1925, ocupa suprafata de 14,33 ha.
Colectiile Gradinii Botanice cuprind aproximativ 11 000 specii de plante grupate pe citeva sectoare de baza: ornamental, fitogeografic, taxonomic, economic si medical. In cadrul Gradinii Botanice se remarca: un mare rozariu cu cca 600 de specii de trandafiri; Gradina mexicana cu plante de pustiu - plante suculente; Gradina sino-japoneza cu bogate colectii de plante din Extremul Orient (glicina, gutuiul japonez, crini, ciresi japonezi etc.); colectiile de cactacee (peste 500 de specii); elemente ale florei Alpilor, Pirineilor, Balcanilor zonei mediteraneene: serele cu plante tropicale si subtropicale (bananieri, mangrove, papirus, plante carnivore etc.) si serele cu plante mediteraneene si australiene (maslini, rodii, palmieri pitici, ficusi, eucaliptul etc)
Bogat reprezentata este flora si vegetatia tarii noastre, expozitia fiind organizata pe zone geografice: Baragan, Moldova, Dobrogea, Banat, Oltenia, Transilvania, Muntii Carpati.
In cadrul Gradinii Botanice functioneaza Muzeul Botanic care dispune de interesante colectii de plante utile indigene si exotice (plante alimentare, aromatice, medicinale, textile s.a.), precum si de colectii care prezinta plantele in ordinea lor evolutiva (alge, ciuperci, licheni, muschi, ferigi, gimnosperme, angiosperme).
In muzeu pot fi admirate doua exemplare de Welwitschia miribilis din Angola, precum si colectia Emil Pop, axata pe flora fosila pliocena de la Borsec.
BAILE SOMESENI (6 km pe DN 1 C) STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL (de fapt un cartier al municipiului), situata pe malul Somesului Mic, la altitudinea de 360 m. Statiunea s-a dezvoltat deasupra unui masiv de sare aflat la mica adincime.
Climat de dealuri si podisuri, cu veri racoroase si ierni geroase; temperatura medie anuala este de cca 8C (in iulie, aproximativ 19, iar in ianuarie, -4,5C); precipitatiile medii anuale inregistreaza
600 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale clorurate, bicarbonatate, sulfatate, sodice; namol sapropelic; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, a-fectiuni neurologice periferice, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni ginecologice.
COJOCNA (11 km pe DN 1 C si 11 km pe DL) comuna atestata documentar in anul 1199 considerata drept una dintre cele mai vechi asezari medievale din Transilvania.
In estul localitatii se afla STATIUNEA BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL BAILE COJOCNA, situata pe locuTunor vechi exploatari de sare care au functionat din timpurile romanilor pina in evul mediu.
Climat de dealuri si podisuri cu veri racoroase si ierni geroase; temperatura medie anuala este de cca 8C (in iulie, aproximativ 19C, iar in ianuarie,-4,5O); precipitatiile medii anuale inregistreaza 600-700 mm.
Factori naturali de cara: ape minerale cloruro-sodice concentrate (extrase din lacurile saline Toroc si Lacul Mare aflate in statiune); bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni ginecologice, afectiuni endocrine.
La 27 km de statiune (derivatie pe dreapta din DN 16) intilnim REZERVATIA BOTANICA de la Suatu, compusa din doua sectoare, aflate la distanta de cca 1 km unul de celalalt: Suatu 1 (cea veche, ocupind 3,8 ha si infiintata de catre prof. Alex. Borza) si Suatu 2 (cea noua, in suprafata de cca 4 ha, constituita in anul 1969).
La Suatul se gaseste endemismul Astragalus peterfii, iar la Suatu 2 se dezvolta relictul tertiar Ephedra distachya, ambele specii convietuind cu numeroase elemente de stepa. Tot aici cresc si alte plante ca: Salvia tramsylvanica, Ccphalaria radiata, Jurinea transsylvanica s.a.
Veche asezare romaneasca, atestata documentar in 28 ianuarie 1367 intr-o diploma de la regele Ludovic I de Anjou, prin care locuitorii ei erau insarcinati cu paza drumului comercial dintre Cluj si Turda, pentru aceasta ei primind o serie de privilegii.
Dealul Feleacu, dominind partea sudica a municipiului Cluj-Napoca, constituie o zona de trecere intre Muntii Apuseni si Podisul Somesan, fiind acoperit, in parte, de o padure care insumeaza peste 1 400 ha.
In padure predomina carpenul si fagul, dar se mai intilnesc aici molidul, laricele, duglasul, pinul negru, pinul silvestru, mesteacanul, frasinul, ciresul, -teiul, jugastrul, ulmul si chiar salcimul.
Km 21 (DN 1) TURENI (derivatie 2,5 km stinga)
Din localitate se poate ajunge in CHEILE TURULUI ferastruite de apele Turului sau a Rachitasului, care si-au sapat in calcare o salbatica si pitoreasca vale. Cheile, lungi de cca 1 850 m, au peretii prapastiosi, inalti de 100-150 m, presarati cu numeroase forme carstice ca: portaluri, cascade, marmite, 29 de pesteri. Dintre pesteri amintim: Pestera cu silex (64 m lungime), Pestera cu horn (29 m lungime), Pestera de sub grohotis (27,5 m lungime), Pestera Zinelor (situata cu 25 m mai sus de firul apei si lunga de 10 m), (Pestera Feciorilor) si altele. In general Cheile Turului sint greu de strabatut.
Municipiul Turda este situat in bazinul inferior al Ariesului, pe ambele parti ale riului.
Localitatea, vechi centru de exploatare a sarii, cunoscuta de pe vremea dacilor si apoi a romanilor sub denumirea de Potaissa, atestata pentru prima oara in anul 1075, apare mentionata ca oras (dvitas Tardensis) la sfirsitul secolului al XIII-lea (1297). In anii 1566-1567. Turda era considerata drept una dintre cele mai bogate asezari urbane ale Transilvaniei. In Turda exista unitati ale industriei chimice, industriei sticlariei, materialelor de constructii etc.; de asemenea, in oras functioneaza un teatru dramatic.
Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE (in cladirea Palatului voievodal, edificiu monument de arhitectura, datind din secolul al XV-lea; stil gotic si Renastere; cladirea a gazduit mai multe diete ale Transilvaniei; muzeul detine bogate colectii de arheologie, istorie medievala, moderna si contemporana; interesant lapidariu roman); CASTRUL ROMAN (pe platoul Dealului Cetatii; ocupind suprafata de 23 ha el este cel mai mare din Romania si a fost ridicat de soldatii Legiunii a V-a Macedonica cantonata la Potaissa); biserica reformata (secolul al XV-lea, cu refaceri; gotic si baroc); MONUMENTUL lui Ioan Ratiu (1936; Cornel Medrea).
BAILE TURDA (3 km pe DN 1) STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL, situata pe valea Ariesului, intr-o zona depresionara la altitudinea de 350 m. In antichitate aici era un cunoscut centru pentru exploatarea sarii. In statiune exista 15 lacuri provenite prin surparea tavanelor vechilor ocne.
