Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


POSIBILITATI DE DEZVOLTARE DURABILA A TURISMULUI

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic



POSIBILITATI DE DEZVOLTARE DURABILA A TURISMULUI

Deoarece a existat totdeauna un conflict intre locuitori si turisti vizitatori, in ultimul timp se incearca o forma de dezvoltarea prin introducerea conceptului de dezvoltare durabila a turismului care tine cont de modul de sosire a turistilor cat de interesele gazdelor dintr-o anumita regiune. Mai tine cont si de dorinte , ceia ce este un lucru important.




Ecoturismul este cea mai valoroasa forma de manifestare a turismului durabil si a dezvoltarii lui1.

Dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul si marketingul turistic respecta integritatea naturala, sociala si economica a mediului prin exploatarea resurselor naturale si culturale si in interesul generatiilor viitoare.

Patrimoniul turistic al Romaniei

Pornind de la faptul, ca atractia turistica este motivul fundamental al receptarii publicului de catre o anumita destinatie pentru distractie, curiozitate sau educatie, o zona poate prezenta interes atata timp cat dispune de elemente de atractie ce pot determina o activitate turistica.

Patrimoniul turistic al unui teritoriu poate fi definit “prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atractii turistice si care se preteaza unei amenajari pentru vizitarea si primirea calatoriilor”. Pentru exprimarea ansamblului atractiilor unor zone se foloseste conceptul de patrimoniu turistic, incluzand alaturi de atractii baza tehnico- materiala specifica si chiar infrastructura. Patrimoniul turistic clasifica potentialul turistic (atractiile turistice) in potential natural si antropic.

Resursele turistice acopera o arie mai larga si se refera la atractia propriu zisa cat si la modul de exploatare (reprezinta motivul de vizitare), la implicatii de ordin economic asupra turismului.

Romania prin resursele cu care este inzestrata si bogate si variate, naturale si antropice, diversitatea formelor de relief, o clima favorabila, o mare varietate a elementelor de flora si fauna, cu o civilizatie multiseculara cu remarcabile monumente istorice si de arta, un tezaur folcloric si etnografic inedit, are un fond turistic variat si o mare capacitate pentru a dezvolta activitatile turistice.

Romania este un stat european. Este situat in sud estul Europei, aproape in centrul ei, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord ( 45o lat. N ), si la aproximativ jumatatea distantei dinte Oceanul Atlantic si muntii Urali ( 25 o long. E ).

Formele ei de relief parca respecta reguli ale echilibrului cuprinzand, in proportii aproape egale, munti (31%) , dealuri si podisuri (36%), campii (33%).

Oferind o varietate de peisaj natural , Romania poate raspunde la orice forma de turism.

Cercetarea naturii si continutul ofertei turistice de catre diversi specialisti ajunge la concluzii din care rezulta ca aceasta este rezultatul unei combinatii de elemente de natura diferita, concentrata intr-o activitate specifica, care se materializeaza in produse turistice diferite, cu destinatie specifica, consumatorul turistic.

Patrimoniul turistic constituie tezaurul artistic al unui teritoriu.

Dimensiunea si calitatea patrimoniului turistic sunt determinate de elementele sale componente, si anume:

Cadrul natural, in care se includ: relieful, clima, sistemul hidrografic, flora si fauna, diverse elemente naturale de atractie specifica (delta, lacuri, formatiuni carstice, piscuri, rezervatii si parcuri naturale etc.), inclusiv cele create de om, obiective cultural istorice si social economice;

Echipamentele turistice si infrastructura specifica formate din toate structurile de primire s cele necesare existentei si desfasurarii unei activitati;

Infrastructura generala.

Patrimoniul turistic al unui teritoriu se constituie intr-un potential turistic. Potentialul Turistic al unui teritoriu dat este definit ca „ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-artistice „ care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, da o anumita functionalitate pentru turism, si, deci, constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism.

Potentialul turistic

Potentialul turistic se cere a fii analizat in conceptul mai cuprinzator de oferta turistica, al carui continut a preocupat mai multi autori. Altfel inca din 1959, cunoscutul specialist elvetian W.Hunzicker , in manualul sau de economia turismului, arata ca „ oferta turistica este o combinatie de elemente materiale si servicii”, combinatie in care serviciile joaca rolul principal.

Lista elementelor care concura la crearea produsului turistic, dupa E. Nicolescu, ar trebui sa includa urmatoarele categorii principale de factori: patrimoniul turistic, factori naturali ( asezare geografica, clima, relief, peisaj); diverse elemente naturale de atractie specifica ( cursuri de apa, izvoare, lacuri, etc.), factorul uman ( ospitalitate, obiceiuri si datini, folclor, istorie, arta, cultura etc. ); infrastructura generala a zonei incluzand dezvoltarea economica generala ( industrie, agricultura, transporturi, comert ); dezvoltare demografica    ( populatie si asezari umane); infrastructura generala edilitara, infrastructura cu specific turistic; cadrul general privind pregatirea si perfectionare personalul din turism, cadrul institutional legat direct sau indirect de turism.



