Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


SA OCROTIM NATURA CU DRAGOSTE SI RESPECT

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic



SA OCROTIM NATURA CU DRAGOSTE

SI RESPECT

In tren sau autocar, la cabana, in camping, pe drumuri de apa, de ses ori de munte, etica turistica nu este diferita de cea care ne calauzeste comportamentul de zi cu zi. Numai ca, in timpul excursiilor, grija fata de noi insine si fata de semeni trebuie corelata cu respectul fata de aerul, apa si pamintul - intr-un cuvint, mediul inconjurator - care permite omului sa traiasca si sa se dezvolte, faunei si florei sa existe.



Felul in care ne comportam in excursie trebuie sa fie astfel incit sa nu supere pe nimeni si sa nu vatame ori sa contribuie la uritirea naturii, la poluarea locurilor pe unde trecem si poposim.

Desigur, si in cursul unei calatorii turistice, fiecare se comporta potrivit trasaturilor personalitatii sale, deprinderilor si obiceiurilor pe care le are, nivelului sau de educatie civica, de buna cuviinta si simtului de responsabilitate, de respect si dragoste fata de natura si de oameni.

Cum ne comportam in timpul excursiilor?

In rindurile urmatoare nu intentionam sa fixam limitele imuabile ale unui cod etic al turistului, ci doar sa ne referim, pe scurt, la unele aspecte si atitudini despre care apreciem ca este util sa le aiba in vedere oricine pleaca de acasa, pentru a se bucura de frumusetea si binefacerile naturii si de tot ceea ce oamenii au construit, amenajat si realizat pentru ca turistul sa se simta bine si sa-i fie de folos in decursul calatoriilor.

Astfel, cind porniti la drum, luati numai atitea bagaje cit sinteti siguri ca le puteti transporta singuri, fara a fi nevoie ca pe traseu sa faceti apel la altcineva care sa va poarte rucsacul sau macar o parte din obiecte.

Nu lasati tovarasii de drum sa va astepte. Punctualitatea trebuie sa fie o calitate indispensabila oricui, nu numai in drumetie. Un tren pierdut sau ratacirea de colectiv din cauza unei intirzieri de citeva minute poate rata programul intregii excursii. Cautati sa ajungeti la punctul de intilnire cu citeva minute mai devreme decit ora stabilita.

In calatorie cautati sa nu iesiti cu nimic din comun: adoptati o tinuta decenta, corespunzatoare sexului si virstei. Grija fata de felul cum va imbracati este o dovada de respect fata de voi si, mai ales, fata de altii.

In tren sau autocar, ori pe vapor fiti politicos cu cei din jur. Daca aveti cunoscuti printre persoanele din compartiment salutati-i. Raspunsul la salut este, pentru un om politicos, obligatoriu. Primul saluta barbatul cel mai tinar. Daca dati mina cu cei cunoscuti, evitati sa le intindeti o mina moale. Persoanele in virsta ofera mina celor mai tineri si niciodata invers. Se intinde totdeauna mina dreapta. Daca o situatie exceptionala va obliga sa dati mina stinga (dreapta, de pilda, e ocupata cu bagaje), sinteti obligat sa va cereti scuze. Nu retineti si nu stringeti "voiniceste' mina care vi s-a oferit. Cind dati mina cuiva scoateti manusa.

Cautati sa va aranjati bagajele si sa ocupati locul in compartiment sau autocar fara a-i deranja pe ceilalti calatori.

Nu va antrenati in discutii zgomotoase si nesfirsite cu colegii de grup sau calatorii din compartiment. Susotelile, comentariile, chiar strecurate la ureche, nu sint politicoase, deranjeaza pe ceilalti calatori.

Nu folositi aparatul de radio sau casetofonul decit daca aveti garantia ca nu deranjati pe nimeni cu sunetele lui; in prealabil cereti permisiunea asistentei.

Evitati un du-te-vino continuu pe usa compartimentului.

Nu uitati ca pe fereastra mai doresc sa priveasca si altii, asa ca nu o ocupati in intregime rezemindu-va cu coatele. Admirati peisajul fara exclamatii stridente.

Intr-un vehicul aglomerat nu ezitati nici o clipa sa oferiti locul vostru unei persoane mai in virsta, cu copil in brate sau unei femei.

La cabana respectati linistea celorlalti turisti. Tipetele, strigatele, comportarea zgomotoasa nu sint facute pentru jocurile de cabana. Rideti cu decenta. Cind se ride nu se astupa gura cu mina.

Daca sositi seara tirziu la cabana, instalati-va cu cit mai putin zgomot. Veti aprecia aceasta dovada de politete fata de ceilalti cind si altii va vor trata la fel.

Usile se inchid si se deschid incet, cu mina, si nu se trintesc. Nu fugiti pe culoare.

Peste tot pastrati curatenia. Inainte de a intra in cabana, stergeti bine incaltamintea, scuturati-va picioarele de apa sau de zapada, daca este cazul.

Grija fata de bunurile obstesti este o indatorire cetateneasca. Nu le deteriorati. Respectati si pastrati cu grija inventarul cabanei. Nu credem ca ar fi cineva in stare sa se culce pe pat cu bocancii in picioare sau sa-si stearga miinile sau incaltamintea pe fata de masa, perdele, paturi.

Dimineata, inainte de a pleca, faceti patul in care ati dormit pentru a-l lasa asa cum l-ati gasit.

Cind sinteti in drumetie, mergeti in ordine, liniste si cu decenta. Pe sosele si drumuri publice se impune cunoasterea si respectarea cu strictete a regulilor de circulatie. Fiecare participant va ramine in cimpul vizual al celorlalti.