Climat de depresiune intradeluroasa; temperatura medie anuala este de cca 9CC (in iulie, aproximativ 19,5C, iar in ianuarie,-4,5C); precipitatiile medii anuale insumeaza in jur de 550 mm. Factori naturali de cura: ape minerale cloruro-sodice concentrate; namol sapropelic fosil; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni neurologice periferice, afectiuni posttraumatice, afectiuni cardiovasculare, afectiuni ginecologice.
Un obiectiv de mare atractie il reprezinta Parcul Zoologic, organizat in partea de sud-vest a statiunii. Parcul dispune de exemplare de fauna de pe toate continentele (risi, vulpi, jderi, viezuri, Mistreti, boi tibetani, lei, tigri, maimute, numeroase pasari acvatice etc.).
PLATOUL TURZII (4 km pe DN 75; 340 m alt.) este locul unde intr-un frumos parc s-a amenajat MORMINTUL lui Mihai Viteazul. Vechea troita de lemn, cu inscriptia "Aici a fost rapus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601', a fost inlocuita printr-un impunator OBELISC de 16 m inaltime placat cu travertin de Ban-potoc si marmura de Ruschita (1977; Marius Butunoiu si Vasile Rus-Batin).
CHEILE TURZII (6 km pe DN 75 apoi 4 km pe, DL) intinse pe 175,5 ha, declarate REZERVATIE NATURALA MIXTA in anul 1938, au luat nastere datorita actiunii riului Hasdate in culmea Petridului pe lungimea de 2 km. Faima cheilor consta atit in relieful lor de exceptie, cit si in cele aproape 1 000 de specii vegetale, multe dintre ele raritati nu numai pentru tara noastra, ci si pentru continentul european.
Cheile prezinta un relief constituit din pereti verticali, stinci in dezordine, numeroase pesteri, printre care mai importante sint: Pestera Calastur, Pesterile Morarilor, Pestera Ungureasca, Pestera Liliecilor, Pestera cu doua intrari. In pesteri s-au descoperit unelte de piatra si os, ceramica simpla si pictata, resturi de arme din bronz, oase de om, de animale domestice si salbatice, dovezi ale locuirii lor incepind cu epoca de piatra. Dintre plante amintim: usturoiul salbatic (Allium obliquum), mararul salbatic (Ferrula sadleriana), omagul, garofita (Dianthus carthusianorum), vulturica; dintre insecte mentionam fluturasul de stinca (Tichoaroma muraria) iar dintre pasari acvila de stinca, lastunul mare (Apus apus) s.a.
Peretii abrupti ai cheilor, numeroasele hornuri, fisuri si jgheaburi constituie puncte de marc atractivitate pentru alpinisti.
Km 51 (DN 1) OCNA MURES (derivatie 5 km pe dreapta)
Asezarea a fost locuita din preistorie, aici descoperindu-se vestigii din neolitic si un mare depozit de bronzuri, alcatuit din 5 812 piese (ciocane, dalti, topoare, virfuri de sageti) in greutate de 1 100 kg, datind din epoca fierului (cca 1 200 i.e.n.).
In perioada stapinirii romane localitatea cunoscuta sub numele de Saline, era una dintre cele mai importante exploatari de sare din Dacia. In anul 1859, datorita inundarii vechilor galerii s-a sapat o noua albie a Muresului pentru protejarea exploatarilor, care produceau, in anul 1860, peste 45 000 tone de sare. In punctul cel mai inalt al orasului se afla urmele unui vechi castel medieval amintit in documente in anul 1290 sub denumirea de Castelul Nou.
Linga oras se gaseste STATIUNEA BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL cu acelasi nume. Climat continental; temperatura medie anuala este de 9C (in iulie, peste 20C, iar in ianuarie, -4C); precipitatiile medii anuale se situeaza in jur de 600 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale clorurosodice concentrate; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni ginecologice.
Fig 04
Din statiune se pot organiza instructive excursii pe Valea Ariesului, la Aiud, Turda, Alba Iulia etc.
Numele comunei aminteste de doua evenimente deosebite din trecutul zbuciumat al poporului nostru, de lupta pentru unitate si independenta nationala. Unul dintre ele este legat de locul bataliei dintre oastea lui Mihai Viteazul si armata generalului Basta, la 18/ 28 septembrie 1600, soldata cu infringerea voievodului. Cel de-al doilea evoca luptele crincene purtate de ostasii romani pentru eliberarea patriei de sub dominatia fascista.
Localitatea, situata pe Valea Muresului la confluenta acestuia cu piriul Aiud (in zona unde se crede ca a existat asezarea dacica si romana Brucla), apare mentionata documentar inca de la sfirsitul secolului al XIII-lea (1293) sub numele de Villa Enud; in anul 1462 ajunge tirg, iar in veacul al XVI-lea oras, proprietate a principilor Transilvaniei.
In anul 1704, Habsburgii au atacat si distrus localitatea intrucit aici se aflau partizanii lui Francisc al II-lea Rakoczi, conducatorul partidei antiimperiale din Transilvania. Tot aici a fost inchisa Ecaterina Varga, in anii 1847-1849, iar in vremea revolutiei de la 1848-1849 in oras a locuit generalul Iosif Bem. Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE (cladire monument de arhitectura din veacul al XVII-lea; bogate colectii de arheologie, dintre exponate detasindu-se depozitul de bronzuri datind din secolul al XIII-lea i.e.n., precum si un coif roman de parada, piesa unicat; colectii de istorie medievala, moderna si contemporana; colectie de arta populara); MUZEUL DE STIINTE NATURALE (una dintre cele mai vechi institutii de acest gen din tara, in prezent cu un patrimoniu de peste 35 000 de piese; expozitia de baza, avind ca tematica evolutia materiei, flora si fauna tarii noastre, cuprinde colectii ornitologice, colectii de fluturi exotici, de mamifere etc., dintre piese remarcindu-se esantioane din meteoritul de la Mod, cazut in Podisul Transilvaniei in anul 1882, fosila palmierului Sabat major, fosile de mamut etc.); CETATEA (secolele XV-XVII; se conserva zidurile de incinta, inalte de 10 m si groase de 1,20 m precum si opt turnuri).
In imprejurimi, la 11 km pe DJ 107 M, intilnim CHEILE AIUDULUI, defileu spectaculos format de riul Aiud in calcarele Muntilor Trascau pe lungimea de 4 km.
Km 85 (DN 1) GALDA DE JOS (4 km derivatie pe stinga pe DJ 671)
In perimetrul localitatii, mentionata documentar inca din anul 1287, au fost descoperite urme materiale din epoca fierului si vestigii ale unei asezari daco-romane. De la Galda de Jos soseaua urca pe valea Galda, prin Benic (prima atestare in anul 1209) la Galda de Sus, situata in zona superioara a Vaii Galda, acoperita cu paduri de stejar si fag.
