Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Compozitia chimica bruta si valoarea nutritiva a furajelor

Zootehnie



+ Font mai mare | - Font mai mic



COMPOZITIA CHIMICA BRUTA SI VALOAREA NUTRITIVA A FURAJELOR


Scopul cunoasterii compozitiei chimice brute si a valorii nutritive a furajelor.



Satisfacerea cerintelor zilnice ale animalelor în substante nutritive necesare vietii, sanatatii si elaborarii productiilor specifice impune cunoasterea prezentei si ponderii acestor substante în fiecare nutret, astfel ca, prin combinatiile de furaje în alcatuirea ratiilor de hrana sa se asigure animalelor un aport echilibrat de principii nutritive, cu rol plastic, energetic, biocatalizator.

Compozitia chimica bruta a celor doua regnuri, vegetal si animal este asemanatoare, apa si substanta uscata, cu predominarea în furaje vegetale a glucidelor, sarurilor de K si Si, iar în corpul animalelor a proteinelor, lipidelor, sarurilor de Ca si P. Pe baza determinarii compozitiei chimice brute prin metode de laborator, se poate aprecia masura în care componentele fiecarui nutret consumat contribuie la acoperirea cerintelor de hrana ale animalelor.

Valoarea nutritiva a furajelor este capacitatea acestora de a asigura animalelor substantele nutritive necesare desfasurarii normale a proceselor fiziologice. Aceasta valoare se exprima prin continutul fiecarui nutret în substanta uscata, energie, proteina bruta (în special aminoacizii esentiali), substante minerale, vitamine. Precizarea valorii nutritive a fiecarui furaj prin metode de laborator si experimentale cu înregistrarea rezultatelor în tabele sintetice pentru fiecare specie si categorie de animale reprezinta un ghid în calculul ratiilor furajere.


Materiale didactice pentru cunoasterea si aprecierea compozitiei chimice brute si a valorii nutritive a nutreturilor


Ca baza de studiu pentru precizarea compozitiei chimice brute a nutreturilor, se foloseste schema comuna alcatuirii corpului plantelor si animalelor cu indicarea prezentei si a ponderii componentelor principale în functie de specia plantei, de stadiul de vegetatie în momentul recoltarii ei.

Pentru cunoasterea si aprecierea valorii nutritive a nutreturilor sunt utilizate în sistemul clasic legiferat tabele distincte pe specii de animale ierbivore, suine, pasari, cu continutul sortimentelor de furaje (la 1 Kg.) în substanta uscata (S.U.), energie (U.N.), proteina bruta digestibila (PBD, PD), substante minerale (Calciu-Ca, Fosfor-P) si vitamine (în principal provitamina A, caroten)

În sistemul modern, valoarea energetica a nutreturilor pentru rumegatoare este exprimata în UNL (unitati nutritive lapte) si UNC (unitati nutritive carne), valoarea proteica se concretizeaza în PDI (proteina digestibila intestinala) de origine alimentara (PDIA) si de origine microbiana (PDIM); PDI este permisa de continutul în azot al ratiei (PDIN) si de asemenea PDI este permisa de continutul în energie fermentescibila al ratiei (PDIE).


Metodica de schematizare a compozitiei chimice brute a nutreturilor


Dupa cum arata Prof Univ. Dr. Ioan STOICA în tratatul 'Nutritia si alimentatia animalelor' (1997), analiza compozitiei chimice a nutreturilor se realizeaza dupa schema Weende a cercetatorilor germani HENNEBERG si STOHMANN .Nutretul este alcatuit din apa si substanta uscata (S.U.), aceasta din urma la rândul ei este formata din substanta organica (S.O.) si substanta minerala sau cenusa bruta (cen. B). Substanta organica include proteina bruta (P.B.), grasimea bruta (G.B.), celuloza bruta (Cel. B) si substante extractive neazotate (S.E.N.)