Ajutati-va ori de cite ori este nevoie tovarasii de drum, excursionisti din alte grupuri si straduiti-va sa nu le faceti greutati de nici un fel. Fiti atent la ceea ce se intimpla in jur si interveniti cind puteti fi de folos.

Aveti incredere in colectivul si conducatorul excursiei; sprijiniti-1 de fiecare data cind este nevoie.

Marcajele si tablitele indicatoare, semne atit de pretioase mai ales in drumetia de munte, nu trebuie stricate sau "imbogatite' cu inscriptii, mesaje, desene etc. Nu va "distrati' niciodata schimbindu-le directia; poate fi un fapt cu consecinte grave pentru cei ce vin dupa voi.

Locul unde ati poposit si ati mincat sa nu iasa cu nimic in evidenta din cadrul inconjurator firesc, dupa ce l-ati parasit. Nu faceti focul in padure in nici o imprejurare!

Nu poluati in nici un fel natura. Nu aruncati la intimplare ambalaje, borcane, sticle, cutii, hirtii Depuneti toate resturile intr-o groapa pe care o astupati cu pamint, nisip sau pietre.

Nu va scrieti numele pe scoarta copacilor, stinci, stilpi indicatori, peretii pesterilor sau alt "loc vizibil'. Aminti-ti-va de cuvintele lui Calistrat Hogas: "Toti citi trecusera pe aici, calatori, poate, ca si mine, isi zgiriasera numele lor in scoarta neteda a fagilor. Cu drept sau fara drept, gaseam vinovati, in gindul meu, pe toti acesti zgirietori de copaci, care avusesera desertaciunea vrednica de ris de a-si eterniza numele in pustiu; si cu atit mai mult ii gaseam vinovati, cu cit mi se parea mie ca urma omului in aceste locuri rapea ceva din maretia singuratatii si se amesteca jignitor in sublimul intregului'.

Cind vizitati o pestera, chiar nepazita, nu rupeti stalactite sau stalagmite!

Prin locurile pe unde treceti puteti intilni pasari si animale rare ori specii de plante unice care va bucura privirea si va trezesc emotii placute, de neuitat. Admirati-le cu discretie, eventual fotografiati-le, dar nu le faceti nici un rau. De pilda, pelicanii din Delta Dunarii sint ultimii descendenti din stirpea marilor zburatoare de balta. Ei si-au facut in rezervatiile din Delta singurul mediu optim de regenerare de pe intreg continentul european. Capra neagra, podoaba de rara frumusete si agilitate a inaltimilor si a crestelor inexpugnabile, da muntilor nostri un semn de noblete si-i asaza sub pecetea peisajelor inedite.

Poienele populate cu narcise sint adevarate bijuterii inflorate si parfumate ale naturii, simboluri ale gingasiei si puritatii. Nu le culegeti florile! Buchetele se vor ofili repede si zadarnic, dar prin actiunea voastra nesabuita veti rapi altor calatori bucuria de a le vedea acolo unde florile cresc. Dainuirea lor in stare salbatica reprezinta un adevarat miracol al ecosistemului carpato-dunarean.

Nu rupeti, ci ocrotiti cu respect toate acele plante rare care sint in paza legii si a omeniei. Dintre acestea, va amintim doar citeva:

- garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus) - planta unicat mondial, care poate fi intilnita numai pe pajistile si in padurile Pietrei Craiului;

- floarea de colt, albumeala (Leontopodium alpinum), care creste pe stincariile prapastioase din etajele montane;

- singele voinicului (Nigritella nigra si lV. rubra), doua specii de orhidee care vietuiesc mai ales in pasunile alpine si subalpine;

- usturoiul cheilor (Allium obliquum), ce poate fi intilnit in tara noastra numai la Cheile Turzii etc.

In paginile urmatoare ne vom ocupa, in mod special, de unele rezervatii, paduri si exemplare izolate de arbori si arbusti care constituie adevarate comori ale naturii din patria noastra.

Popasuri prin unele rezervatii naturale

Calatoriile prin rezervatii naturale din Romania ofera prilejuri unice de cunoastere a unor exemplare deosebite, exceptionale, din flora si fauna, care traiesc in mediul lor natural, dar si clipe de uimire, incintare si emotie in fata unor peisaje de o frumusete fascinanta, adesea nebanuita. Pentru intilnirea cu aceste comori inestimabile ale naturii patriei, turistul trebuie sa se pregateasca in mod deosebit.

Mai intii ii este necesara o buna informare documentara referitoare la zona pe care intentioneaza s-o viziteze. Pentru aceasta va trebui sa-si procure harti speciale (care pot fi gasite si in Atlasul geografic general, ghiduri, lucrari de specialitate si de popularizare, determinatoare. Toate acestea ii vor permite calatorului nespecialist sa descopere mai lesne plante extrem de rare, dar de talie mica, cum este, de pilda, garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) - care constituie un unicat mondial - ce poate fi intilnita doar in Romania, in rezervatia Piatra Craiului, mai ales pe versantul vestic al masivului, dinspre Dimbovita, prin pajistile de la limita dintre etajul subalpin si zona alpina, ori prin stincariile insorite din partea inferioara a zonei. Numai ca aceasta raritate este o planta micuta, pe care trebuie s-o cauti cu un ochi avizat. Si aceasta caracteristica este valabila pentru numeroase specii.