Intre Galda de Sus si Poiana Galzii se afla CHEILE GALZII; desi foarte scurte (300 m) cheile sint cele mai abrupte de pe tot cursul vaii Galda. Dupa 8 km intilnim CHEILE INTREGALDE, componente ale REZERVATIEI NATURALE MIXTE cu acelasi nume (403 ha). Lungi de 3 km, maiestuoasele chei au un peisaj de o mare frumusete, inaltimile din stinga vaii sint prapastioase, erodate, cu numeroase scobituri si mici pesteri. In chei vegeteaza pe stinci floarea de colt (Leontopodium alpinum), care creste aici la cea mai mica altitudine din tara (500-800 m).
Situat in vestul Transilvaniei, la confluenta Muresului cu Ampoiul, municipiul Alba Iulia este strajuit spre est de marginea Podisului Secaselor, iar spre vest de dealurile piemontane ale Muntilor Trascau si Metaliferi.
Straveche vatra de locuire si permanenta dacica, daco-romana si romaneasca, Apullum devine in vremea stapinirii romane muni-cipium si colonia, sediu al Legiunii a XIII-a Gemina, capitala a Daciei Superioare apoi a Daciei Apulensis si resedinta guvernatorului celor trei Dacii, insemnat centru economic, politic si cultural.
Localitate implicata in multe evenimente de rezonanta ale istoriei nationale, Alba Iulia, in secolele IX-X centrul unei formatiuni prestatale romanesti, ajunge din veacul al XIII-lea unul dintre importantele orase ale Transilvaniei. De aici a pornit Iancu de Hunedoara campania sa victorioasa contra otomanilor lui Mezid bei in anul 1442, aici a fost capitala principatului autonom al Transilvaniei; intrarea triumfala a lui Mihai Viteazul in Alba Iulia a dus la unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca si apoi la prima unire politica a tarilor romane realizata in anul 1600, orasul devenind capitala voievodului unificator.
Dupa intrarea Transilvaniei sub stapinirea habsburgica, intre anii 1714-1738, la Alba Iulia s-a construit o cetate de mare amploare, ridicata in stil Vauban, cuprinzind un fort central, o incinta exterioara, sapte bastioane si sase porti. Edificata dupa planurile arhitectului Giovanni Maria Visconti, cu truda a peste 20 000 de iobagi, ea reprezinta cea mai mare cetate din Transilvania. In cetate au fost inchisi Horea, Closca si Crisan, conducatorii revolutiei de la 1784.
La 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia s-a desfasurat Marea Adunare Nationala, cu participarea a peste 100 000 de romani din toate partile Transilvaniei care a hotarit Unirea acestei stravechi provincii cu restul Romaniei ceea ce a dus la constituirea statului national roman.
Alba Iulia a fost si un important centru cultural romanesc de factura umanista. Aici s-au tiparit numeroase carti in limba romana, intre care Noul Testament de la Balgrad (1648), Bucoavna (1699), primul abecedar din istoria invatamintului romanesc si altele; aici s-a infiintat, in anul 1622 o scoala superioara, Academia de obste, unde aveau dreptul sa invete si fii de iobagi romani.
Alba Iulia este o localitate cu un insemnat profil economic (intreprindere de utilaj, intreprindere a metalurgiei feroase, constructii de masini, ceramica fina, fabrica de mobila, de covoare, de incaltaminte, unitati ale industriei alimentare), in orasul celor doua Uniri conservindu-se, totodata, numeroase monumente istorice, de arta si de arhitectura.
Obiective turistice: MUZEUL UNIRII (unul dintre cele mai vechi si bogate muzee de istorie din Transilvania, infiintat in anul 1887; colectii de arheologie, istorie antica, medievala - cu accent pe momentul primei uniri din anii 1599-1600 -, moderna - numeroase documente, fotografii, steaguri etc. referitoare la marele act de la 1 Decembrie 1918 - si contemporana; colectii numismatice; lapidariu roman) si SALA UNIRII (sectie a muzeului; cladire monument de arhitectura; locul unde cei 1 228 delegati ai romanilor au hotarit Unirea Transilvaniei cu Romania); VESTIGIILE CASTRULUI ROMAN (secolele II-III e.n.); CETATEA (fragmente ale cetatii medievale si cetatea moderna din veacul al XVIII-lea; ziduri de incita, porti monumentale bogat decorate); CATEDRALA ROMANO-CATOLICA (monument de arhitectura de mare valoare artistica ridicat in secolele XIII-XVII; mormintele lui Iancu de Hunedoara, Ioan Sigismund, Isabella; stil romatic tirziu, gotic, Renastere); PALATUL PRINCIAR (secolele XVI-XVII; aici a stat, in 1599-1600, Mihai Viteazul); BIBLIOTECA BATTHYANEUM (infiintata in secolul al XVIII-lea detine valoroase si rare manuscrise - intre acestea un fragment din Codex aureus, datind din veacul al VIII-lea -, incunabule, carti vechi romanesti si straine); CATEDRALA REINTREGIRII (monument de arhitectura in stil romanesc, ridicata in anul 1921-1922; in pronaos portretul lui Mihai Viteazul); CELULA LUI HOREA (in poarta a treia a cetatii); MONUMENTUL Horea, Closca si Crisan (1937; Ion Negrulea si Octavian Mihaltan); MONUMENTUL de pe Dealul Furcilor, locul de executie al lui Horea si Closca (1926); STATUIA ECVESTRA a lui Mihai Viteazul (1968; Oscar Han).
La aproximativ 2,5-3 km de municipiu, spre vest, catre Magura Piclisci, se intind padurile Valea Spidolului (Groapa Mare), Valea Popii si Valea Viilor, zona de agrement si recreere. Padurile cuprind un codru de gorun falnic, in floarea virstei, pe linga care cresc si exemplare de pin silvestru, pin negru, carpen, jugastru, paltin, fag, pin strob si chiar salcim.
SEBES (14 km pe DN 7) oras situat pe vatra unei stravechi asezari romanesti, mentionat in anul 1245 si atestat ca oras in prima jumatate a secolului al XIV-lea (1345). In evul mediu Sebesul a fost un renumit centru mestesugaresc, breslele de aici, existente in anul 1376, fiind printre primele din Transilvania, alaturi de cele din Sibiu, Brasov si Cluj. In tipografia de aici s-au tiparit in veacurile XVI si XVII carti in limba romana (Zbornicul slavonesc, 1581; Sicriul de'aur, 1683).
Imbogatindu-si vechile sale traditii mestesugaresti, Sebesul contemporan a devenit un oras cunoscut pentru unitatile industriei textile, ale prelucrarii lemnului, pielariei etc.
