| CATEGORII DOCUMENTE |
| Arhitectura | Auto | Casa gradina | Constructii | Instalatii | Pomicultura | Silvicultura |
| Cadastru |
DOCUMENTE SIMILARE |
|||
|
|||
CONTROLUL SOLAR
DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL - legi, norme , recomandari
REGLEMENTARI DIN ROMANIA
CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE (stiintifice si tehnice) DIVERSE
Analiza unor exemple arhitetecturale
Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru control solar si conservarea energiei
Skylight-ul australian intrece toate standardele
SOLAR CONTROL & SHADING DEVICES ( CONTROL SOLAR SI DISPOZITIVE DE UMBRIRE) Olgyay&Olgyay, 1957 - metode de determinare a insoririi si a dispozitivelor de control solar.
CONCLUZII
METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A
INSORIRII INTR-UN PUNCT DAT
1 DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE
CU CARACTER OFICIAL - legi, norme , recomandari
SINTEZA CERCETARILOR
|
D |
omeniul protectiei solare este extrem de sarac in acte normative care sa reglementeze acest aspect, fiind probabil lasat la latitudinea profesinistilor practicanti si al producatorilor de dispozitive de control solar.
Am regasit totusi anumite indicatii sumare in anumite coduri speciale (Coduri ale munncii, sanatatii) referitoare la protectia oamenilor fata de efectele nocive ale soarelui: orbire, supraincalzirea spatiilor interioare (efectul de sera), aparitia cancerelor cutanate si a altor manifestari patologice legate de radiatia solara.
S-a gasit totusi titlul unui proiect de norma si anume
|
PR NF EN 13363 2002 |
Decembrie 2002 Dispozitive de protectie solara combinate vitrajelor - calculul factorului de transmisie solara si luminoasa partea 2 - metoda de referinta cost: 40.25 euro |
Asa cum se vede proiectul de norma este destinata mai ales producatorilor de dispozitive de control solar, si mai putin proiectantilor.
Tot in categoria de adresabilitate catre producatori putem include si alte norme aratate la capitolul de iluminare, referitoare la calitatile vitrajelor si care pentru anumite aspecte pot fi incluse si in acest capitol:
|
NF EN ISO 9488-2000 |
Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de clasare P150-105, norma omologata, costa 71.60 euro |
|
ISO 9050-1990 |
Februarie 1990 Sticla in constructii - determinarea transmisiei luminoase a transmisiei solare directe a transmisiei totale a energiei solare a transmisiei razelor ultraviolete si a factorilor derivati ai vitrajelor; norma internationala; costa 46 euro |
|
ISO 9488-1999 |
Octombrie 1999 Energie solara - vocabular; norma internationala costa 124 euro |
|
ISO 6243-1997 |
Iulie 1997, Date climatice pentru conceptia cladirilor - sistemul simbolurilor propuse; norma internationala, costa 72 euro |
|
NF EN ISO 9488-2000 |
Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de clasare P150-105, norma omologata, costa 71.60 euro |
|
NF EN 410 |
Noiembrie 1999 Sticla in constructii - determinarea caracteristicilor luminoase si solare ale vitrajelor, indice de clasare P78-457 |
Este probabil ca alte referiri sa se gaseasca in alte acte normative refritoare la programe de arhitectura , la fatade (inclusiv in cadrul normativelor termice, acustice, de ventilare, de securitate a fatadelor) sau in cadrul unor normative referitoare la igiena si securitatea muncii, sau in domeniul sanatatii. Din pacate atata timp cat ele ne sunt inaccesibile financiar, nu putem decat sa facem supozitii.
Mentionam ca acelasi tip de cautare ca si la capitolul precedennt a fost efectuat pentru aceasta sectiune si ca materialele obtinute sunt mai degraba clasificabile in sectiunea documentelor profesionale, dar cele mai multe au un grad mare de apartenennta la sfera comerciala (prospecte, reclame, dispozitive, etc.)