Cum este interzis (si penalizat) de lege si de omenie ca aceste plante rare sa fie rupte, calatorul amator de imaginile inefabile din rezervatii are nevoie de un bun aparat de fotografiat, prevazut cu teleobiectiv, eventual si cu stativ, dotat cu pelicula color. Este necesar si un exponometru. Se pot realiza astfel atit imagini fotografice color pozitive pe carton, cit si diapozitive sau diafilme. Nu este de prisos nici un aparat de filmat, cu teleobiectiv dotat cu pelicula color de super 8 sau 16 mm. Aparatul de filmat este neaparat de folos mai ales pentru intilnirile cu animale alpine rare, cum sint: capra neagra, soarecele de zapada, prundarasul de munte, sau cu unele din cele care pot fi gasite in paduri: cerbul, cocosul de mesteacan, capriorul etc.

Turistii cu talent la desen pot lua si albumul de schite sau un bloc, impreuna cu instrumentele si culorile necesare.

In sfirsit, inainte de a intra in oricare rezervatie naturala, in aceste sipete cu comori ale naturii si stiintei, trebuie reamintite si respectate cu strictete unele reguli din "codul etic al turistului': 1) se circula numai pe potecile marcate; 2) NU se rup si nu se calea, din neatentie, plantele ocrotite; 3) NU se face focul in nici un caz in aceste zone si nu se arunca nici un fel de gunoaie, hirtii, resturi alimentare, ambalaje etc.; 4) NU se asaza cortul la intimplare, ci numai in locuri permise; 5) NU se rostogolesc pietre sau busteni; 6) NU se trece cu nepasare pe linga cei care ar incerca sa nu tina seama de cele de mai sus, care ar vizita aceste zone fara dragostea si respectul cuvenit pentru valoarea oazelor naturale de frumusete si inedit.

Rezervatiile naturale din tara noastra sint in numar de circa 300 si ocupa mai bine de 100 000 ha. Dintre acestea sint: 44 rezervatii mixte, 48 forestiere, 47 botanice, 22 zoologice, 28 geomorfologice, 24 speologice Rezervatiile mixte cuprind si parcurile naturale nationale existente sau in constituire: Retezat, Bucegi, Piatra Craiului, Pietrosu Rodnei, Caliman, Ceahlau, Lacu Rosu-Cheile Bicazului, Cozia, Cheile Nerei-Beusnita, Delta Dunarii, precum si parcuri regionale: Cazanele Dunarii, Muntii Apuseni, Cioclovina-Gradistea Muncelului, in toate aceste rezervatii legea ocroteste in afara de plantele si animalele rare, si ecosistemele naturale necesare pastrarii nealterate a genofondului, parte integranta a patrimoniului national.

Iata, succint, date despre citeva din principalele rezervatii naturale.

Parcul national Retezat (20 100 ha), infiintat inca din anul 1935, adaposteste numeroase endemisme floristice carpatice si locale, din care mai importante: diferite specii din gejiul Hieracium (Hieracium amoenanthes, H. borzae, H. chloribracteatum, H. dacicum etc.), fauna variata - capra neagra (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arc-tos), cerbul (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), cocosul de munte (Tetrao urogallus rudolfi), acvila de munte (Acvila chrysaetos); si in ape - pastravul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallua thymallus), numeroase nevertebrate, cu specii endemice; relief de creste, virfuri, circuri si vai glaciare si peste 80 de lacuri glaciare.

Rezervatiile din Bucegi (6 696 ha) sint caracterizate prin numeroase endemisme floristice carpatice si elemente dacice (Ranunculus carpaticus, Hepatica transsilvanica, Hieracium transsilvanicum) si raritati - tisa (Taxus baccata), liliac salbatic (Syringa vulgaris), singele voinicului (Nigritella nigra si lV. rubra), obsiga alpina de Bucegi (Bromus barcensis var. romanicus), o varietate endemica de ciocul berzii (Geranium caeruleatum var. caroli-principis), ghintura galbena (Gentiana Iutea), sparceta transilvaneana (Onobrychis transsilvanica) si altele. In Bucegi pot fi intilnite aproximativ l 200 specii de fanerogame si criptogame vasculare, ceea ce inseamna circa o treime din totalul acestor plante pentru intreaga tara. Fireste, aici vietuieste si o fauna bogata din care mentionam: capra neagra, urs, cerb, mistret, caprior, ris (Lynx lynx), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), vultur sur (Gyps iulvus), cocos de munte, acvila de munte, reptile diferite, iar in ape pastrav si multe nevertebrate rare.

Rezervatia Piatra Craiului (l 251 ha) are o interesanta flora specifica calcarelor: paiusul (Festuca saxatilis), mixandra de stinca (Erysimum transsilvanicum) si altele, dar podoaba nestemata a acestor plaiuri este garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus).

Rezervatia Pietrosu Mare (2 700 ha) din Muntii Rodnei are o bogata flora caracteristica zonelor alpine si subalpine, cu specii rare si endemisme: zimbru (Pinus cembra), gusa porumbelului (Heracleum carpaticum), ghintura galbena, floarea de colt, clopotelul (Campanula carpatica), sopirlita (Veronica baumgartenii), paiusul (Festuca porcii) etc. Fauna este reprezentata prin ursul brun, cerb, ris, acvila de munte, capra neagra, cocos de munte, jder de copac (Martes martes).

Rezervatia Caliman (200 ha) poseda ca raritati si endemisme: zimbru, tisa, laricea (Larix decidua), ghintura (Gentiana punctata), garofita (Dianthus gelidus si D. tenuifolius) si altele.

Rezervatia Ceahlau (l 836 ha) adaposteste multe specii endemice si meridionale: barba imparatului (Dianthus spicuifolius), vulturica (Hieracium transsilvanicum), Hymenostum tortile f. rufidulum, Bryum pallens i. piliferum si altele. Sint apoi grupari de zada (Larix decidua), indeosebi la Polita cu crini - un splendid prag calcaros, Piatra cu apa, Criminis - unde se gasesc cele mai frumoase exemplare - si pe Valea Bistritei.

Rezervatiile Lacu Rosu-Cheile Bicazului (3 179 ha) au o flora specifica calcarelor, cu exemplare rare de: cetina cu negi (Juniperus sabina), tisa, coada iepurelui (Sesleria coerulans); apoi specii endemice Carpatilor orientali: firuta (poa rehmanni), vulturica de la Pojorita (Hieracium pojoritense); specii de origine sudica: priboi (Geranium macrorrhizum) si specii de stepa: colilia (Stipa pennata), rogoz marunt (Carex humilis) etc.

Rezervatia Cozia (5 547 ha), cu flora originala bogata in specii central-europene, alpine, caucaziene, mediteraneene, plus interesante endemisme carpatice si locale, printre care: albumita, bibilica sau laleaua pestrita (Fritillaria montana), carpenul (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus), scumpia (Cotinus coggygria), albastrita (Centaurea degeniana), barba imparatului, stinjenelul unguresc (Iris hungarica ssp. dacica), mesteacanul (Betula verrucosa f. coziae). Fauna prezinta numeroase specii de nevertebrate si vipera cu corn (Vipera a. ammodytes).

Rezervatia Cheile Nerei - Beusnita (2 500 ha) este caracterizata si prin faptul ca podisul carstic si versantii sint acoperiti de fag balcanic (Fagus moesiaca). Aici se afla si cele mai remarcabile populatii relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din tara. Spre culmi se intilnesc: liliacul, scumpia, mojdreanul, carpinita (Carpinus orientalis) etc. Apoi alte plante endemice: omag (Acotinum callibotryon, ssp. fissurae), stinjenelul (Iris gurtleri), scaiul (Cardus fissurae) etc. Pesterile si apele Nerei au o fauna bogata in relicte si endemisme.

Delta Dunarii (41 500 ha) poseda o vegetatie bogata si originala. In padurile Letea si Caraorman sint ocrotite: stejarul de lunca (Queycus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul (Fraxinus angustifolia), frasinul pufos (F. pallisae), circelul (Ephedra distachia), colilia (Stipa pulcherrima), impreuna cu numerosi arbusti si liane de origine sudica: vita salbatica (Vitis silvestris), periploca (Periploca graeca), curpenul (Clematis vitalba), plante arenacee.

Decane de virsta ale padurii romanesti

Padurea indeplineste in viata omului un important rol estetic, turistic si deconectant, fiind un factor favorabil pastrarii sanatatii si contribuind la varietatea de forme si de frumusete a peisajului. Astfel un km2 de padure poate elibera zilnic in atmosfera 11 tone de oxigen, fata de numai 0,55Vo tone, cit produce o suprafata egala de ocean.

In tara noastra, padurile (care ocupa aproape 27% din suprafata tarii) se bucura de ingrijirea deosebita si de pretuirea intregului popor, perpetuata de-a lungul generatiilor. Dragostea omului pentru padure este subliniata de nenumarate cintece populare si legende. Toti marii poeti si scriitori au cizelat in operele lor versuri si imagini emotionante despre inefabile clipe traite pe plaiurile impadurite ale patriei. Ca o constatare generala, acad. Constantin C. Giurescu arata ca pentru noi padurea reprezinta " nu numai o mare bogatie si un puternic izvor de sanatate, dar si o nota constitutiva a notiunii de roman'.



Cunoasterea de catre turisti, mai ales tineri, a unora dintre falnicii nostri codri constituie nu numai un act instructiv, dar ofera si prilejul trairii de momente emotionale unice, care se vor fixa durabil in memorie.

Printre padurile vestite ale tarii noastre, unele sint cunoscute mai ales pentru virsta venerabila, adesea multiseculara pe care o au arborii lor. Dintre acestea, am ales citeva exemple pe care le recomandam in mod special atentiei cititorilor pentru momentele cind vor alcatui itinerariile unor noi excursii:

. un loc de frunte il ocupa padurea Mociar, de pe versantul sting din bazinul inferior al vaii Gurghiului, spre confluenta acestuia cu riul Mures. Din suprafata totala de 2 318 ha, rezervatia de stejar, de 50,1 ha, constituie monument al naturii situat pe un platou plan, la 490 m altitudine. Padurea este constituita mai ales dintr-un arboret de stejar (Quercus robur), in virsta de peste 410 ani, cu inaltimea medie de 18 m si diametrul mediu de 1,40 m. Considerata cea mai batrina din tara, padurea a fost contemporana cu Ioan-Voda cel Viteaz, cu invatatul domn si poet Petru Cercel si cu memorabilele lupte si izbinzi ale lui Mihai Viteazul. In perioada anilor 1961-1964 au fost luate masuri de completarea ochiurilor mari ale padurii seculare, cu puieti de frasin, stejar, stejar rosu, gorun, pin si cires, care dau acum un aspect tineresc, inedit, acestui patriarh al codrilor romani;