Obiective turistice: MUZEUL ORASENESC (cladire monument de arhitectura datind din secolul al XV-lea; stil gotic si Renastere; in acest edificiu a convocat Mihai Viteazul dieta Transilvaniei in septembrie 1600; bogate colectii de istorie, preponderente fiind exponatele referitoare la activitatea breslelor; colectie de carte veche romaneasca si straina; colectie de tablouri a pictorului Sava Hen-tia, nascut in localitate; colectie de arta populara; colectie de etnografie africana si de stiintele naturii a exploratorului Franz Binder din veacul trecut); FORTIFICATIE MEDIEVALA (secolele XVI-XVII; se conserva ziduri de incinta si citeva dintre turnurile de aparare); RIPA ROSIE etc.
RIPA ROSIE, situata la cca 3 km de oras, REZERVATIE NATURALA intinsa pe 10 ha, constituie cel mai spectaculos fenomen de badland (siroire) existent in tara noastra.
Ripa Rosie (495 m alt.) intinsa pe un front de 800 m si o inaltime de, 125 m, se ridica aproape vertical, ca un perete gigantic, rosu, colorat prin dungi de gresii si argile rosietice si galbene, pe care eroziunea apei a modelat-o in forme uimitoare. Apele de siroire au sapat adinc fata Ripei Rosii, dind nastere laj coloane, contraforturi si piramide din pamint, de culoare rosie si violacee.
Ripa Rosie reprezinta importanta si datorita vegetatiei ce si-a gasit adapost aici. Astfel, se intilnesc plante rare ca: Ephedra dista-chya, Genista spathulata, un endemism numit Dianthus serotinus var. demissarum, plante de stepa (Salvia nutans s. transsylvanica) ori plante de climat cald si uscat (Quercus pubescens, Onosma viride, Centaurea atropurpurea, Agropyron cristatum s.a.).
Printre coloanele peretilor verticali cuibaresc porumbei (Columna iivia), turturici (Streptopelia turtur), iar in vagauni traiesc vulpi.
Km 110 (DN 74) AMPOITA (ramificatie 4 km pe DL la dreapta)
Pe teritoriul asezarii pot fi admirate PIETRELE AMPOITEI, MONUMENT AL NATURII, martori de eroziune din calcar (local, ele sint numite "Stogurile popii').
In apropierea localitatii se afla REZERVATIA GEOLOGICA CALCARELE CU ORBITOLINE de la Piatra Corbului. Stinca, inalta de cca 100 m, de culoare albicioasa, este formata din calcare dispuse in straturi de sedimentare normala, ritmica.
Localitatea, situata la confluenta riului Fenes cu Ampoiul, jmen-tionata inca din anul 1276, a fost una dintre cele mai mari asezari de pe valea Ampoiului in secolele XIII-XIV. Fenesul este renumit in zona pentru maiestria cusaturilor cu care femeile impodobesc iile si camasile barbatesti, predominante fiind motivele traditionale.
CHEILE FENESULUI, lungi de 1,2 km, incheie salba de chei din cea mai ferestruita catena calcaroasa a Muntilor Apuseni. Relieful cheilor este dominat de abruptul versantilor si de piscuri asemanatoare unor sageti; la intrarea in chei impresionante sint Pietrele Caprei, obeliscuri de dimensiuni apreciabile.
Orasul, situat la confluenta piriului Izvorul Ampoiului cu Ampoiul, este o veche asezare cunoscuta inca de pe vremea stapinirii romano, cind se numea Ampelum. Ridicat la rangul de municipium in timpul lui Septimius Severus, el a devenit cel mai important centru urban din Muntii Apuseni, loc de garnizoana a unui detasament din Legiunea a XIII-a Gemina. Exploatarile miniere au luat amploare in secolul al XVIII-lea, cind s-au construit mai multe cuptoare pentru topit minereu. La Zlatna, in anul 1838, s-a montat prima masina cu aburi ce a actionat pe teritoriul Romaniei. Zlatna s-a afirmat ca un important centru minier, aici extragindu-se metale neferoase; de asemenea, in oras functioneaza o uzina chimico-metalurgica, precum si unitati ale industriei alimentare si prelucrarii lemnului.
In apropiere de Zlatna (4 km pe DN 74 spre est, pina la Patringeni, apoi 5 km pe DL) se afla CHEILE CIBULUI, interesante fenomene carstice, mai rar intilnite in partea de est a Muntilor Metaliferi.
b. ZLATNA - ORADEA (185 km)
Km 23 (DN 74) BUCIUM-SAT (derivatie 2 km pe DL)
Localitate cunoscuta prin traditiile de lupta din timpul revolutiei de la 1784, condusa de Horea, Closca si Crisan, precum si din timpul revolutiei de la 1848-1849, cind la confruntarile armate au luat parte si femeile.
In apropiere se gasesc doua MONUMENTE ALE NATURII: DETUNATELE (Detunata Goala, 1 048 m alt. si Detunata Flocoasa, 1 258 m alt.) si POIANA NARCISELOR de la Negrileasa, ultima fiind declarata rezervatie naturala.
Detunatele sint doua piscuri formate din roci bazaltice, considerate printre cele mai interesante monumente ale naturii din Romania. Accesul se face din satul Bucium-Sat, distanta de 3 km putind fi parcursa pe jos in cca 40 de minute. Detunata Flocoasa isi trage numele de la bogata padure de fag care o acopera. Piscul Detunatei Goale are forma unui trunchi de con si datorita inclinarii peretilor, blocuri de roca se prabusesc cu zgomot, producind detunaturi, fenomen ce a dat denumirea locului.
Km 33 (DN 74 A) ROSIA MONTANA (ramificatie dreapta 7 km pe DL)
Comuna, situata la altitudinea de 750 m, pe valea Rosia si strajuita de masivi in care se afla bogate mine de aur - Cetatea (1 004 m alt.), Cirnicu (1 016 m alt.) si Tarina (1 040 m alt.) -, a devenit celebra prin descoperirea, in anii 1820 si 1855, a celor 25 de tablite cerate ascunse in galeriile minelor romane de catre populatia locala. Confectionate din lemn de tei, tablitele sint acoperite cu un strat de ceara; cea mai veche dintre ele dateaza din anul 131 si reprezinta prima mentiune documentara a localitatii. Aici si-a desfasurat activitatea Simion Balint, colaborator al lui Avram Iancu in timpul revolutiei de la 1848-1849, unul dintre conducatorii ASTREI pe aceste meleaguri.
Obiective turistice: MUZEUL MINERITULUI (inscriptii romane si medievale, basoreliefuri, steampuri, unelte utilizate de minerii veacurilor trecute, instalatii miniere din secolele XVIII-XIX; galerie de mina din vremea romanilor amenajata muzeistic pe lungimea de 400 m); CASA in care a locuit prefectul Simion Balint. Un interesant MONUMENT AL NATURII demn de a fi vizitat il constituie DEALUL CETATII. In urma cu cca 300 de ani centrul masivului s-a prabusit datorita patrunderii tot mai adinci a minerilor in maruntaiele muntelui, in care s-au sapat mari galerii. Acum pot fi admirati doar peretii exteriori ai muntelui, in care gaurile de galerii au devenit ferestre, asemenea unor ziduri de cetate.