REGLEMENTARI DIN ROMANIA
|
N |
u au fost gasite reglementari romanesti in domeniu, si poate datorita neglijarii la noi a acestui aspect fie si datorita patrunderii fatadelor integral vitrate la o data destul de recenta (dupa1990), loc unde se manifesta cu acuitate problemele controlului solar. In plus se remarca si o prezenta slaba a producatorilor de dispoziteive pe piata romaneasca ce denota faptul ca Romania se afla abia la inceput de drum.
CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE
DOCUMENTE PUBLICATE
3.1 Analiza unor exemple arhitetecturale
3.2 Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru control solar si conservarea energiei
3.3 Skylight-ul australian intrece toate standardele
3.4 Solar Control & Shading Devices ( Control solar si dispozitive de umbrire) Olgyay&Olgyay, 1957 - metode de determinare a insoririi si a dispozitivelor de control solar.
DOCUMENTE VIRTUALE
3.1 Analiza unor exemple arhitecturale
Elemente pentru controlul luminii:
Managmentul energetic: identificarea pierderilor (camere neocupate dar iluminate artificial) si corectarea acestora prin instalarea de senzori de prezenta, colectarea energiei solare cu cellule fotovoltaice si rezervoare de apa calda.
Exemple - analiza unor cladiri:
In birourile WRI exista o combinatie de lumina naturala si tehnologii de iluminare artificiala care sunt eficiente atat din punct de vedere al consumului cat si al numarului de luxeni si confortul in exploatare prin ferestre ample cu sticla clara, plansee reflectante, lampi fluorescente de calitate superioara si cu o durata de viata si folosirea la semnalele luminoase ale cladirii a unor leduri de 5W cu o durata de viata de pana la 500 de ani. In fiecare birou lampile sunt conectate la computerul ocupantului biroului fapt ce ii permite sa controleze iluminarea dupa necesitatile personale.
Cladirea National Audubon Society a fost proiectata sa consume cu pana la 62% mai putina energie conventionala, lucru care scuteste annual 10.000$.
Cand cladirile de birouri consuma aproximativ 2,4w pe metro patrat, cladirea Audubon consuma 0,6-0,7. Folosirea de filtre in sistemul de ventilatie pentru reducerea emisiei de gaze nocive in admosfera. Acestea sunt numai cateva exemple cum o cladire de birouri poate fi ecologica.
Impozantul pod din Rotterdam, orasul cu cel mai mare port din Europa, a fost subiectul admiratiei inca din 1997. lumina a jucat un rol essential pentru designul constructiei. Arhitectul a ales lumina de culoare albastra, culoare ce face ca podul sa dispara in lumina puternica. Iluminarea podului noaptea este produsa de doar 86 lumini BEGA 8373 si 8374, cu un flux luminos de aproximativ 2,5 milioane lumeni.
Tate Gallery din Londra a fost fondata ca anexa a Muzeului National Gallery in anul 1897. lumina soarelui, lumina artificiala, aer conditionat si alte echipamente sunt unificate unitary astfel incat sa creeze un interior armonios. Iluminarea salilor de expunere obisnuite este realizata atat prin folosirea luminii soarelui cat si a celei artificiale.
Protectia impotriva luminii directe a soarelui este rezolvata prin folosirea perdelelor. Lumina soft, uniforma garanteaza un ambient idilic.
Ciudad de las Artes Y de las Ciencias in Valencia, apa este pentru cladire un element pe care Calatrava l-a folosit urmarindu-I nenumaratele valente. Apa ocupa aici, mari suprafete si se intinde pana in imediata vecinatate a cladirii. Nu numai ca reflecta vecinatatile, dar reflecta razele soareluiincidente pe fatada. Jocul de lumina si umbra da o textura speciala cladirii - impresii care sunt accentuate noaptea prin intermediul luminii artificiale.