. pe al doilea loc, ca virsta, poate fi situat codrul secular Slatioara (jud. Suceava), declarat monument al naturii din anul 1941. Rezervatia propriu-zisa are o suprafata totala de 393,6 ha. Padurea este constituita din molid si amestec de molid cu brad si fag in virsta de 350-400 ani. Acest codru este considerat ca fiind cea mai virstnica padure de rasinoase din tara si chiar din Europa, unde arborii se inmultesc si cresc in conditii naturale de mediu, potrivit legilor naturii. Mai pot fi intilnite aici si exemplare izolate de tisa (Taxus baccata), o iedera rara - tulichina (Daphne Cneorum), ocrotita de lege, care infloreste intre 10-15 iunie, cu flori rosii, placute; papucul doamnei (Cypripedium calceolus) o orhidee ce se afla, de asemenea, sub protectia legii, floarea de colt (Leontopodium alpinum), precum si o curioasa planta carnivora numita foaia groasa (Pinguicula alpina);

in cadrul rezervatiei principale din Bucegi pot fi intilnite bradeto-fagetele din Piatra Arsa, cu exemplare in virsta de 300-400 ani, care au diametre de peste 1,30 m si inaltimi ce depasesc 50 m;

. judetul Neamt adaposteste arboretul natural de molid, brad si fag din rezervatia forestiera Gosmanu, la o altitudine cuprinsa intre 720 si l 250 m, in virsta de peste 200 ani. Majoritatea arborilor au inaltimea medie peste 37 m si un diametru mediu de 70 cm, dar exista aici si exemplare uriase multiseculare, inalte de 60 m, cu diametrul peste 1,50 m. Codrul Gosmanu-Tarcau s-a dezvoltat ca padure naturala, virgina si impresioneaza prin salbaticie, maretie si frumusete deosebita. Este usor de vizitat de turistii care vin dinspre Bicaz sau Piatra Neamt;

. la aproximativ 3 km vest-nord-vest de comuna Vinatori-Neamt se afla padurea Dumbrava, din suprafata careia 77 ha constituie o rezervatie forestiera de stejar, declarata monument al naturii. Arborii au virsta medie de 170 ani, inaltimea medie de peste 30 m si diametrul de circa 80 cm. Padurea are o deosebita valoare peisagistica, arborii impresionind prin virsta, dimensiuni si aspect monumental, cu coroana deosebit de bogata, ce masoara uneori peste 20 m;

. tot in judetul Neamt, la l km de Varatic se afla rezervatia Codrii de Arama, astfel numita in amintirea lui Mihai Eminescu, in suprafata de 9,4 ha. Este constituita din gorun (Quercus petrarea) in virsta de peste 130 ani, cu inaltimea de circa 30 m si diametrul de 40 cm;

. la aproximativ 600 m spre sud-est apare rezervatia "Padurea de Argint' constituita numai din mesteacan (Betula verrucosa) in virsta de peste 100 ani, care masoara peste 27 m inaltime si are diametrul de 46 cm. Calatorul care astazi trece prin aceste locuri ajunge, desigur: "Acolo linga izvoara' unde "iarba pare de omat' si unde "flori albastre tremur ude, in vazduhul tamiiet'. Pasii calca aici pe urmele celor rasfirati in timp: Mihai Eminescu, Veronica Miele, Vasile Alecsandri, Calistrat Hogas, Mihail Sadoveanu, Garabet Ibraileanu, Nicolae Grigorescu si altii;

. pe valea Milcovului, in judetul Vrancea, poate fi intilnita padurea Cenaru, rezervatie stiintifica pentru protectia tisei, arbore declarat monument al naturii pe intreg teritoriul tarii. Aici rezervatia (circa 9 ha), situata la altitudinea de 650-750 m, cuprinde peste 400 arbori naturali de tisa raspinditi in buchete si grupe printre brazi si fagi. Arborii de tisa au virsta medie peste 200 ani, sint inalti de vreo 8 in si masoara 16-18 cm in diametru. Turistii dornici sa cunoasca aceasta interesanta oaza a arboretului de tisa pot porni din Focsani, trecind prin Andreiasu de Jos (unde se gaseste rezervatia geologica "Focul nestins' sau "Focul viu') si Butucoasa;

. daca se porneste din Hirlau (jud. Iasi), pe valea Ho-mosului, sau din comuna Tudora, se ajunge la padurea si rezervatia forestiera Homosu, situata la altitudinea de 410-470 m. Aici domina fagul dispus in doua etaje de vegetatie: cel superior in virsta de peste 160 ani, cu arbori ce ating inaltimea de 33 m si diametrul pina la 76 cm, apoi cel inferior in virsta de aproximativ 80 ani, ai carui arbori depasesc inaltimea de 27 m. Printre fagi mai pot fi gasiti: carpenul, frasinul, teiul, paltinul, singerul s.a., iar la sol vegeteaza 74 specii de ciuperci macromicete comestibile sau otravitoare;

. deosebit de frumoasa si interesanta este padurea cuprinsa in zona rezervatiei naturale Beusnita-Cheile Nerei, unde - punct de atractie deosebit! - poate fi admirata perdeaua diafana a cascadei apelor Beusnitei care se revarsa peste doua praguri de stinci calcaroase, de la inaltimea de 15 m. Pe dealul Dosul Mare creste o padure seculara de fag, cu exemplare de arbori in virsta de 150- 200 ani, dimpreuna cu tei argintiu (Tilia tomentosa) si alun turcesc (Corylus Colurna), dispus in insule cu o Suprafata totala de circa 10 ha, care formeaza zona cea mai reprezentativa din tara. Arborii ating inaltimea de 28 m si grosimea de 70 cm. In padurea Beusnita mai vietuiesc, printre altele, scumpia (Cotinus coggygria) si o varietate de trandafir (Rosa stylosa var. beucensis), plante foarte rare sau unice in tara;

. in sfirsit, printre padurile turistice de mare interes stiintific de la noi trebuie sa fie mentionata si cea din rezervatia forestiera Milea-Viforita de pe muntele Penteleu "starostele muntilor din Buzau'. Situata la altitudinea de l 100-l 360 m, e constituita din brad, fag si molid, pure sau amestecate. Bradul si fagul au virsta medie de 140 ani si ating inaltimi cuprinse intre 24- 46 m. Padurea prezinta o mare varietate de virste si dimensiuni, incepind cu puietii de-o schioapa si culminind cu arbori seculari. Aici poate fi gasita si o orhidee rara Goodyera repens, iar ca o deosebita curiozitate a naturii, la altitudinea de l 200 m, intr-o depresiune, se gaseste un adevarat stufaris de trestie (Phragmites communis), specie care in mod obisnuit creste doar pe malurile apelor sau pe terenuri mlastinoase. Calatorul care-si ofera placuta si reconfortanta osteneala de a urca pina aici va intilni tabloul zugravit de Vlahuta in cunoscuta sa Romania pitoreasca: "falnic si luminos se ridica in fund blandul rege al atitor inaltimi, vestitul Penteleu, cu cele mai grase pasuni, cu cele mai incintatoare si mai bogate plaiuri, din tot cuprinsul Carpatilor nostri. Din podisuri moi, taraganate pare ca-l vezi cum creste, cum se desface in sus, puternic si singur, lamurindu-si fruntea boltita pe albastrul cerului, impingindu-si spinarea rotunda spre muntii Ardealului'

Exemplare (izolate) de arbori si arbusti ocrotiti

Pe linga speciile de plante ocrotite in cadrul rezervatiilor naturale, in tara noastra sint trecute sub protectia legii si unele exemplare izolate de arbori si arbusti. Aceste "personalitati botanice' se individualizeaza si ne impresioneaza fie prin virsta, dimensiuni si particularitati morfologice, fie prin raritatea speciei intr-o anumita arie geografica. Unii dintre acesti arbori au fost declarati monument al naturii si se bucura de ingrijiri speciale pentru a li se conserva viata si frumusetea. Aceste exemplare de exceptie merita sa fie cunoscute, ocrotite si tratate cu grija de toti cei ce traiesc in preajma lor, ca si de cei care vin sa-i vada si sa le admire calitatile rare.

. arborele de lalele (Liriodendron Tulipifera) - in cuprinsul judetului Maramures se gasesc citeva exemplare: unul in curtea scolii generale din satul Tisa, iar alte doua in Baia Mare, pe str. Victoriei nr. 18 si in parcul municipal;

. arborele mamut (Sequoia gigantea) - originar din California, poate depasi virsta de patru mii de ani. Sint ocrotite exemplarele din: Bucuresti (Parcul Libertatii), Baile Herculane, Orsova si Ardusat, ultimul fiind inalt de peste 30 m. Alte trei exemplare se gasesc in parcul palatului baroc (1762-1770) din Oradea;

. castanul comestibil (Castanea sativa) - pe Dealul Bodoaiei, la nord de localitatea Tautii de Sus (judetul Maramures), se gaseste un exemplar in virsta de peste 500 ani - decanul arborilor seculari din judet si cel mai batrin castan comestibil de pe teritoriul tarii noastre. Este inalt de 25 m, are diametrul trunchiului de 2,65 m si da anual o recolta de citeva sute de kilograme de castane;

. castanul salbatic (Aesculus pavia) - in curtea Caminului cultural din comuna Seini (jud. Maramures), se gaseste un exemplar care face flori rosii, admirat ca o curiozitate locala;

. chiparosul (Cupressus sempervirens) - in satul Coltau (jud. Maramures) se gasesc trei exemplare, din care unul este in virsta de circa 300 ani. Are inaltimea de 25 m si diametrul de 1,03 m;

. cornul (Cornus mas) - exemplarul din satul Coltau (la 7 km de Baia Mare) este declarat monument al naturii datorita virstei sale de circa 200 ani (considerabila pentru aceasta specie) si a faptului ca are circumferinta de aproape 2 m. Sub el se afla masa de piatra folosita de poetul revolutionar maghiar Petofi Sandor;

. dudul alb (Morus alba) - specie originara din China, cultivat frecvent la noi in tara. Este ocrotit numai exemplarul din Bucuresti, str. Batiste nr. 12, datorita virstei sale de peste 200 ani;

. fagul (Fagus silvatica) - pe malul sting al Ariesului, linga satul Muncel, comuna Baia de Aries, jud. Alba, este ocrotit asa numitul "Fagul imparatului', exemplar monumental al carui frunzis, in mod exceptional marcescent, ramine in copac si iarna, imbracindu-l cu o mantie bruna.



. ginkgo biloba - originar din China si considerat ca ca o fosila vie - se numara printre putinele exemplare gimnosperme din Romania. In Maramures se gaseste un singur exemplar ocrotit in satul Girdani, comuna Salsig. Arborele este in virsta de circa 150 ani, are inaltimea de peste 20 m si diametrul tulpinii de 0,73 m. Doua exemplare, declarate monument al naturii, se gasesc si in localitatea Braesti, jud. Botosani - pe drumul national 29 B la km 22.

. gorunul (Quercus sessilijlora) - exemplarul din parcul Gradina Morii din Sighetu Marmatiei are peste 30 m inaltime, circumferinta de 4,70 m si virsta de circa 350 ani. Alt gorun (Quercus petraea) este ocrotit la Girbova de Sus, linga Aiud, jud. Alba; are inaltimea de 32 rn si diametrul de 2 m. Alt gorun vestit este cel al lui Horia, de la Tebea, dar acest exemplar este de fapt un stejar pedunculat (Q. robur /. perrobusta). Trunchiul arborelui a fost retezat de la inaltimea de 9 m, el avind in prezent o circumferinta de 9 m - la inaltimea de 1,30 m de la sol, si o virsta de circa 400 ani. De la taietura s-a dezvoltat o creanga care a-pare azi ca un adevarat stejar. Lemnul tulpinei este insa putred si exista doar pe o grosime concentrica de 40 cm, interiorul fiind gol. Pentru a fi protejat, in anul 1924, a fost legat cu cercuri de otel si betonat. In a-propiere - la 30 m - se afla mormintul lui Avram Iancu, iar linga acesta asa numitul "Gorun al lui Iancu' - insamintat in 1872. Astazi copacul atinge inaltimea de 30 m si are diametrul de 1,30 m, numai ca si acesta este tot stejar, nu gorun.