Oras situat in apropierea confluentei piriului Abrud cu Ariesul, cei mai important centru administrativ, economic si politic al Tarii Motilor. Desi foarte veche, localitatea apare mentionata documentar abia in anul 1587. De numele Cimpenilor este strins legata lupta motilor pentru drepturi nationale si sociale. Aici a avut loc o puternica miscare in mai 1782 care a reprezentat un preludiu al revolutiei conduse de Horea, Closca si Crisan; in toamna anului 1784 Horea si-a instalat tabara la Cimpeni, iar in timpul revolutiei ele la 1848-1849 la Cimpeni si-a avut cartierul general Avram Iancu.
Obiective turistice: STATUIA ECVESTRA a lui Avram Iancu (1927; C. Dimitriu-Birlad); CASELE tribunilor din timpul revolutiei de la 1848-1849; Mihai Andreica, Clement Aiudeanu, Nicolae Corches.
Km 46 (DN 75) VIDRA (ramificatie 11 km pe DL)
Comuna mentionata documentar in anul 1595, in apropierea careia (13 km) se afla unul dintre cele mai mari PUNCTE FOSILIERE din tara noastra: DEALUL CU MELCI.
Recif senonian fosil, Dealul cu melci prezinta importanta pentru marea densitate a organismelor (cochilii) pastrate intr-un pachet de 8-10 m grosime. Predomina melcul Actaeonella, cu speciile giganteea, lamarki si conica, alaturi de care apar diferite specii de bivalve, intrucit perimetrul este rezervatie paleontologica vizitatorii au obligatia sa ocroteasca fosilele. In imediata apropiere a Dealului cu Melci se gaseste cascada Namnes, inalta de 18 m, formata de piriul Aries.
La 18 km distanta intilnim comuna Avram Iancu, unde in anul 1968 a fost dezvelit BUSTUL "Craiul Muntilor', opera a sculptorului Romul Ladea. Din comuna se ajunge la IZBUCUL DE LA CALUGARI, cel mai spectaculos izbuc din tara noastra, deosebit de celelalte pentru ca inchide in aparatul sau subteran nu o singura cavitate, ci doua. In prezent, izbucul se manifesta ca unul obisnuit; el arunca apa cu un gilgiit puternic, la un prim interval de 10-20 de minute, caruia ii urmeaza un al doilea interval, deseori ceva mai scurt.
Datorita frumusetii lui aparte, precum si interesului stiintific deosebit - fiind un fenomen destul de rar nu numai la noi, ci si in lume - izbucul a fost declarat MONUMENT AL NATURII.
Din comuna Avram Iancu se poate ajunge la Muntele Gaina (1 848 m alt.), unde, anual, intr-o duminica apropiata datei de 20 iulie, se tine celebrul Tirg de fete, manifestare etno-culturala mentionata pentru prima oara documentar in anul 1816.
Comuna, cea mai frumoasa de pe valea Ariesului Mare, cuprinde toate asezarile de pe cursul superior al Ariesului. In centrul localitatii se afla bustul lui Horea, inaugurat in anul;1967, opera a sculptorului Romul Ladea.
In apropiere se gasesc CHEILE ALBACULUI (4 km), unde pot fi admirate pesterile Huda Laptelui de Piatra si Coderia lui Putui.
Comuna este punct de acces catre unul dintre cele mai remarcabile monumente ale naturii din Romania: PESTERA GHETARUL DE LA SCARISOARA, prima pestera din Romania declarata monument al naturii (1938).
Drumul ce porneste din localitate catre pestera trece prin Cheile Ordincusei (lungi de 4 km) si este atit de ingust incit uneori soseaua cuprinde intreaga latime a vaii. In peretii salbatici si verticali ai cheilor, inalti de peste 100 m, se deschid guri de pestera, tuneluri si arcade uriase. Primele informatii stiintifice despre pestera dateaza din secolul trecut (1863), dar abia in anul 1927, dupa cercetari indelungate Emil Racovita va publica un studiu monografic prin care atragea atentia asupra valorii stiintifice reprezentata de pestera. Intrarea in pestera se face parcurgind un drum taiat in stinca si coborind intr-un aven cu diametrul de 60 m pe o scara metalica pina la 48 m adincime.
Pestera, situata la inaltimea de 1 200 m, reprezinta o cavitate unica cu dezvoltarea de 700 m in mijlocul careia se afla un imens bloc de gheata, cintarind cca 5 000 tone (75 000 m3 volum si vechime de aproximativ 4 000 de ani). Prima sala (Sala Mare), in care pe 3 000 m2 se gaseste fata superioara a blocului, are lungimea de 45 m si un tavan boltit de 20 m. In latura opusa intrarii, ghetarul se fringe intr-un topogan abrupt de 12 ni (coborirea se face pe scari metalice), care are acces intr-o a doua sala denumita "Biserica'. Este o sala circulara (20 m diametru), cu tavanul inalt, boltit, si populat cu stalagmite de gheata, ce ating pina la 5 m inaltime.
Aparitia blocului de gheata si mentinerea lui se datoresc faptului ca pestera, fara nici o intrare la partea sa inferioara, inchisa ca intr-un fund de sac, impiedica formarea vreunui curent de aer. Iarna aerul rece patrunde in pestera, fiind prins ca intr-o capcana. Vara aerul cald si mai usor nu ajunge pina in Sala Mare, unde temperatura nu depaseste niciodata 1C. Astfel, aerul rece s-a acumulat de un an sub pamint ducind la constituirea unui microclimat glaciar.
Rezervatia stiintifica din pestera cuprinde doua sectoare distincte: rezervatia mica si rezervatia mare; in ultima se gaseste Galeria Maxim Pop, initiatorul expeditiei care a strabatut pentru intiia data zonele profunde ale pesterii si a executat prima ei cartare completa.
Mica STATIUNE MONTANA unde s-a amenajat o pirtie de schi si unde exista o instalatie de teleschi.
In apropierea orasului se afla PESTERA DE LA FINATE, mentionata pentru prima oara in anul 1774. Pestera este constituita, in principal, dintr-o galerie lipsita de ramificatii, a carei lungime cunoscuta insumeaza 300 m, 15-20 m latime si 10-25 m inaltime.
Straveche asezare romaneasca, locul natal al folcloristului si scriitorului Miron Pompiliu (1847-1897), localitatea a fost declarata oras in anul 1960. In anii nostri orasul este un centru industrial important al Tarii Motilor, aici functionind unitati ale industriei materialelor de constructii, intreprindere de utilaj minier si intreprindere de prelucrare a lemnului. Orasul Stei reprezinta punctul de plecare spre VALEA SIGHISTELULUI, REZERVATIE NATURALA.