US Green Council`s LEED Rating System
Pacific Gas and Electric Company Resources
Pacific Gas and Electric Energy Center
Santa Clara Valley Urban Runoff Pollution Prevention Program
Green Building Information Center
Sustainable Architecture Building and Culture
Sustainable Building Sourcebook
Your Home Planet:Environment Building and Green Building Construction
US Department of Energy: Solar Building Information
North Carolina Solar Energy Center
E-mail: education@audubon.org
Analiza unor criterii de baza
Luminarea potrivita
Lumina suficienta: este aceea care ne permite sa vedem detaliile obiectelor si imprejurimilor fara efort
Distributia egala: este necesara lumina de aceeasi intensitate pe toata aria de lucru
Evitarea luminii orbitoare: care da un contrast excesiv ce cauzeaza disconfort visual
Fara intermitente: ce predispune ochiul la effort: lumina trebuie sa fie continua.
Intensificarea iluminarii naturale
Pozitia casei: pe axa nord-sud determina o iluminare uniforma
Ferestrele: ideal ear trebui sa fie 10% din suprafata pardoselii
Culorile: deschise dau senzatia de marirea spatiului
Iluminarea artificiala
Constructiile agglomerate impiedica iluminarea naturala. Din motive de intimidate golurile s-au micsorat, se folosesc draperii si iluminare artificiala de diferite intensitati si culori, chiar si in timpul zilei.
Tubul fluorescent: emite lumina rece, este efficient si consuma putin, simuland lumina naturala
Lumina de care avem nevoie
Ochiulo este un organ adaptabil, avand capacitatea sa traca de la lumina lunii da 0,1 lux la lumina soarelui de 100,000 lux
3.2 Controlul Solar
Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru control solar si conservarea energiei
Introducere
Aplicabilitatea panourilor de geam prismatice in controlul solar pe timpul verii, in vederea iluminarii naturale si a conservarii energiei a fost descrisa in publicatii si aplicatii brevetate.
Studiul de fata prezinta doar modulele de vitrare cu un singur panou de geam prismatic. Aceste module nu asigura o buna vedere dar expune toate celelalte proprietati avantajoase si sunt usor de fabricat.
Proiectarea si baza teoretica
Panourile de geam prismatice au suprafata interioara plana si neteda, cea exterioara prezinta nervure paralele prismatice cu sectiune transversala triunghiulara si sunt potrivite pentru ferestrele verticale.
Controlul calitatii
Algoritm pentru controlul calitatii
Exista un algoritm utilizat pentru a determina daca valoarea unei conditii are sens sau nu.
Modelul iradiatiei globale pe cer liber
1. Rigollier C., Bauer O., Wald L. , 2000. On the clear sky model of the $th European Solar Radiation Atlas with respect to the Heliosat method. Solar Energy, 68(1), 33-48.
3.3"Skylight-ul" Australian intrece toate standardele
Noile teste efectuate asupra iluminatulti international si de eficacitate energetica demonstreaza ca "solatube compact tubular skylight" cu usurinta intrec toate ferestrele traditionale de dimensiuni mult mai mari.
Experimentele conduse de catre American Energy Efficiency au dedus ca Solatube skylight retin aproximativ 80% din caldura in cladire, emit 75% mai putina caldura solara si asigura 23% mai mult ore lux in comparative cu ferestrele standard.
Experimentul independent comisionat de catre Solatube arata ca designul inovativ Australian tubular skylight - care acum se vinde peste tot in lume - ofera acum performante care exceed standardele de testare australiene.
"Decat sa fie o preocupare pentru Solatube noile standarde vor fi un atu pentru noi pentru ca produsele noastre au effect pozitiv asupra bilantului energetic al locuintei sau cladirii"a spus McCallum.
Solatube care este specializata in iluminare naturala si siteme de ventilare are un process de producere unic ingloband injectarea si sculptarea componentelor care-l ajuta sa asigure un sistem de lumina naturala care reduce pierderea si acumularea de caldura
"Prin producerea Solatube-ului si difuzorului utilizand o formula secreta rezistenta la uv si care asigura ca produsul nostrum opreste transferal de caldura noi am fost capabili sa obtinem rezultate de eficienta energetica neobisnuite pana acum in domeniulo nostru" a zis McCallum.
Solatube a fost primul in Australia care a produs reflectoare compacte tubulare care sunt acum vandute in intreaga lume inclusive in US, Japonia si Africa de Sud. Din introducerea lor pe piata in 1993 Solatube a castigat premiul Housing Association New Australian Design Award. Avand un mare success produsul initial a crescut in intreaga familie cu solutii pentru locuinta si spatii comerciale.
3.4. SOLAR CONTROL & SHADING DEVICES ( CONTROL SOLAR SI DISPOZITIVE DE UMBRIRE) Olgyay&Olgyay, 1957 - metode de determinare a insoririi si a dispozitivelor de control solar.
In
final lucrarea prezinta o colectie bogata de exemplificari.
CONCLUZII
In acest capitol reglementarea este mai saraca decat la iluminatul natural. Principalele normative se refera la aspecte legate de produse si realizarea lor (parasolare, fatade speciale vitrate). Documentele profesionale teoretice ne dau pe langa o serie de metode extrem de laborioase, stiintifice de evaluare a pozitiei soarelui pe bolta de evaluarea cantitatii de lumina incidenta si a metodelor de contracarare a efectelor nocive ale radiatiei solare. Exista si metode simplificate (de felul celor pe care le practicam cu studentii UAUIM ) ce pot controla efectele nedorite ale soarelui. Taote au un caracter orientativ si nu obligatoriu. In plus legislatia autohtona este destul de straina de aspectele controlului solar. Nici aici nu recomandam demararea cercetarii in vederea intocmirii unei norme ci mai degraba a unui standard care sa ghideze proiectantii in abordarea acestei probleme.
METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A INSORIRII INTR-UN PUNCT DAT
Se construieste masca de umbra pentru punctul studiat, utilizandu-se o dubla proiectie a obstacolelor ced obtureaza bolta mai intai pe suprafata acesteia si apoi pe un plan orizontal ce trce prin punctul de observatie. Se pot substitui aceste constructii grafice cu fotografii realizate cu obiective grand angulare sau prin mijloace de simulare CAD)
Se suprapune masca de umbra peste diagrama solara de proiectie ce reprezinta traiectoria soarelui pe bolta in tot timpul anului. Aceasta poate fi furnizata de institute specializate sau se poate construi, ea fiind aceasi pentru puncte de aceasi latitudine, indiferent de longitudine.
Pe diagrama solara se pot evidentia si alti parametrii: supraincalzire estivala, inghet hibernal, perioade de nebulozitate determinate statistic, etc.
Se poate suprapune si nomograma de puncte determinandu-se astfel si cantiatate de lumina in acel punct
Se poate determina stfel prin suprapunerea acestor instrumente regimul de insorire in tot timpul anului, umbrele purtate, cantitatea de energie (aport solar de exemplu pe timpul iernii) incidenta in acel punct
Se pot astfel prevede dispozitivele de protectie contra insoririi excesive (parasolare) atat ca conformare spatiala, cat si ca gabarite si amplasare. Se vor evidentia astfel solutiile ce permit un control selectiv al insoririi (umbrire eficienta in sezonul supraincalzit, aport solar hibernal, aport de lumina difuza din zona zenitala a boltii, etc)
Metoda surprinde cu destula precizie insorirea pe durata intregii zile (subampartita pe ore) tot timpul anului, "dintr-o privire" ; are dezavantajul ca necesita un efort din partea proiectantului in acomodarea cu proiectiile sferice, destul de neobisnuite la inceput pentru marea majoritate a arhitectilor. Totusi prin exersarea ei in cadrul UAUIM Bucurest, generatiile de viitori arhitecti se vor decurca cu mai mare usurinta decat generatiile actuale.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2011
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