. ienuparul (Juniperus thurifera) - originar din Peninsula Iberica. La noi creste la statiunea "Vlasia' - Snagov, precum si in Bucuresti la Gradina Botanica si in cimitirul Belu.

. Laggerstroemia indica - originar din China. In Bucuresti creste in Gradina Botanica si pe Calea Victoriei nr. 115 - in curtea Casei scriitorilor "Mihail Sadoveanu'.

. Libocedrus decurrens - conifer originar din America. Creste in Bucuresti la Gradina Botanica, in Parcul Cismigiu si in str. Serban Voda nr. 219.

. liliacul (Syringa vulgaris) - in afara celor ocrotiti in rezervatii, in Bucuresti se bucura de protectia legii exemplarul de pe str. Mihai Eminescu nr. 75, care are un diametru de peste 50 cm.

. Liquidambar styracijlua - originar din America. La noi specia este cultivata la Simeria, Gradina Botanica din Cluj-Napoca, Neudorf, precum si in Bucuresti la Gradina Botanica si pe sos. Kiseleff nr. 25;

. magnolia (Magnolia sp.) - specie exotica. In Bucuresti sint ocrotite trei exemplare din Gradina Botanica, parcul palatului Cotroceni, str. Polona nr. 4, str. Nuferilor nr. 26, str. serg. Militaru nr. 8, str. Gen. Dona nr. 12 si str. Berzei nr. 42;

. molidul (Picea excelsa) - "Regele brazilor' - molidul singuratic de la Tihuta, situat pe valea Straji, pe drumul national nr. 17 la km 101,7, intre localitatile Tiha Birgaului si Muresenii Birgaului, jud. Bistrita-Nasaud. Mai este supranumit si "molidul candelabru' pentru frumusetea aspectului sau larg, conic si ramificatia inghesuita a ramurilor. Alt molid (P. excelsa f. monstruosa) se gaseste la Argel, judetul Suceava si este supranumit "molidul minune'. La Borsec-Bai se gasesc sapte molizi crescuti dintr-o singura radacina, cunoscuti sub numele de "Sapte gemeni'.

. nucul (Juglans regia) - de la Subesti - in curtea monumentului istoric Subesti din Cimpulung Muscel, este in virsta de peste 200 ani, are inaltimea de 16 m, diametrul trunchiului de 1,5 m, iar cel al coroanei de 22 m.

. paltinul (Acer pseudoplatanus) - linga biserica din Cavnic, la citiva metri de marginea soselei, se afla un exemplar inalt de circa 30 m, cu diametrul trunchiului de 1,32 m.

. Paulownia tomentosa - originar din China, cultivat la Simeria, Zam, Savirsin s.a. In Bucuresti sint exemplare in Gradina Botanica si pe str. Popa Ghitu nr. 7.

. pin strob (Pinus strobus) - la Baia Mare, in parcul municipal, se gasesc noua arbori de pin strob, cu inaltimea de aproximativ 33 m, circumferinta de 2,50 m, in virsta de circa 200 ani. Unul dintre ei este declarat monument al naturii.

. Pinus jeffreyi -- originar din America de Nord, cultivat la noi la Bazos, Dofteana, Sinaia s.a. In Bucuresti creste in Gradina Cismigiu, Gradina Botanica (plantat in 1908) si cimitirul israelit din Bd. l Mai.

. platanul (Platanus accertfolia) - specie ornamentala cultivata in toata tara. Exemplare ocrotite se gasesc in Bucuresti, linga podul Cotroceni, in virsta de peste 200 ani si cu diametrul de peste l m; apoi doi arbori din Brasov, pe str. 30 Decembrie si un exemplar din Sighetu Marmatiei, str. Zimbrului nr. 35, in virsta de peste 250 ani, cu o circumferinta de 4,40 m.

. plopul (Populus nigra) - exemplarul de la marginea satului Mocod, jud. Bistrita-Nasaud, pe malul drept al Somesului Mare, a carui virsta este apreciata la 600-700 ani. Este impresionant prin grosimea tulpinii care are o circumferinta de 10,25 m, diametrul trunchiului de 3,26 m si inaltimea de 6,20 m. Tulpina se bifurca in doua ramuri principale groase de peste l m. Alti doi plopi multiseculari se gasesc pe teritoriul judetului Teleorman: unul in virsta de circa 700 ani, numit "plopul cu tabla', in lunca riului Burdea; si altul, care dainuie de circa 800 ani, pe islazul de linga satul Plopi, comuna Dracsenei.

. plopul negru (Populus nigra var. italica) - originar din Asia Centrala. In Bucuresti este ocrotit un exemplar secular, care se afla in fata bisericii Sf. Spiridon (Piata Operetei). Un alt exemplar cu dimensiuni neobisnuite este ocrotit la Sighetu Marmatiei, pe malul Izei, in parcul Gradina Morii; are inaltimea de 40 m si o circumferinta de 8,20 m.

. salcimul japonez (Sophora japonica) - specie originara din China, cultivata in parcuri si gradini din toata tara. Sint ocrotite doua exemplare din Bucuresti: unul in curtea bisericii Domnita Balasa, pe Calea Rahovei, fiind o varietate a speciei - forma variegata si altul de pe str. M. Serghiescu nr. 13, plantat in 1970.

. scorusul (Sorbus aucuparia) - un exemplar ocrotit se afla in apropierea satului Valeni, judetul Maramures.

. stejarul (Quercus robur) - specie indigena. Sint ocrotite urmatoarele exemplare: in Bucuresti - cel din Parcul Cismigiu si cel de pe str. Dreapta nr. 12, ambele de virsta seculara. Apoi, stejarul de la Tupilati, judetul Neamt, care este decanul de virsta al stejarilor din Romania. Este situat in curtea C.A.P. Tupilati, are peste sase sute de ani, inaltimea de circa 30 m si diametrul coroanei de 20 m. In orasul Roman, pe str. Smirodava nr. l, se afla "Stejarul Unirii', care se spune ca ar fi crescut dintr-o ghinda semanata aici de Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, dar tinind seama de faptul ca trunchiul are diametrul de 1,40 m, ca arborele este inalt de peste 25 m si ca diametrul coroanei masoara peste 20 m, se aproximeaza ca este in virsta de circa 300 ani. La Bornis, comuna Dragomiresti, judetul Neamt, se afla un stejar in virsta de aproximativ 200 ani, inalt de 25 m, cu diametrul trunchiului de 1,40 m; stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora) din Diosti, judetul Dolj, situat in curtea "Bisericii din Sus', numara aproape 500 ani, are inaltimea de 24 m, diametrul trunchiului de 2 m si circumferinta de 6,27 m. Intre cele doua ramuri principale ale stejarului a fost construita, acum o suta de ani clopotnita bisericii. In curtea mitropoliei din Blaj se afla un stejar in virsta de 500 ani. La Duboz, judetul Timis, este un stejar inalt de 25 m, cu diametrul trunchiului de 1,80 m. La Brasov, pe str. Sirul Beethoven nr. l, este un stejar de Caucaz (Q. macranthera). In apropierea statiunii Baile Rodbav, jud. Brasov, spre sud, se afla doi stejari seculari numiti "Adam si Eva', in virsta de aproape 600 ani. Padurea care se gaseste la iesirea din Fi-ser, jud. Brasov, pe drumul national nr. 13, adaposteste peste 250 de stejari seculari, dintre care 15 sint declarati monument al naturii datorita virstei lor de circa 400 ani. La Plataresti, jud. Ilfov, poate fi admirat "Stejarul lui Matei Basarab', monument al naturii. Un alt exemplar multisecular este ocrotit in rezervatia de stejari de la Botosana, judetul Suceava. Doi stejari brumarii, monumentali, sint ocrotiti in' comuna Cornatelu, judetul Dimbovita. La manastirea Ghighiu, judetul Prahova, cresc alti trei stejari seculari. Cinci exemplare de virsta multiseculara pot fi admirate la manastirea "Dintr-un lemn' din satul Minastireni, judetul Vilcea. Apoi mai sint ocrotiti: stejarii lui Grivei, din padurea Mereni-Stefeni si stejarul lui Cosoteni (presupus a avea virsta de circa noua sute de ani) de linga satul Cosoteni, judetul Teleorman; stejarii lui "Catarnita' din comuna Gradinari, stejarul lui Vlad Tepes din comuna Gradistea si doi stejari seculari de la manastirea Cernica, judetul Ilfov; stejarul - in virsta de circa 500 ani - din Somcuta Mare, judetul Maramures, situat in parcul pionierilor, care depaseste inaltimea de 25 m, iar diametrul coroanei atinge 70 m! in acelasi judet, la hotarul comunei Copalnic-Ma-nastur, se afla "stinjarul din cherchi' - un arbore multisecular inalt de peste 20 m, cu diametrul coroanei de peste 65 m. Tot in tinutul maramuresean mai sint ocrotiti stejarii: din lunca Lapusului, in hotarul satului Coltau, in virsta de 300 ani; stejarul din parcul municipiului Baia Mare, cel de la Miresu Mare, Arduzel, "stejarul din sintirim' de la Desesti; precum si cerul (Q. Cerris), din padurea Damacus, comuna Asuaju de Sus.

. tei (Tilia) - un exemplar in virsta de peste 400 ani aflat in comuna Camirzana, judetul Satu Mare.

. tisa (Taxus baccata) - ocrotit in intreaga tara, dar in mod special exemplarul femei din Capu-Cimpului, comuna Valea Moldovei, judetul Suceava, in virsta de peste 200 ani, cu circumferinta de l,20 m; apoi exemplarele de la Baile Herculane, Tg. Neamt si Batrini, jud. Prahova. De asemenea cele trei exemplare din Bucuresti: in Gradina Botanica, pe str. Stirbei Voda nr. 132 si pe str. Tunari nr. 34, in virsta de peste 100 ani.

. Torreya caltfornica - specie exotica inrudita cu T. nuci/era. Poate fi intilnit in Bucuresti la Gradina Botanica si in Parcul Cismigiu, iar in restul tarii numai in parcul dendrologic de la Simeria.

. Torreya nucifera - originar din Japonia. In Romania poate fi gasit numai in Parcul Cismigiu din Bucuresti.

. ulmul (Ulmus procera) - arbore indigen. Exemplarul ocrotit din Bucuresti creste in gradina Casei scriitorilor "Mihail Sadoveanu' din Calea Victoriei nr. 115 si este varietate a speciei tipice numita "Mihail Sadoveanu', determinat de ing. I. Dumitriu-Tataranu.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3543
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved