Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Zona Banatului - Parcul National Semenic Cheile-Carasului

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic




Zona Banatului - Parcul National Semenic Cheile-Carasului




Argument

Zona Banatului este una dintre cele mai frumoase zone turistice din Romania,impresionand prin caracteristicile reliefului,prin varietatea,bogatia si originalitatea ei,prin fauna si flora diversificata.

Parcul National Semenic Cheile-Carasului impresioneaza atat prin nenumaratele resurse naturale pe care le are cum ar fi Muntii Semenicului,Lacul Gozna,Valiug,cat si prin resursele antropice ca Statuia lui Hercules,Baile Heculane,Muzeul Locomotivelor cu Abur,dar si prinfarmecul neegalat al autenticitatii locale:vestimentatia unica,stilul de viata si manifestrile culturale.

Dezvoltarea durabila a Banatului se poate realiza prin protejarea si conservarea resurselor naturale si antropice,utilizarea resurselor autohtone,punerea in valoare a autenticitatii locale,aplicarea normelor de economisire a resurselor,utilizarea energiei regenerabile cat si educarea turistilor si personalului cu privire la practicarea unui turism ecologic.

Vizitand doar obiectivele urmarite in prezenta lucrare veti ramane sigur impresionati de tinuturile acestei zone, zestre valoroasa pentru cei ce vor profita de binefacerile ei pentru viata si desigur, cred ca veti reveni ori de cate ori veti avea prilejul.

In continuare va voi prezenta resursele imortante ale zonei precum si o modalitate de utilizare a energiei regenerabile.

Cuprins

Capitolul I-Prezentarea generala a zonei

Argumentul…………………………………………    ……….…….pag.3

1.Caracterizarea fizico-geografica a zonei…………………….……pag.6

1.1-Asezare……………………………………………………………….pag.6

1.2-Relief……………………………………………………………….….pag.7

1.3-Clima……………………………………………………………..…….pag.7

1.4-Hidrologie………………………………………………………..…….pag.8

1.5-Flora………………………………………………………………..…..pag.9

1.6-Fauna……………………………………………………………..……pag.10

2.Unitati de cazare…………………………………………………..……pag.11

2.1-Hoteluri………………………………………………………….….….pag.11

2.2-Pensiuni…………………………………………………………..…pag.12

3.Obiective turistice……………………………………………………pag.13

3.1-Obiective turistice cu caracter religios………………………..…..…pag.13

3.2-Obiective turistice cu caracter istoric…………………………..….pag.14

3.3-Obiective turistice cu caracter cultural………………………..……..pag.14

4.Arii protejate cuprinse………………………………………….….….pag.15

4.1-Rezervatia Naturala Pestera Buhui…………………………………pag.15

4.2-Rezervatia Naturala Pestera Popovat……………………………pag.15

5.Obiceiuri…………………………………………………………………pag.16

6.Traditii……………………………………………………………………pag.17

7.Vestimentatia…………………………………………………………..pag.17

7.1-Portul traditional femeiesc…………………………………………pag.17

7.2-Portul traditional barbatesc…………………………………………..pag.18

8.Bucataria specifica zonei…………………………………….………pag.19

Capitolul II-Norme de dezvoltare durabila

1.Protejarea mediului……………………………………………..……..pag.20

2.Protejarea apei…………………………………………………..……..pag.20

3.Protejarea aerului……………………………………………..……….pag.21

Capitolul III-Utilizarea energiei regenerabile

Energia solara..pag.22

Concluzii…………………………………………………..……….pag.24

Bibliografie………………………………………………………pag25

Anexe………………………………………………………………pag.26

Capitolul I-Prezentarea generala a zonei

1.Caracterizarea fizico-geografica a zonei

1.1-Asezare

Parcul National Semenic - Cheile Carasului este situat in sud-vestul Romaniei, judetul Caras-Severin, zona nordica a Muntilor Aninei si zona estica a Muntilor Semenic. Localitatile situate la extremitatile parcului sunt la nord Resita (cartierul Cuptoare), la sud Bozovici (asezarea Poneasca), la est -Teregova si la vest - Garliste.

Suprafata parcului: 36.168,2 ha, din care fond forestier - 30.721,7 ha, fanete, pasuni, terenuri arabile - 5446,5 ha, situate in teritoriul administrativ a 8 localitati.