Apa în nutreturi se gaseste sub diferite forme: apa de constitutie (chimic legata), de vegetatie (în sucul plantelor în proportie de pâna la 80 - 82 % în plante verzi, 90 % în radacinoase, tuberculi), de higroscopicitate (absorbita din atmosfera), de preparatie (în borhoturi pâna la 95 %).În general plantele verzi contin 70 - 80% apa, tuberculii, radacinoasele 75-90%, reziduurile industriale apoase (borhoturile) 90 - 95 %, fata de numai 10 - 12 % apa în reziduuri industriale uscate (tarâte, sroturi), în graunte furajere (12 - 15%), în fânuri (14 - 17 %).

Proteina bruta este alcatuita din substante azotate proteice (proteine, peptide, aminoacizi) si substante azotate neproteice (amide, amine, betaine, alcaloizi - solanina din cartofi).Radacinoasele, tuberculii, grosierele contin numai 1,5-3 % P.B. fata de semintele de leguminoase, oleaginoase (20-40 % P.B.) drojdii furajere (40-46% P.B.) fainuri proteice animale (50-70 %).

Grasimea bruta este formata din lipide simple (gliceride, steride, ceride) si complexe (fosfolipide, aminolipide). Grauntele de cereale contin 1-4% lipide, boabele de soia 20 %, semintele de oleaginoase 30 - 50 %, fainurile animale pâna la 15 %.

Celuloza bruta este reprezentata prin celuloza pura, impregnata cu lignina, pentozani, hemiceluloze, substante pectice. Celuloza bruta reprezinta 36-42 % din S.U. a grosierelor.

Substantele extractive neazotate cuprind glucide simple (glucoza, fructoza, galactoza) si glucide complexe (zaharoza, lactoza, maltoza, de asemenea amidonul cu pondere pâna la 70 % din S.U. a grauntelor de cereale, 30 % în radacinoase, tuberculi).

Dintre macroelemente, în plante predomina K, Si, iar în fainuri animale Ca si P.

Este necesara identificarea unor substante toxice naturale (acid cianhidric în sorg), toxice de contaminare (mucegaiuri si micotoxine, reziduuri de pesticide), din alterarea nutreturilor (amoniac, în fainuri animale), prezenta daunatorilor (gândaci de faina).


Metodica aprecierii valorii nutritive a furajelor


În tratatul mentionat al Prof. Univ. Dr. I. STOICA, este prezentata într-un tabel sintetic valoarea nutritiva a principalelor furaje pentru ierbivore, cu date comparative din sistemul clasic legiferat si din sistemul modern.

În tabelul de mai jos sunt expuse o serie de exemple din grupele de furaje. Din lucrarea autorilor I. STOICA, C. PANA, D. DRAGOTOIU, 'Alimentatia animalelor - Norme si valori nutritive', tipografia USAMV, Bucuresti, 1994, se extrag date privind valoarea nutritiva a nutreturilor pentru suine.

Tabelul nr. 6

Valoarea nutritiva a nutreturilor pentru suine



Valoare nutritiva la 1 Kg. Nutret

NUTRETURI

SU


UN

PB

(g)

PBD

(g)

Lizina (g)

Ca

(g)

P

(g)

Caroten

(mg)

Lucerna verde

15,2

0,13

40,8

30

2,0

3,5

0,5

60

Trifoi verde

16,0

0,13

31,2

25

1,4

3,4

0,6

60

Sparceta verde

20,6

0,17

30,0

24


2,8

0,5

55

Cartofi

23,1

0,22

18,0

15

0,9

0,1

0,5


Sfecla furajera

12,6

0,12

15,4

10

0,4

0,3

0,2


Morcovi

12,0

0,15

12,0

12

0,5

0,4

0,3

60

Faina fân lucerna

88,0

0,50

160,0

100

6,6

12,0

2,0

20

Porumb graunte

86,0

1,20

82,0

70

0,2

0,2

2,3


Orz graunte

86,0

1,12

100,0

78

3,0

1,3

3,0


Ovaz graunte

87,0

1,00

112,0

86

4,0

1,7

4,4


Mazare boabe

88,0

1,13

230,0

194

15,9

1,4

4,0


Tarâte grâu

86,0

0,77

140,0

100

5,4

1,4

10,0


Srot fl. Soarelui

91,0

0,79

390,0

316

14,7

4,0

10,0


Drojdie furajera

90,0

1,08

420,0

333

32,0

5,3

16,3


Lapte smântânit

9,0

0,14

34,0

30

2,6

1,3

0,4


Zer lichid

7,0

0,09

9,0

8

0,8

0,6

0,5


Faina carne-oase

90,0

1,05

250,0

220

14,0

150,0

100,0


Faina sânge

90,0

1,30

800,0

720

24,0

2,8

2,2


Carbonat de calciu

92,0





390,0



Fosfat dicalcic

91,0





240,0

185,0



Unitati de masura a valorii nutritive a nutreturilor


Valoarea nutritiva globala (energetica) a nutreturilor poate fi apreciata prin prisma utilizarii energiei brute (E.B.) a nutreturilor în corpul animal, respectiv din punct de vedere al efectului productiv al E.B. în productii specifice.În figura urmatoare este prezentata schema generala a utilizarii energiei de catre monogastrice (porc) dupa lucrarea profesorilor univ. dr. I. STOICA, C. PANA si D. DRAGOTOIU 'Alimentatia animalelor- Norme si valori nutritive'(1994) .






E. INGERATA (E.B.)

100 Kcal


E. FECALE

15,5 Kcal





E. DIGESTIBILA (E.D.)

84,5 Kcal

E. URINA

3 Kcal







E. METAN

1,5 Kcal




E. METABOLIZABILA (E.M.)

80 Kcal

E. CALORICA




Întretinere 17 Kcal


E. NETA (E.N.)

întretinere 63 Kcal

Crestere 16 Kcal



crestere 64 Kcal

Îngrasare 28 Kcal



îngrasare 52 Kcal


Fig. 8 Schema utilizarii energiei de catre monogastrice (dupa prof. dr. I. STOICA si colab., 1994)

Considerând energia ingerata (E.B.) cu valoarea 100 Kcal, prin scaderea energiei cuprinsa în fecale (15,5 Kcal), rezulta energia digestibila (E.D.) ce contine 84,5 Kcal.

Din energia digestibila se pierd energia continuta în urina (3 Kcal) si în gaze de fermentatie-metan (1,5 Kcal), ramânând energia metabolizabila (E.M.), 80 Kcal.

Din energia metabolizabila se scade pierderea de energie calorica utilizata fie pentru întretinere (spre exemplu 17 Kcal), pentru crestere (16 Kcal) sau pentru îngrasare (28 Kcal) si rezulta energia neta (E.N.) folosita de asemenea fie pentru întretinere (80 - 17 = 63 Kcal), pentru crestere (80 - 16 = 64 Kcal), ori pentru îngrasare (80 - 28 = 52 Kcal).

Din punct de vedere al efectului productiv al continutului energetic al furajelor, în tara noastra a fost utilizata în ultimele decenii U.N. (unitatea nutritiva) ovaz, pe baza depunerii a 150 g grasime (echivalent caloric 150 x 9,5 Kcal / g = 1414 Kcal) în corpul boilor la îngrasat, prin consumul unui kg. de graunte de ovaz de calitate mijlocie.

În prezent pentru taurine, în locul UN ovaz se aplica noul sistem de apreciere elaborat de catre Dr. doc. ing. Gh. BURLACU la IBNA Balotesti si anume U.N.L. (unitatea nutritiva lapte) pentru vacile de lapte si U.N.C. (unitatea nutritiva carne) pentru taurinele la îngrasat.

U.N.L. reprezinta cantitatea de energie neta pentru productia de lapte (ENL) continuta într-un Kg. graunte de orz luat ca etalon (870 g S.U., respectiv 1700 Kcal), iar UNC reprezinta energia neta pentru productia de carne (ENC) continuta în acelasi Kg. graunte de orz (cu valoarea energetica 1820 Kcal în producerea carnii).Raportând la 1 UN ovaz, valoarea UNL este 1,09 UN ovaz, iar valoarea UNC 1,08 UN ovaz.

Din tabelul nr. 8 se observa ca 1 Kg. porumb masa verde are valoarea energetica 0,21 UN ovaz, 0,20 UNL, 0,19 UNC, în timp ce 1 Kg. fân lucerna are valoarea 0,6 UN ovaz, 0,69 UNL, respectiv 0,65 UNC.Cunoasterea valorilor orientative din tabele prezinta importanta în calculul ratiilor furajere pentru speciile ierbivore.

Tabelul nr. 7


Valoarea nutritiva a principalelor nutreturi pentru ierbivore



VALOAREA NUTRITIVA LA 1 KG. NUTRET

NUTRE-TURI

SU


UN

UNL

UNC

PD

(g)

PDIN

(g)

PDIE

(g)

Ca

(g)

P

(g)

Carot

(mg)

Iarba de munte

25,0

0,22

0,22

0,21

27

24

21

0,8

0,6

45

Iarba de deal

21,5

0,19

0,20

0,19

24

22

19

2,0

0,8

45

Iarba de câmpie

23,0

0,22

0,21

0,20

24

22

20

1,3

0,7

45

Ovaz verde

18,0

0,17

0,17

0,16

15

12

14

0,8

0,6

50

Porumb verde

22,0

0,21

0,20

0,19

12

12

16

0,8

0,5

44

Iarba de Sudan

22,0

0,22

0,23

0,22

20

18

19

0,8

0,4

55

Lucerna verde

24,0

0,19

0,19

0,18

35

28

21

5,0

0,7

59

Trifoi verde

19,0

0,18

0,18

0,17

26

22

17

3,4

0,6

70

Sparceta verde

20,0

0,16

0,16

0,15

27

22

17

2,3

0,5

42

Borceag de toamna

21,0

0,17

0,17

0,16

22

21

17

1,3

0,7

46

Borceag de prim.

18,0

0,16

1,16

0,15

21

19

16

1,2

0,6

55

Varza furajera

16,0

0,17

0,17

0,16

18

16

15

3,0

0,6

30

Fân de munte

86,0

0,57

0,68

0,63

57

62

66

6,8

2,1

24

Fân de deal

86,0

0,53

0,63

0,58

55

59

63

5,4

2,0

18

Fân otava

84,0

0,78

0,78

0,76

82

84

78




Fân ovaz

85,0

0,49

0,56

0,50

44

50

55




Fân iarba Sudan

85,0

0,59

0,70

0,67

43

43

62

7,0

1,2

20

Fân lucerna

87,0

0,60

0,69

0,65

128

106

82

10,0

1,9

20

Fân trifoi

86,0

0,61

0,69

0,64

88

87

76

9,8

2,8

25

Fân sparceta

86,0

0,58

0,69

0,64

109

93

79

10,6

2,4

25

Fân borceag toamna

85,0

0,45

0,55

0,48

67

75

64

6,3

1,8

20

Fân borceag primavara

85,0

0,49

0,58

0,52

77

81

68

6,4

1,9

19

Paie ovaz

88,0

0,34

0,32

0,28

12

24

44

4,3

1,0


Coceni porumb

87,0

0,37

0,27

0,23

22

37

50

3,1

1,1


Vreji de mazare

86,0

0,29

0,27

0,22

37

55

53

12,6

1,4

2

Porumb murat

26,0

0,20

0,21

0,20

11

13

17

1,2

0,5

18

Semisiloz lucerna

45,0

0,31

0,38

0,35

51

38

35

10,0

1,5

72

Semisiloz ierb. Peren

45,0

0,34

0,41

0,40

27

27

33

3,1

1,3

68

Coceni murati +1% melasa

42,0

0,19

0,28

0,25

15

18

24

1,6

0,6


Sfecla furajera

13,0

0,12

0,14

0,15

9

8

12

0,3

0,3


Morcov furajer

12,5

0,15

0,14

0,15

8

7

12

0,6

0,4

60





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 409
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved