Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


Baze de date, mod de realizare a unui program tip

fox pro

+ Font mai mare | - Font mai mic




Baze de date, mod de realizare a unui program tip

Consideratii generale

Prin Baze de date se intelege un ansamblu de informatii organizate tabelar care are urmatoarele proprietati:

este organizat, pe mai multe niveluri ale informatiei pe suportul de informatie extern uzual hard disc;




este coerent, corespunzand unor proprietati restrictive specifice de integritatea informatiei;

este structurat, astfel incat sa corespunda unui model de tip baza de date;

este accesibil, putand fi folosit de mai multi operatori simultan sau succesiv.

Realizarea unei baze de date urmareste aceeasi pasi pe care i-am prezentat la subcapitolul anterior. In acelasi timp multe dintre elementele de definire si structura a elementelor de tip baze de date sunt similare cu cele de la Capitolul 6.2 nu vom mai insista asupra lor. Si in programul Visual FoxPro sau FoxPro sunt folosite ca elemente de baza tabelele, relatiile dintre tabele, formularele, rapoartele si interogarile. In acelasi timp tipurile de date si variabile cu mici diferente sunt identice cu cele de la Capitolul 9.1, motiv pentru care nu vom mai insista asupra acestora. Diferenta provine din modul de definire specific bazelor de date pentru acestea.

Program sursa

Pentru o mai buna intelegere a modului de folosire si utilizare a programului Visual FoxPro vom porni de la o aplicatie economica legata de desfacerea produselor unei firme de productie. Pentru aceasta trebuie sa avem in vedere care sunt elementele economice folosite in aceasta faza:

primul si cel mai important este factura de vanzare a produselor,

al doilea avizul de transport al produselor,

al treilea este bonul de livrare a produselor,

in final pentru stingerea obligatiei create elementele de plata a produselor comercializate chitanta, fila de CEC sau ordinul de plata.

Circuitul economic este urmatorul: pe baza bonului de livrare a marfii produsele sunt eliberate din magazia de produse finite, dupa care cel care efectueaza transportul merge la departamentul economic de livrare marfa si ridica avizul de expediere a marfii si factura corespunzatoare. Transporta marfa la client unde o descarca si se semneaza exemplarul rosu si verde de catre client, se stampileaza, se intocmesc formalitatile de plata a marfii si se elibereaza chitanta pentru suma de bani primita sau se primeste ordinul de plata sau fila CEC pentru suma de bani corespunzatoare valorii produselor livrate semnata si stampilata de client pentru a fi incasata suma prin banca.

Din analiza acestora pe fiecare element in parte distingem tipuri de date sir similare pentru fiecare element in parte. Astfel pe factura avem un sir de date care sunt tiparite initial pe factura, aviz si chitanta de identificare a furnizorului produselor. Un al doilea sir de date sunt cele de identificare a clientului. Se poate structura informatia pentru utilizare intr-un tabel din care de fiecare cand este necesara aceasta sa poata fi apelata. Tabelul are structura din figura 11.1 In tabel pe prima linie cu culoare gri am trecut tipul de celula corespunzatoare informatiei si lungimea acestei celule. Este foarte importanta o alegere optima pentru aceste celule pentru a fi satisfacute cele doua cerinte importante, definirea cat mai clara si exacta a elementului cat si o lungime cat mai mica si egala pentru celule astfel incat sa fie utilizata la maxim aceasta iar marimea bazei de date sa fie cat mai mica. O lungime mare mareste dimensiunile bazei de date nejustificat de mult iar o lungime prea mica face ca elementele sa nu poata fi diferentiate intre ele.

In partea centrala fiecare factura are un al doilea sir de date care pot fi organizate in tabelul din figura 11.2. Se observa ca elementul de legatura intre tabelul de clienti si cel de facturi avize este campul nume client. Asa dupa cum se poate presupune aceste celule trebuie sa aiba obligatoriu aceeasi lungime si sa fie de acelasi tip.

Clienti

Nr_f

Nume_cl

Localit

Cod

Adresa

Telef

Banca

Cont

Num7

Text20

Text32

Num6

Text64

Num16

Text32

Text

Popescu

Timisoara

Negrutzi, nr.1

BCR Timisoara

2511.1/ROL

Figura 11.1 Structura tabel clienti

Facturi Avize/Bon expeditie

Nr_f

Nr_av

Nr_bon

Data

Nume_cl

Valoare_ Totala

Valoare_Neta

Valoare_ TVA

Num7

Num7

Num7

Dat zz/mm

Text20

Num16

Num16

Num16

Popescu

Figura 11.2 Structura tabel facturi/avize bon consum



Produse

Nr_pr

Nume_p

UM

Cantitate

Valoare

TVA

Nr_f

Num7

Text20

Text6

Num12

Num16

Num16

Num7

Furtun

M

Figura 11.3 Structura tabel produse

Date transport

Nume

Localitate

Bulet

Numar_m

Nr_f

Ora

Text32

Text20

Text10

Text12

Num7

Orahh/mm

Pop Ion

Timisoara

TM345689

TM08XXL

Figura 11.4 Structura tabel mijloc de transport

Stoc produse

Nume_p

Valoare_Neta

Cantitate_int

Cantitate_ies

Nr_bon

Sold_n

Text20

Num16

Num16

Num16

Num7

Furtun

Furtun

Figura 11.5 Structura fisa magazie

Elementul central al facturii este cel care cuprinde elementele de identificare fizica si cantitativ valorica a acestora. In figura. 11.3 sunt centralizate aceste elemente pentru fiecare produs in parte. Elementul de legatura este campul numar factura.

In partea inferioara se gasesc elementele de identificare ale persoanei si mijlocului de transport cu care s-a efectuat transportul produselor. Acestea vor fi centralizate in tabelul din figura 11.4 unde se observa ca elementul de legatura este tot campul numar factura.

Pe baza bonului de consum se descarca la magazie fisa de magazie pe produs care se debiteaza pe baza stocului din luna anterioara sau a bonului de transfer din sectia de productie. In figura 11.5 este prezentata structura unei fise de magazie unde se observa ca campul de legatura este bonul de expeditie.

Din cele prezentate se observa ca tabelul din figura 11.5 trebuie sa fie individualizat pe fiecare tip de act in parte. Acesta este si rolul acestei faze care de fapt face parte din schema logica fiind faza de definire a marimilor care intra in program.

Un pas important in aceasta faza de realizare a schemei logice o constituie definirea modului de interconectare a tabelelor mai sus definite si succesiunea de etape care asigura functionarea programului. Pentru aceasta vom reveni la inceputul exemplului si vom incerca organizarea fluxului informatiilor astfel incat sa se poata lucra cat mai usor cu acest program.

O prima decizie care trebuie luata este cea de a crea la fiecare inceput de luna fisele de magazie sau o data pe an sau la inceputul lucrului cu programul daca am inceput activitatea in mijlocul perioadei calendaristice a anului.

Aceeasi decizie trebuie luata si in ce priveste evidenta livrarilor de produse si a situatie livrarilor si incasarilor pe clienti.

Din ambele puncte de vedere este cel mai bine ca sa existe optiunea de a avea evolutia stocurilor de produse zilnic, lunar sau pe o anumita perioada de timp, in timp ce pentru situatia clientilor este necesar ca sa se poata obtine situatia la finele unei perioade calendaristice, iar situatia livrarilor de produse pe produs sau pe facturi pe client intr-o anumita perioada de timp. Cel care va lua decizia este beneficiarul de comun acord cu cel care realizeaza programul. Aceste optiuni sunt cele de tiparire pe ecran si respectiv la imprimanta a acestor rapoarte. Pe baza acestor observatii a fost realizata schema bloc cu legaturile dintre toate tabelele care fac obiectul bazei de date.

In figura 11.6 este prezentata schema relationala.

Depanarea si finalizarea programului

Faza de terminare a programului se incheie cu inchiderea tuturor bazelor de date deschise, finalizarea rapoartelor la care se lucreaza si inchiderea lor si oprirea functionarii programului.


Figura 11.6 Schema tabelara cu legaturile dintre tabele






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1191
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site