Parcul include 10 rezervatii declarate (14.420 ha) si 8 rezervatii propuse.

1.2 -Relief

In cadrul acestui spatiu geografic, Masivul Semenic prezinta specificul geografic al muntilor traversati de paralela de 45°, culmile sale fiind cuprinse intre 45°00' si 45°23' latitudine nordica si 21°58' si 22°18' longitudine estica, acoperind un areal de aproximativ 1180 kmp, care reprezinta circa 0,4% din teritoriul tarii. Raportati la teritoriul judetului Caras-Severin (8514 kmp), in care se incadreaza, acesti munti ocupa aproximativ 11,8% din suprafata acestuia. In ansamblul Banatului, Muntii Semenic detin recordul de inaltime, fiind depasiti numai ca suprafata de Muntii Almajului.

Muntii Semenic sunt formati in cea mai mare parte a lor din sisturi cristaline intens metamorfozate, pe care le intalnim de la nivelul celor mai inalte culmi, pana in albiile adanci ale raurilor Timis, Barzava, Poneasca, Nera, Slatina, Teregova s.a.m.d. Rocile

Muntii Semenic

sedimentare ocupa al doilea loc ca raspandire, fiind reprezentate printr-o gama destul de diferentiata de categorii (calcare recifale, conglomerate, marne, argile, pietrisuri,nisipuri    etc.) - Rocile magmatice detin cel mai restrans areal in spatiul montan, ele fiind prezente in unele perimetre din varfurile Semenic, Piatra Gozna, Piatra Nedeia, Valea Poneasca, Slatina-Timis etc.

1.3-Clima

Teritoriul Parcului National Semenic-Cheile Carasului se incadreaza din punct de vedere al climei in climatul temperat-continental moderat,subtipul banatean, cu nuante submediteraneene.

Subtipul banatean este caracterizat prin circulatia maselor de aer atlantic si prin frecvente invazii ale maselor de aer mediteranean. Circulatia maselor de aer umed din vest si sud-vest este caracteristica intregului an. Acest cadru climatic general conduce la un regim termic moderat, cantitatii medii de precipitatii ceva mai ridicate decat in alte zone ale tarii la altitudini similare, perioade destul de dese de incalzire in timpul iernii si primaveri relativ timpurii.

In general luna cea mai calda a anului este iulie, iar lunile cele mai reci sunt ianuarie si februarie. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 4°C - in partea inalta a Masivului Semenic si 10°C - in zona joasa a Cheilor Carasului.

1.4-Hidrologie

Cele mai importante ape curgatoare din Banat isi au obarsia in Muntii Semenicului. Din acesti munti izvorasc Nera si toti afluentii sai, Timisul si unii afluenti de stanga ai cursului superior, Poganisul, Birzava, Carasul.
Nera si Carasul sunt afluenti ai Dunarii.
Raurile Poganis si Birzava fac parte din bazinul Timisului.
Se poate spune ca teritoriul parcului reprezinta un nod din care apele siroiesc in toate directiile.    
Aceste ape curgatoare au debite permanente si bogate.

Cat timp aceste ape curg prin munti
Raul Nera alcatuiti din roci eruptive sau

metamorfice, apele formeaza retele hidrografice normale, cu izvoare, paraiase, paraie, rauri de munte care se succed normal.
Dar retelele hidrografice se dezorganizeaza in



cuprinsul intinselor zone carstice unde asistam la fenomene de pierdere a apei prin sorburi ( ponoare ), vai permanent sau temporar seci, cursuri de apa subterane accesibile sau nu pentru om, apoi izbucnirea la suprafata a apelor care au circulat in subteran ( izbucuri ).

In zone carstice aceste ape, dand in drumul lor de depozite calcaroase, isi taie in ele chei si defileuri de o mare frumusete care formeaza si o nota distinctiva a parcului.In sectoarele cristaline ale parcului, apele curgatoare pot avea debit mediu anual de 20 l / s la km², in schimb, in zonele calcaroase, debitul poate sa scada si sub 10 l / s la km².

1.5-Flora

Vegetatia de tip subalpin se dezvolta la altitudinea de peste 1350 m. Pe culmile lipsite de padure este prezenta vegetatia ierboasa specifica pajistei montane, formata din: rogozul alpin,graminee, cum sunt: firuta, paiusul rosu, paiusul vulgar, ovasciorul, parusca Clopotel de stanca

La acestea se mai adauga iarba stanelor, teposica, patlagina de munte, iarba vantului.Mai intalnim clopotelul de stanca, degatarutul, afinul, merisorul, muschi de turba.

Vegetatia domeniului forestier acopera cea mai mare suprafata din perimetrul muntilor Semenic, incepand de la altitudinea medie de 1350 m in jos. Este constituita din molizi, brad, de pe ramurile carora coboara prelung pasla de fire verzui-alburii de matreata bradului, fag, carpen, frasin, mesteacanul, ulmul de munte, scorusul, alunul,etc. Structura padurilor pe care le formeaza este relativ complexa, intalnindu-se garnita, cerul, stejarul pufos, stejarul pedunculat, teiul argintiu, mierea ursului, etc. Pe sub arbori si arbusti cresc numeroase ferigi, ca navalnicul, coada calului. In parchetele de exploatare forestiera si poieni apar branduse, vinarita.

In padurile din masivul Semenic sunt caracteristice si unele elemente termofile, dar intr-o masura redusa; existenta acestora este legata de orientarea versantilor, altitudine, natura rocilor etc. Majoritatea speciilor din aceste paduri apartin etajelor forestiere prezentate anterior, la care se adauga carpanita, mojdreanul, artarul trilobat,alunul turcesc, liliacul salbatic. Vegetatia culoarelor de vale se dezvolta in lungul raurilor cu albii si lunci largi unde se intalnesc zavoaie alcatuite din esente moi cum sunt plopul alb, salcii si pajisti formate din plante ierboase.

1.6-Fauna

Mamiferele detin o mare     pondere in domeniul padurilor, unde putem intalni:caprioara, mistretul, iepurele, lupul, vulpea, veverita, jderul de padure, rasul, pisica salbatica, parsul, viezurele, soarecele gulerat, dihorul patat, etc.

Pasarile: fasa alpina, ierunca, mierla de stanca si mierla de parau nordica, alunarul sau gaita de munte, cocosul de mesteacan, uliul pasarar, corbul.    Lupul

Pestii se gasesc atat in rauri, cat si in lacurile de acumulare: pastravul, zglavoaca, mreana vanata, lipanul etc. Reptilele sunt in general rare, printre ele ivindu-se unele specii de serpi si soparle.

2.Unitati de cazare

2.1-Hotel

Hotel Dusan si Fiul   

Statiunea climaterica si de odihna Semenic, este situata in judetul Caras Severin pe platoul Muntilor Semenic la o altitudine de 1400 m si la o distanta de 40 km de orasul Resita.

Hotel Claris

Hotelul este asezat la o altitudine de 700 m in statiunea Crivaia, la circa 300 m de malul lacului Gozna, cunoscut de turisti ca lacul Valiug dupa numele satului de munte din apropiere.

2.2-Pensiuni

Pensiunea Semenic

Pensiunea Semenic este situata in statiunea Baile Felix. Pensiunea ofera turistilor 3 camere dotate cu Tv si cablu Tv, acces la bucatarie, grill in curte, parcare.

Va ofera conditii excelente de petrecere a vacantelor, un   concediu sau weekend-ulurile dvs., intr-un cadru deosebit cu un
  climat subalpin si tonifiant. Va ofera cazare in camere dotate cu
  facilitati moderne, dispune meeting room cu 25 de locuri

Pensiunea Poiana Marului

3.Obiective turistice

3.1-Obiective turistice cu caracter religios

Biserica si apoi manastirea de la Varadia are o istorie extrem de framantata, ea fiind construita, daramata, pustiita, parasita si apoi reconstruita, repopulata de nenumarate ori in cursul istoriei. Cea mai dura lovitura din care abia in 2004 se poate spune ca si-a revenit a fost distrugerea ei de catre trupele turcesti ale lui Selim-Amurat-Osman.

Manastirea Varadia

Manastirea Calugara

Ansamblul manastiresc este construit la poalele unei stanci a muntelui, intr-o vale ingusta, cu paduri seculare. La inceput s-a numit manastirea Calugarul, in cinstea Ieromonahului Alexa Nediciu, ctitorul, un mare slujitor al Domnului.

3.2-Obiective cu caracter istoric

La cativa kilometri de Lugoj, pe dealul Pleasa, ce apartine comunei Criciova, se vad inca ruinele cetatii Jdioara. Istoria sa a fost una tulbure. Asediata si incendiata, din puternica fortareata de altadata, se mai pastreaza astazi doar cateva ziduri, care au constituit mult timp adapost pentru haiducii banateni.

Deasupra satului Jdioara, la marginea padurii, pe un platou abrupt al colinei, descoperim ruinele cetatii. Din fortareata de odinioara se mai pastreaza o jumatate din circumferinta dinspre nord si partile laterale, cufundate in leasa padurii de foioase. In partea dinspre sud, au ramas doar cateva franturi de zid, unele pravalite in interiorul cetatii, altele in afara, peste care a crescut vegetatie. Zidurile sunt groase si puternice, iar inaltimea lor este de peste patru metri.

3.3-Obiective turistice cu caracter cultural

Muzeul Locomotivelor cu Abur

Colectia expusa in aer liber este compusa din 16 locomotive cu abur fabricate la Resita inclusiv prima locomotiva fabricata in anul 1872, precum si una din cele doua locomotive forestiere fabricate in 1925 la fabrica de locomotive a fostei societati U.D.R. Starea exponatelor este buna si nu se percepe taxa de intrare.

4.Arii protejate cuprinse

4.1Rezervatia Naturala Pestera Buhui

Pestera mare, usor descendenta, cu cateva praguri mai importante, activa, cursul subteran strabate cei 2100 m ai galeriei principale, dezvoltata in parte pe diaclaze, in parte pe fete de strat, avand pe alocuri aspect de tunel de presiune. A fost adancita in calcarele barremian - aptiene si ale aptianului superior prin pierderea apei prin ponoarele de pe valea paraului Buhui.
Au existat trei captari succesive, prima la Pestera Cuptoare, a doua la Intrarea Certej, a treia prin ponoarele din aval de barajul Lacului Buhui, etape strans legate de variatiile climatice ale cuaternarului.



4.2-Rezervatia Naturala Pestera Popovat

Intrarea este mica urmand o galerie de 10 m. scunda, care ajunge in ' Sala cu Prabusiri ', continuata de galeria ' Drumul lui Adam ', aici gasindu-se o multitudine de speleoteme unele dintre ele din cauza proprilor greutati fiind prabusite pe planseul salii.
Din ' Sala cu Prabusiri 'se poate patrunde intr-o galerie larga si scunda in'Sala Inferioara ' unde la viituri se formeaza un splendid lac subteran.
Tot din ' Sala cu Prabusiri ' mergand taras printr-o galerie ingusta ajungem in ' Sala cu Oase ' ce adaposteste in afara de oasele de lilieci, rozatoare si ursus speleus o multime de speleoteme.
In continuare trecem prin galerii stramte ajungand in ' Sala Mica', 'Sala Tripla ' si 'Sala cu Argila'.
Din 'Sala cu Argila'porneste o galerie mare care dupa 100 m. ajunge in ' Sala Finala ' impresionata prin dimensiuni.
Aici isi etaleaza frumusetea stalactitele cu ramificatii, stalacmite,stalactite fistulare, mici helictite, coloane, gururi, etc.
Din aceasta sala porneste o ultima galerie, ' Galeria Emilian Cristea ',
scurta, ce se termina in impenetrabil.

5.Obiceiuri

CALENDARUL CU CEAPA
In seara din ajunul Anului Nou se ia o ceapa si se taie in 12 bucati reprezentand lunile anului. In albiutele desfacute si numite pentru fiecare luna se pune sare. Care va avea mai multa apa se crede ca va fi luna cea mai ploioasa. Daca vreuna din albiute nu lasa apa, marcheaza o luna secetoasa. PUNTILE – cand toca popa in ajunul Anului Nou, fetele se duceau dupa crengute de mar dulce sa faca din ele punti, in credinta ca vor visa noapte ursitul. Puntile prevesteau fetelor in dimineata Anului Nou cum vor fii viitori lor barbati. Daca puntea va fi cu chida (bruma) e semn ca fata va lua om bogat, altfel va lua om sarac. Unii flacai furau puntile fetelor, asa ca pentru ele era semn, ca in acel an vor pierde randuiala maritatului. VARGELATUL – se practica in ajunul Anului Nou. Pe masa sub strachini sau ulcele erau puse anumite obiecte, bani, grau, oglinda, pieptene, ac, paine, etc. Fata sau baiatul ridica trei oale ( strachini ) si daca iese la iveala acul, painea si pieptenul, inseamna ca va lua om bogat, dar jimbat. Se facea haz daca erau nimerite obiecte ce semnificau defecte.