Pentru notiunea de potential turistic national, alcatuit la randul sau de resurse turistice naturale si resurse turistice antropice care genereaza diverse forme de turism. Intr-o acceptie generala, potentialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice, care reprezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru turism si deci constituie o premisa pentru dezvoltarea activitatilor de turism. In teritoriu intereseaza sub aspectul potentialului turistic in masura in care acesta ofera resurse turistice naturale sau antropice, a caror valorificare, pe fondul unor amenajari complexe, poate determina o activitate de turism si includerea acelui teritoriu in circuitul turistic intern si international .

Peisajul rural , spre deosebire de cel agrar inglobeaza atributele acestuia inclusiv structurile de habitat, amenajarile turistice, obiectivele turistice si echiparile care asigura legatura dintre habitat si formele productive, dintre acestea si pietele de desfacere ( caile de comunicatie, fondul forestier, formele secundare de prelucrare a resurselor funciare implantate in mediile rurale etc. )4

a) Potentialul turistic natural se constituie din totalitatea resurselor naturale cu care este inzestrat un teritoriu, a componentelor sale de relief, inclusiv a celor care sunt efect al interventiei omului asupra naturii, de-a lungul timpului.

Potentialul turistic montan. Zona montana este componenta de baza in structura de baza si peisagistica a tarii, a potentialului turistic natural. Aceasta zona ofera cele mai multe posibilitati de valorificare pentru odihna, cura balneara, sporturi de iarna, drumetii montane, alpinism, speoturism, etc, dar gradul de valorificare pentru turism este determinat de valoarea si gruparea in teritoriu a tuturor componentelor sale de accesul spre acesta, de pozitia geografica, etc.

Sistemul montan se caracterizeaza atat prin diversitatea aspectelor peisagistice, originale si atractive, efect al particularitatilor formarii elementelor sale naturale, cat si prin potentialul complex dat de conditiile de mediu, de varietatea de ape minerale, a fondului cinegetic, a fondului piscicol, a locurilor pentru sporturile de iarna , a spatiilor pentru alpinism, a fondului speologic, etc.

Fiecare componenta a cadrului natural se constituie specificului sau intr-un potential turistic. Caracteristica pentru acest potential este complexitatea sa ca urmare a faptului ca elementele care compun cadrul natural se integreaza in mod armonios, completandu-se reciproc, si realizand peisaje geografice specifice. De aceea, pe un teritoriu restrans se poate practica o varietate de forme de turism.

Resursele naturale cu valente turistice sunt in principal reprezentate de :

1. zonele montane ,cu altitudini cuprinse intre 1200-2500 m, sunt cele mai pretabile pentru diferite forme de turism practicate pe tot parcursul anului (drumetii ,cicloturism, alpinism, sporturi de iarna etc);

2. zonele deluroase si de podis se remarca prin marea varietate a structurilor litologice care confera varietate si pitoresc peisajelor componente. Complexitatea si diversitatea resurselor demonstreaza gradul inalt de umanizare si multitudine a activitatilor industriale si agricole, servicii (ex. Podisul Boemiei, Podisul Transilvaniei, Dealurile Normandiei ,Subcarpatii Getici, Masivul Central Francez etc.);

3. zonele depresionare si culoarele de vale din spatiul montan si colinar dispun de forme diferite de prezentare ,pozitie , valoare, suprafata, resurse (chei, defilee, ape minerale multiple, etaje diferite de vegetatie, fond piscicol si cinegetic valoros, peisaje de mare valoare, numar mare de asezari umane, multe cu valori culturale de exceptie: Valea Dunarii, Valea Rinului, Valea LOAREI, Volga, Canionul Colorado, parcurile nationale si naturale etc.):

4. zonele de campie, care au o mai mica atractivitate turistica, elementele interesante fiind reprezentate de lacuri, unele sectoare de rauri, ariile forestiere prezente, fondul cinegetic si piscicol (Campia Padului, Campia Mississippi, Campia de Vest etc. ) ;

5. zonele de lunci si delta au componente axate pe dominanta elementelor acvatice, a unor forme de vegetatie specifice si unde se remarca o mare diversitate a speciilor floristice si faunistice, multe avand statut de monumente ale naturii ( ex. Delta Ronului, Delta Dunari etc. );

6. zonele de litoral se reprezinta prin forme diferite fie ca plaje intinse, plane, cu strat gros de nisip sau alternanta intre sectoare de faleza inalte si plaja, cu unele lacuri litorale, cu importante localitati si statiuni turistice (ex. Coasta Normandiei, Litoralul Marii Baltice, Litoralul Marii Mediterane, Litoralul Marii Egee etc.);

7.tipurile de clima: temperata, mediteraniana, tropicala cu subtipurile caracteristice in functie de pozitia geografica pe glob si continent, circulatia maselor de aer, formele de relief, tipurile de vegetatie, din punct de vedere turistic exista mai multe tipuri de bioclimat care exprima favorabilitatea conditiilor climatice pentru derularea activitatilor turistice.

8. reteaua hidrografica, cu toate formele ei : ape de suprafata, izvoare si ape subterane, lacuri, mari si oceane, prin particularitatile cantitative si calitative ne dau masura valorificarii si amenajarii acestora pentru turism. Deosebit de valoroase raman categoriile de ape minerale cu actiuni terapeutice ( Valea Nevei, Valea Senei, Guadalquivir, lacurile glaciare din Italia si Elvetia etc. );



9. etajele de vegetatie, prin dispunerea lor altitudinala si in suprafata, bogatia speciilor componente au o mare valoare estetica si recreativa;

10. fauna, desi este reprezenta de un numar impresionat de specii, dintre acestea esentiale sunt pentru un turist numai cele cu valoare cinegetica si piscicola care permit desfasurarea unor forme de turism specifice;

11. ariile protejate care includ mai multe categorii: parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii de mai multe tipuri, monumente ale naturii pe baza carora se pot organiza diverse activitati turistice.

Mentionarea succinta a acestor elemente valoroase ale mediului natural arata, fara putere de tagada, ca ele constituie suportul de baza in aparitia si dezvoltarea mai multor forme de turism. Pe masura dezvoltarii economice si tehnologice a societatii umane, si prin urmare si a turismului de masa, din ultimele decenii ale secolului nostru, presiunea asupra lor a devenit tot mai mare fapt ce a condus la degradarea unora si chiar la scoaterea lor din circuitul turistic.

Potentialul turistic antropic , este format din elemente de cultura , istorie, civilizatie , arta ce prin caracteristicile lor atrag fluxurile de turisti. Structura acestui potential cuprinde:

vestigii arheologice si monumente de arta formate din cetati, castele, palate, statui, obeliscuri etc;

elemente de etnografie si folclor formate din arhitectura populara, portul, muzica si dansul, creatia si tehnica populara, obiceiuri si traditii, serbari si targuri, manifestari si credinte religioase, gastronomie;

institutii si evenimente cultural artistice formate din case memoriale, muzee, institutii teatrale si muzicale, festivaluri, carnavaluri, targuri si expozitii etc;

realizari tehnico economice si stiintifice contemporane formate din baraje, canale, centre comerciale, centre stiintifice si tehnice, exploatari industriale, lacuri de acumulare, poduri si viaducte etc;

asezari umane formate din centre urbane si sate turistice.

O parte importanta a ofertei turistice potentiale o formeaza fondul cultural istoric care se intalneste pe intreg cuprinsul tarii. Acest deosebit tezaur de vestigii arheologice, monumente istorice, monumente de arhitectura si de arta ca si al patrimoniului etno-folcloric, atesta existenta continuitatea si dezvoltarea culturii si artei poporului roman.

Componentele acestui potential turistic sunt numeroase si extrem de diverse in diferitele zone ale teritoriului tarii noastre.

Acestea sunt valorificate, in general ,prin turismul itinerant ,cu valente culturale si de cunoastere. Este greu de precizat stadiul si nivelul unei astfel de valorificari ,deoarece valorile cultural-istorice sunt raspandite pe intreg teritoriul tarii ,iar baza de cazare se afla de regula in centre sau pe artere rutiere inregistrandu-se astfel atat circulatia de interes general sau de tranzit ,cat si cea turistica, fiind greu de precizat tranzitul si scopul real al calatoriei. De aceea consideram ,ca prin circulatia turistica internationala sa exprime mai bine atat nivelul si valorificarea resurselor turistice antropice.



Rodica MINCIU – Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2000,p 160-161

W. HUNZICKER – Betrisbswirsch aftslehre des Fremdenverkehre, vol 1, Berna 1959, p.65

E. NICOLAESCU – Marcheting in turism, Editura Sport – Turism, Bucuresti 1975, p. 34

I.VELCEA – Geografia rurala, Editura Universitatea Crestina Dimitre Cantemir, Sibiu 1996.

F.BRAN, Tamara SIMON, P: NISTOREANU – Op. cit.,p.40

N. NEACSU- Turismul si dezvoltarea durabila, Editura Expert, Bucuresti 1999, p. 71.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1351
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site