Desi Sighistelul este un mic afluent al Crisului Negru, lung de numai 9 km, valea sa adaposteste unul dintre cele mai interesante si mai spectaculoase complexe carstice din Muntii Bihor, cu un peisaj deosebit, in care chei flancate de faleze abrupto alterneaza cu versanti impaduriti, inaltati pe alocuri pina la 400 m deasupra albiei. In cheile sapate de riu s-au descoperit peste 75 de pesteri si avene, in majoritate greu accesibile si de interes turistic minor (Pestera Dracoaia, impresionanta prin proportiile salii subterane, poate fi vizitata cu mai multa usurinta).
In, versantul drept al vaii, imediat in aval de canionul pe care il formeaza cursul superior al acestuia, la altitudinea de 555 m, se afla PESTERA MAGURA, a carei descriere a fost publicata inca din anul 1887.
Pestera, cu o retea de galerii usor accesibile, a caror lungime insumeaza 1 500 m, este cunoscuta pentru exceptionala bogatie si diversitate a concretiunilor pe care le adaposteste; de asemenea, aici se intilneste o bogata fauna subterana, predominant fiind co-leopterul (Pholeuonleptoderum hazayi).
Datorita insemnatatii sale cristalografice, biospeologice si paleontologice pestera a fost declarata monument al naturii, iar vizitarea ei impune respectarea tuturor normelor de protectie prevazute de lege.
Km 119 (DN 76) PIETROASA (ramificatie la stinga 12 km pe DJ 763)
Comuna, pitoreasca asezare situata pe Crisul Pietros, este un centru de mare interes etnografic si folcloric: ferastraie de scinduri actionate de forta apei, remarcabil port popular, tesaturi de interior. Pe teritoriul localitatii (linga satul component Chiscau), in anul 1975, ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran in timpul lucrarilor de exploatare a calcarului in cariera locala, s-a descoperit PESTERA URSILOR, una dintre cele mai interesante din tara.
Prima explorare completa a pesterii s-a realizat la 20 septembrie 1975 (de catre Cercul de speologi amatori "Speodava' din orasul Stei), iar la 16 iulie 1980 Pestera Ursilor a intrat in circuitul turistic ca cea dintii cavitate subterana din Romania amenajata la nivelul tehnicii mondiale.
La accesul in pestera (482 m alt.) s-a construit un frumos pavilion cu trei etaje cuprinzind casa de bilete, sala de asteptare, un muzeu speologic si ghiseul cu obiecte artizanale, carti etc. Galeriile pesterii, dispuse pe doua etaje, insumeaza lungimea de 1 500 m. Nivelul superior, lung de 488 m, este amenajat pentru circulatia turistica. Chiar de la intrare poate fi admirata extraordinara gama de formatiuni stalactitice si stalagmitice, variate ca marime si forme. Impresioneaza stalagmitele fosile, extrem de dantelate, cu grosimi de peste 1 m, stalactitele excentrice, foarte rare, generate de deplasarea coloanelor de picaturi de alimentare, stalactitele de tip "macaroane', precum si depunerile numite "vermiculatii', printre cele mai frumoase intilnite in pesterile din Romania.
Vizita incepe in Galeria Ursilor sau Galeria Oaselor care adaposteste 1 500 de piese, 140 de cranii si numeroase "culcusuri' ale ursului de pestera. Pe peretii galeriei se observa zgiriieturi adinci lasate de labele ursilor, a caror disparitie misterioasa poate fi urmarea unei epidemii sau, eventual, a unui cataclism natural care ar fi blocat iesirile pesterii.
La capatul galeriei urmatoare, numita "Emil Racovita', se vede un schelet intreg de urs, expus in pozitia in care l-a surprins moartea. Fosilele altor animale disparute in urma cu multe zeci de mii de ani (o specie de capra neagra, ibcxul, leul si hiena de pestera) descoperite aici suscita si ele (interesul specialistilor. Galeria, impodobita cu stalagmite, domuri, bazine cu apa, mii de stalactite, are peretii distantati la 10-15 m, iar bolta ei atinge peste 10 m inaltime.
In Galeria Luminarilor vizitatorul este intimpinat de o adevarata padure de stalagmite, de un alb imaculat. Parcurgerea traseului subteran dureaza 45 de minute.
Comuna Pietroasa este si punctul de acces catre zona carstica CETATILE PONORULUI considerat cel mai grandios fenomen carstic al Romaniei, in fapt un ansamblu, de trei mari circuri calcaroase, dintre care cel central reprezinta inchiderea in fund de sac a Vaii Cetatilor.
Albia acesteia ia sfirsit la picioarele unui perete de peste 100 m inaltime, in care se decupeaza poate cea mai extraordinara forma din geometria atit de variata a carstului romanesc: portalul Cetatilor Ponorului. Imediat dupa portal, in dreapta, o panta abrupta urca pina in fundul celui de-al doilea circ ai carui pereti perfecti circulari strajuie o incinta complet inchisa, cu diametru la gura de aproximativ 70 m.
Cel de-al treilea circ, de altfel si cel mai mare, este despartit de depresiunea centrala ce inchide Valea Cetatilor printr-o inseuare utilizata si de marcajul ce-i ghideaza pe turisti in aceasta lume ciclopica. De forma vag triunghiulara, cu latura masurind pina la 300 m, ultima veriga a triadei de genuni isi avinta pe verticalele de peste 200 m zidurile sale impietrite.
Remarcabilul monument al naturii care sint Cetatile Ponorului poate fi vizitat fara restrictii de acces.
Situata la confluenta piriului Nimaiesli cu Crisul Negru, localitatea este mentionata intiia oara in a doua jumatate a secolului al XIII-lea (1270), in anul 1441 documentele consemnind-o ca oras. In decembrie 1600, in drum spre Viena, la Beius a poposit doua zile Mihai Viteazul. Vechi centru de cultura romaneasca, Beiusul este orasul unde in anul 1828 s-a infiintat un liceu pentru tinerii romani din Crisana, Banat si Maramures.
In Beius functioneaza o fabrica de masini-unelte, o fabrica de mobila, unitati ale industriei alimentare.
Obiective turistice: MUZEUL ETNOGRAFIC (tesaturi, sumane, cojoace, prelucrarea lemnului etc.); CLADIREA LICEULUI "SA-MUIL VULCAN'; MONUMENTUL EROILOR din Beius (1975; Rodica Stanca Pamfil).
IMPREJURIMI
STINA DE VALE (24 km pe DJ 764 A) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL situata pe versantul vestic al Muntilor Bihor.
Climat montan; temperatura medie anuala este de cca 5C (in iulie, aproximativ 14C, iar in ianuarie, -5C); precipitatiile bogate depasesc 1 500 mm anual; datorita persistentei stratului de zapada timp mai indelungat, precum si grosimii sale (cca 50 cm in ianuarie si peste 90 cm in februarie), Stina de Vale ofera conditii pentru practicarea sporturilor de iarna.
Factori naturali de cura: bioclimat tonic stimulent.
Indicatii: nevroza astenica, afectiuni endocrine, afectiuni ale cailor respiratorii, stari de debilitate, surmenaj si convalescenta, rahitismul si tulburarile de crestere la copii.
Dintre obiectivele turistice din zona amintim: CASCADA MOARA DRACULUI, inalta de 20 m; PESTERA FOCUL VIU; VALEA IADEI, de un pitoresc deosebit; lacul de acumulare Lesu etc.
MEZIAD (18 km pe D J 764 A) localitate pe teritoriul careia se afla pestera omonima, declarata MONUMENT AL NATURII.
PESTERA MEZIAD a fost semnalata in literatura de specialitate in a doua jumatate a veacului trecut (1863), cercetari biospeologice fiind intreprinse aici in anii 1921-1926 de catre Emil Racovita si colaboratorii sai. Pestera se desfasoara pe doua niveluri de carstificare. Nivelul inferior insumeaza 1 542 m lungime, 20-30 m latime si 15-20 m inaltime. Nivelul superior are lungimea totala de 3 208 m.
Conditiile existente in pestera sint propice hibernarii liliecilor, unele specii, cum este Miniopterus schreibersii, formind aici o colonie destul de mare in locul numit, tocmai din aceasta cauza, Sala Liliecilor.
Pestera poate fi vizitata numai sub conducerea ghidului aflat la cabana din apropiere.
STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL situata in partea de nord-vest a Muntilor Apuseni. Cea mai veche mentiune documentara despre existenta apelor termale in zona dateaza din anul 1221, iar la inceputul secolului al XV-lea Baile Oradei (Thermae Varadiensis) erau deja cunoscute in Europa.
In veacul al XVIII-lea, la Baile Felix - numite o lunga perioada Baile Sinmartin - tratamentul incepe sa se efectueze organizat si se amenajeaza cele dintii izvoare. Dupa anul 1885, o data cu primul foraj modern facut aici, statiunea a inregistrat o evolutie ascendenta.
In prezent, Baile Felix sint una dintre cele mai mari si mai bine dotate statiuni din Romania. S-au extins vechile capacitati de cazare, s-au construit noi si moderne hoteluri de cura cu baze proprii de tratament, s-au dat in folosinta doua complexe balneare si un spital de recuperare, s-au diversificat procedurile de cura balneara, s-au amenajat piscine si bazine cu apa termala.
Climat continental temperat; temperatura medie anuala este de 10,4C (in iulie, 21,3C, iar in ianuarie, -2,10C); precipitatii medii anuale de 615 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice, silicoase, oligominerale, termale (temperatura lor este cuprinsa intre 41-49C); namol terapeutic; bioclimat de crutare cu nuante de excitare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice centrale si periferice, afectiuni ginecologice, afectiuni asociate.
IMPREJURIMI
BAILE 1 MAI (2 km pe DL) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES LOCAL. Cunoscute inca din evul mediu si desemnate, o perioada, la fel ca si Baile Felix, sub numele de Thermae Varadiensis, apoi sub cel de Baile Episcopesti, actuala statiune s-a bucurat de un mare prestigiu in secolele XV- XIX, asa cum reiese din relatarile mai multor personalitati ale epocii, inclusiv umanistul roman Nicolae Olahus. Prima analiza chimica a apelor s-a efectuat in anul 1731, iar la Expozitia Universala din anul 1896 apele termale de aici au primit medalia de aur si diploma de onoare.
In prezent, la Baile 1 Mai s-au extins vechile capacitati de cazare, s-a construit un modern complex balnear cu baza proprie de tratament si s-au dat in folosinta un mare strand si 14 piscine cu apa termala. Climat continental moderat; temperatura medie anuala este de 10,4C; precipitatiile medii anuale ating in jur de 600 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale termale (20-48C); namol sapropelic fosil; bioclimat de crutare, cu nuante de excitare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice si centrale, afectiuni ginecologice, afectiuni asociate.
In parcul statiunii se gaseste un lac (cca 4 000 m2 suprafata, cca 0,30 m adincime), cu mil sapropelic pe fund, alimentat cu apa termala adusa de piriul Peta, unde creste o planta relicta: lotusul tropical (Nyrnphaea lotus var. thermalis), ce supravietuieste in zona de cca 300 000 (de ani, aici fiind unicul Joc din lume unde poate fi intilnit spontan. Lotusul a rezistat datorita izvoarelor termale care i-au asigurat, o data cu lipsa curentilor de aer, conditii propice de viata. Planta are pina la 60 de frunze, mari, rotunde, cu marginile dintate si cu diametru de 34-50 cm; viata lor dureaza 21 de zile, dupa care cad la fundul lacului si prin putrezire ingroasa namolul. Florile, cu diametrul de 12-16 cm, au culoarea alb-galbui. In rezervatia naturala de aici se mai intilnesc melci de genul Melanopsis si un ^este endemic, rosioara lui Racovita (Sardinius erythroplitalmus racovitzai).
In apropiere, pe Dealul Somleu (347 m alt.), se afla REZERVATIA PALEONTOLOGICA 'BEFTIA, care in afara de o interesanta fauna fosila (resturi de vertebrate), adaposteste un remarcabil monument al naturii: avenul Beftia. Avenul are o denivelare de 86 m, prezentind chiar de la suprafata un put natural cu o verticala de 54 m.
Municipiul Oradea, situat pe Crisul Repede, la contactul dintre Cimpia de Vest si dealurile piemontane ce preced Muntii Apuseni, s-a dezvoltat pe o veche vatra de locuire si permanenta romaneasca, la Biharea, linga Oradea, fiind centrul formatiunii prestatale romanesti condusa de Menumorut.
Amintita ca oras in prima jumatate a (secolului al XIII-lea (1235) si ca civitas in anul 1324, Oradea s-a impus in evul mediu ca important centru comercial. In decembrie 1600, in drum spre Viena, a trecut prin oras Mihai Viteazul; intre 1660-1692 Oradea s-a aflat sub stapinire otomana, aici fiind resedinta unui pasalic.
Oradea a avut de-a lungul timpului si un deosebit rol cultural. Aici, in anul 1778, functiona o Academie de drept, iar in veacul al XIX-lea existau mai multe scoli, asociatii culturale, biblioteci etc.; in oras s-a constituit in anul 1861 Societatea Literara a Junimii Romane, iar intre 1880-1906 la Oradea se edita revista "Familia' condusa de Iosif Vulcan (Mihai Eminescu a debutat in revista "Familia' in anul 1865, cind aceasta aparea la Pesta) la care au colaborat carturari din toate provinciile romanesti.
De Oradea este legat si un moment de referinta al luptei romanilor pentru unitate nationala; aici, la 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al P.N.R. a adoptat o declaratie, redactata de Vasile Goldis, in care se afirma dreptul la autodeterminare al romanilor, declaratie citita apoi, la 5/18 octombrie, in Parlamentul de la Budapesta.
Oradea este un puternic centru economic in aceasta parte a tarii (industrie chimica, intreprindere de masini-unelte, fabrica de aluminiu, intreprindere de prelucrare a lemnului, unitati ale industriei materialelor de constructie, textile, alimentara, confectii etc.).
Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL BIHOR (gazduit intr-o cladire monument de arhitectura, ridicata in anii 1750- 1779 in stil baroc tirziu) cu Sectie de istorie (unelte dacice, arme, monede, manuscrise, carti vechi romanesti si straine, exponate referitoare la epocile moderna si contemporana), Sectia de arta (pictura, sculptura, tapiserii, grafica, creatii ale artistilor romani si straini), Sectie de arta populara si etnografie (costume, tesaturi, unelte si ustensile populare traditionale etc.), Sectie de stiinte naturale (oase de mamut, colectie de scoici, colectie ornitologica, colectie de oua cu aproximativ 10 000 de piese apartinind unui numar de aproape 700 specii de pasari etc.); Expozitia muzeala "Iosif Vulcan' si Expozitia muzeala "Ady Endre'; VESTIGII ALE CETATII (secolul al XVIII-lea); CATEDRALA ROMANO-CATOLICA (secolul al XVIII-lea; considerata cea mai mare constructie in stil baroc din tara); BISERICA ORTODOXA "CU LUNA' (veacul al XVIII-a); PALATUL SI PASAJUL "VULTURUL NEGRU' (1907 -1908; stil secesion vienez); MONUMENTUL OSTASULUI ROMAN (1959; Iulia Onita); MONUMENTUL INDEPENDENTEI (1982; C. Popovici); PARCUL etc.
c. ORADEA - CLUJ-NAPOCA (139 km)
Km 41 (DN 1) VADU CRISULUI (3 km derivatie la stinga)
Localitate situata pe valea Crisului Repede unde s-a descoperit ceramica neolitica de culoare alba, rosu crud, portocaliu, negru si maro. In evul mediu asezarea ora punctul unde se vamuiau plutele cu sare. In prezent, comuna este cunoscuta ca unul dintre cele mai reprezentative centre de producere a obiectelor de ceramica din Bihor, olarii de aici fiind amintiti in documente de la inceputul secolului al XVIII-lea (1717).
La 2 km de comuna, pe partea stinga a Crisului Repede, la 300 m altitudine, se afla PESTERA VADU CRISULUI, explorata in anul 1903, cel dintii ghid al pesterii aparind in anul 1905.
Pestera, cu o singura galerie, mica, ingusta, lunga de 1 000 m, cu inaltimea maxima de 20 m, adaposteste o bogata fauna cavernicole, inainte de varsarea ei in Crisul Repede, apa care iese din pestera formeaza o cascada inalta de 12 m.
La 7 km distanta de Vadu Crisului se gaseste localitatea Suncuis; la cca 100 m sud-est de comuna intilnim PESTERA VINTULUI, cea mai lunga pestera din Romania, declarata REZERVATIE GEOLOGICA.
Pestera, descoperita in aprilie 1957, dispune de numeroase galerii a caror lungime insumeaza 34 km. Dupa parerea specialistilor aici se gasesc cele mai tipice meandre subterane din lume: Marile Meandre "Emil Racovita'. Portiuni bogat concretionate, lacuri subterane, sifoane, formatiuni de prelingere, hornuri, coridoare, cascade, terase se succed de-a lungul unor mari galerii sau sali. Biospeologic se remarca prezenta unor forme interesante de nematode si batinelacee, precum si un coleopter endemic.
Pestera poate fi vizitata numai cu aprobare speciala si sub conducerea ghizilor autorizati.
Veche asezare romaneasca amintita documentar in anul 1384, legata de numele lui Octavian Goga care a locuit o perioada in castelul din comuna; in prezent aici s-a organizat o EXPOZITIE MEMORIALA consacrata vietii si activitatii scriitorului. O aripa a aceluiasi castel l-a gazduit un timp si pe poetul progresist maghiar Ady Endre.
In apropierea Ciucei intilnim Defileul Crisului Repede, lung de 48 km, situat intre localitatile Vadu Crisului si Bologa; Crisul Repede este singurul riu care a reusit sa traverseze Muntii Apu-. seni dintr-o parte in alta.
Defileul cuprinde pesteri, cascade si adaposteste o foarte interesanta flora si fauna, existenta acestor elemente, precum si pitorescul zonei, determinind declararea defileului drept REZERVATIE NATURALA MIXTA.
Km 68 (DN 1) VALEA DRAGANULUI (ramificatie 6 km la stinga pe DJ 764 A)
Localitatea este punct de pornire in drumetii si excursii spre Muntii Vladeasa si Bihor. In amonte pe Valea Draganului, la 550 m altitudine, intr-un cadru deosebit de pitoresc, s-a amenajat Complexul turistic Valea Draganului.
In apropierea localitatii, pe Dealul Riseg (774 m alt.), se gaseste o REZERVATIE BOTANICA unde creste liliacul salbatic.
Pe teritoriul localitatii, situata la cumpana de ape dintre Somesul Mic si Crisul Repede, se gasesc CHEILE PANICENILOR, cunoscute pentru fenomenul de inversiune floristica. Datorita ingustimii vaii, temperatura din chei este mai scazuta, masele de aer rece raminind aici timp indelungat. Temperatura scazuta favorizeaza aparitia unei vegetatii de conifere in partea inferioara a cheilor si a vegetatiei de foioase sus, desi altitudinea cheilor este de numai 500 m.
In comuna, situata pe Valea Somesului Mic, la confluenta cu Capusul, cercetarile arheologice au identificat urmele unor asezari din vremuri indepartate. Pentru paza drumului pe Somes si a zacamintelor aurifere din Muntii Apuseni, romanii au construit un castru. Atestata documentar la inceputul secolului al XIII-lea (1212), localitatea s-a aflat in stapinirea lui Mihai Viteazul care i-a acordat o deosebita importanta.
In Gilau pot fi vizitate vestigiile CASTRULUI ROMAN (2 ha suprafata) si CETATEA, monument istoric si de arhitectura (secolele XV-XVII), in arhitectura careia se remarca aparitia primelor forme ale Renasterii pe teritoriul Transilvaniei; cetatea este inconjurata de un PARC NATURAL cu suprafata de cca 11 ha.
Comuna, pe teritoriul careia s-au descoperit urmele unei asezari din epoca bronzului, precum si a unei asezari daco-romane, este locul unde s-a desfasurat, in mai 1660, batalia dintre Gheorghe Racoczi al II-lea si otomani, soldata cu infringerea principelui Transilvaniei. In anul 1800, in localitate, Gheorghe Sincai a organizat o scoala romaneasca, memoria acestui corifeu al Scolii ardelene fiind astazi perpetuata de BUSTUL carturarului, ridicat in centrul comunei.
Un interesant obiectiv il reprezinta DEALUL CU MELCI, REZERVATIE PALEONTOLOGICA, situat pe dreapta Somesului Mic, unde se intilnesc resturi de melci fosili, cochilii ynari de Campanila pariziene, Campanila giganteum, Gisortia gigantica etc.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1742
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