PERII PE FOC – se pun pe vatra incinsa sau pe plita cuptorului doi peri din spinarea porcului, unul reprezentand o fata, celalalt un baiat. Daca perii arzand se departeaza, tinerii nu se iau. Daca se apropie racindu-se e semn de impreunare.

NUMARATOAREA PARILOR – se facea in noaptea de Anul Nou, de la 10 la 1. Parul cu numarul 1 se insemna cu un fir rosu. Dimineata se observau parii. Daca acel par insemnat nu avea coaja, ursitul va fi sarac, daca parul era inalt si subtire, barbatul va fi frumos, calitatile ursitului fiind categorisite in functie de parul insemnat. SCULAREA VITELOR – era facuta in ajun de fata de maritat, care mergea in grajdul vitelor si dadea cu piciorul intr-un bou zicand: ,, Hai Balan, ast an ! Alt an ! “ la a cata lovitura se scula boul, se marca numeric anul in care se va marita fata.

6.Traditii

OUA DE PASTI O traditie mai putin obisnuita are loc in Banat. Satenii duc cosuri cu bucate pentru a fi sfintite de preoti chiar in cimitir. Dupa slujba de sfintire, bucatele sunt date de pomana celor apropiati.
Traditia cere ca la crucea celui plecat sa se ciocneasca un ou rosu. Dupa ce au fost sfintite, cosurile cu mancare si bautura sunt impartite intre sateni.

DRAGOBETELE-in ziua de 24 februarie este sarbatoarea Dragobetelor.Numele de Dragobete vine de la “beat de dragoste” si se mai numeste Sfantul Ioan de Primavara fiul Babei Dochia.Pn aceasta perioada are loc nunta pasarilor din padure.Se spune ca in ziua Dragobetelui,daca auzi pupaza cantand ai noroc tot anul.

7.Vestimentatia

7.1Portul traditional femeiesc

Femeile poarta pe cap marame din borangic lucrate foarte fin si ornamentate.Camasile sunt lungi si usor stranse la gat cu maneci lungi si largi.Peste camasa se mai poarta un sort cu franjuri denumit opregon.

Principalele decoratiuni ale costumelor femeiesti pot fi gasite in jurul gatului,pe umeri,pe maneci,pe piept si pe marginea poalelor reprezentate prin cusaturi.

7.1Port traditional barbatesc

Portul traditional barbatesc este reprezentat de caciula de blana,camasa larga legata la talie de tesaturi croite dreptunghiular numite fote,pantaloni numiti itari,avand o largime normala,fiind confectionati iarna din postav.

8.Bucataria specifica zonei

Este influentata de bucataria din Transilvania si de cea Austro-Ungara,precum si de bucataria greceasca,frantuzeasca,italieneasca.

Mancarurile pregatite in Banat sunt realizate din carne de porc in special cu legume prajite si innabusite in untura si ulei cu sosuri din faina condimentate cu piper,cimbru,boia de ardei si chimen.

Se caracterizeaza prin mancaruri gustoase si hranitoare.Ciorbele se acresc cu lamiae,se imbunatatesc cu smantana si se condimenteaza cu tarhon.Supele se pregatesc cu taitei de casa.

Din taiteii de casa se obtine si renumita Iofca.

Capitolul II-Norme de dezvoltare durabila

1.Protejarea mediului

Mediul inconjurator reprezinta tota;itatea factorilor care asigura mentinerea echilibrului ecologic.

Principiile turismului durabil sunt:

-conservarea resurselor turistice si altor resurse pentru condumul continuu pe viitor aducand beneficii societatii

-planificarea turismului pentru a nu genera probleme mediului natural

-calitatea mediului trebuie mentinuta,iar unde este necesar,imbunatatita

-mentinerea satisfactiei turistilor la un nivel inalt

-extinderea beneficiilor turismului la nivelul intregii societati

2.Protejarea apei

Apa reprezinta una dintre principalele surse de atractie turistica fiind reprezentat de rauri,lacuri,fluvii,mari,oceane,ghetari,gaizere,ape termale si minerale.

Protejarea apei:

-evitarea evitarii de deseuri toxice

-tratarea apei reziduale

-epurarea apei deversate

-utilizarea de detergenti biodegradabili

-fose ecologice

3.Protejarea aerului



Masuri de protejare a aerului:

-utilizarea autoturismelor ecologice sau cu un consum redus

-utilizarea electrocasnicelor cu un consum redus de energie

-utilizarea instalatiilor eo;iene si solare pentru producerea de energie electrica si apa calda

-practicarea unui turism organizat

-construirea de incineratoare pentru deseurile menajere prevazute cu fibre de aer

-punerea in valoare a rezervatiilor naturale prin introducerea acestora in circuitele turistice

-extinderea si dezvoltarea turismului rural si turismului ecologic

-evitarea prin impaduriri si evitarea defrisarii

Capitolul III-utilizarea energiei regenerabile

Energia solara

Energia regenerabila se refera la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vanturilor, a apelor curgatoare, a proceselor biologice si a caldurii geotermale pot fi captate de catre oameni utilizand diferite procedee. Sursele de energie ne-reinnoibile includ energia nucleara precum si energia generata prin arderea combustibililor fosili, asa cum ar fi titeiul carbunele si gazele naturale. Aceste resurse sunt, in chip evident, limitate la existenta zacamintelor respective si sunt considerate in general ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:

energia eoliana

energia solara

energia apei

energia hidraulica

energia mareelor

energia geotermica

-energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz

Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric, apei calde, etc.

Panou solar

Fisier:SolarpanelBp.JPGEnergia solara

Conceptul de 'energie solara' se refera la energia care este direct produsa prin transferul energiei luminoase radiata de Soare. Aceasta poate fi folosita ca sa genereze energie electrica sau sa incalzeasca aerul din interiorul unor cladiri. Desi energia solara este reinnoibila si usor de produs, problema principala este ca soarele nu ofera energie constanta in nici un loc de pe Pamant. In plus, datorita rotatiei Pamantului in jurul axei sale, si deci a alternantei zi-noapte, lumina solara nu poate fi folosita la generarea electricitatii decat pentru un timp limitat in fiecare zi. O alta limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezinta existenta zilele noroase, cand potentialul de captare al energiei solare scade sensibil datorita ecranarii Soarelui, limitand aplicatiile acestei forme de energie reinnoibila.

Nu exista nici un dezavantaj deoarece instalatiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere.

Panourile solare produc energie electrica 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua are 9 ore) .Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electrica si in acelasi timp inmagazineaza energie in baterii pentru a fi folosita noaptea.

Instalatiile solare sunt de 2 tipuri: termice si fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc energie electrica gratis. Cele termice ajuta la economisirea gazului in proportie de 75% pe an. O casa care are la dispozitie ambele instalatii solare (cu panouri fotovoltaice si termice in vid) este considerata 'FARA FACTURI' deoarece energia acumulata ziua in baterii este trimisa in retea.

Instalatiile solare functioneaza chiar si atunci cand cerul este innorat. De asemenea sunt rezistente la grindina (in cazul celor mai bune panouri).

Concluzii

In concluzie rezulta ca Parcul National Semenic Cheile Carasulului este una dintre cele mai atractive si frumoase din punct de vedere turistic din Romania.

Potentialul turistic al zonei este reprezentat de resurse naturale deosebite cum ar fi Cheile Caraslui, Pesterile Comarnic si Popovat, Lacurile Buhui si resurse antropice ca Muzeul Banatului Montan,Baile Herculane,etc,precum si prin farmecul neegalat al autenticitatii locale precum traditiile si obiceiurile lor,vestimentatia,etc.

Pentru ca toate acestea sa se perpetueze    de-a lungul veacurilor ce vor urma trebuie sa depunem toate eforturile de a satisface nevoile prezentului fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi prin utilizarea durabila a tuturor resurselor zonei.

Bibliografie

https://images.google.ro/imgres?imgurl

https://www.pnscc.ro/clima.htm

www.semenic.exploratorii.ro

https://turism.cjcs.ro/ro/unitati-cazare.php#menuMain

https://www.turism-center.ro/Parcul-National-Semenic-Cheile-Carasului-pag80

https://www.carpatic.org/index.php?option=com_content&task=view&id=67

https://www.i-turism.ro/vile-pensiuni-hoteluri/hotel-ferdinand-578.html



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2003
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site