Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Caracterizare generala a limbajelor de interogare

baze de date



+ Font mai mare | - Font mai mic



Caracterizare generala a limbajelor de interogare

Bazele de date relationale au ca principal obiectiv acoperirea nevoilor informationale ale conducerii firmei la toate nivelurile ierarhice. Pana la consacrarea definitiva a SGBDR-urilor, extragerea informatiilor dorite din baza de date se realiza, in principal, prin aplicatii dezvoltate exclusiv prin intermediul limbajelor procedurale, in care se precizau atat datele dorite cat si metodele de cautare si de extragere a acestora. Generalizarea SGBDR-urilor este strans legata de elaborarea si implementarea unor limbaje performante pentru manipularea bazelor de date - limbajele de interogare.



Limbajele relationale sunt limbaje neprocedurale, in sensul ca utilizatorul defineste doar datele ce trebuie extrase din baza de date, sarcina cautarii si extragerii fiind in sarcina exclusiva a SGBD-ului.

Limbajele de manipulare a datelor, plecand de la cele doua modalitati de definire a unei relatii (ca predicat aplicat asupra unor domenii si ca ansamblu de tupluri), sunt grupate in doua mari categorii:

Ø limbaje predicative - bazate pe teoria predicatelor;

Ø limbaje asambliste - bazate pe teoria ansamblurilor (a tuplurilor).

La randul lor limbajele predicative sunt impartite in:

Ø limbaje care au la baza calculul relational asupra tuplurilor;

Ø limbaje in care calculul relational se aplica doar asupra domeniilor.

Pentru limbajele de manipulare a datelor bazate pe calculul predicatelor, elementul definitoriu il constituie notiunea de variabila, notiune ce poate fi asociata atat tuplurilor, cat si domeniilor.

O alta clasificare este cea care realizeaza o delimitare intre limbajele non-grafice si cele grafice. Prima categorie permite realizarea unei consultari prin dispunerea succesiva a operatorilor, atributelor si relatiilor, in timp ce a doua categorie permite redactarea consultarii in mod interactiv, prin afisarea pe ecran a unui sistem de meniuri si elemente de dialog din care optiunile pot fi selectate si modificate usor cu ajutorul mouse-ului

Exista o serie de caracteristici comune tuturor limbajelor de interogare:

Ø rezultatul consultarii este o noua relatie ce poate servi, in continuare, ca argument intr-o noua consultare;

Ø operatoriile relationali se aplica relatiilor considerate in totalitatea lor, adica tuturor tuplurilor care alcatuiesc relatiile respective;

Ø logica operatorilor se bazeaza pe valorile atributelor, aceasta constituind singurul mod de acces la baza de date. Accesul total independent de limbaj este asigurat prin compararea valorilor atributelor definite pe domenii compatibile.

Pentru a se realiza o consultare intr-un limbaj relational, inainte de toate trebuie parcursa o faza de analiza, pentru determinarea rezultatului, a legaturilor dintre tabele precum si a eventualelor restrictii ce trebuie respectate.

Algebra relationala cuprinde doua tipuri de operatori: asamblisti (REUNIUNE, INTERSECTIE, DIFERENTA, PRODUS CARTEZIAN) si relationali (SELECTIE, PROIECTIE, JONCTIUNE, DIVIZIUNE).

Intr-o alta clasificare se face diferenta intre operatorii fundamentali, ireductibili (reuniunea, diferenta, produsul cartezian, selectia si proiectia) si operatorii derivati, a caror functionalitate poate fi realizata prin combinarea operatorilor fundamentali (intersectia, jonctiunea si diviziunea).

Pe parcursul acestui capitol se vor folosi notatiile:

Ø t - un tuplu al unei relatii (o linie a unei tabele) si

Ø t(A), un subtuplu al relatiei R, relativ la atributul A (valoarea atributului A in linia t).

Ca si calculul relational, algebra relationala, serveste ca punct de referinta in caracterizarea unui limbaj ca fiind complet sau incomplet, din punct de vedere relational. Daca un limbaj permite exprimarea tuturor operatorilor amintiti anterior si ofera cel putin facilitatii algebrei relationale, se poate spune despre respectivul limbaj ca este un limbaj complet relational.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1050
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved