Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Executarea lucrarilor de terasamente

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Steel Connection Design
REZISTENTA LA COMPRESIUNE, UN PARAMETRU AL CIMENTULUI
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A STRUCTURII DE REZISTENTA
Proiect CNS - Analiza statica Grinda tip support
MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC JUSIFICATIV
CALCULUL CLADIRILOR CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE
MICROCLIMATUL INTERIOR AL UNEI CLADIRI
CERINTE PENTRU STRUCTURI METALICE
Analiza statica-Grinda cu zabrele
Auditul energetic al cladirilor existente

Executarea lucrarilor de terasamente

Caracteristicile lucrarilor de pamant: Se pot impartii in 2 categorii:

1)caracteristici fizice: densitatea, greutatea volumica, porozitatea, gradul de indesare, umiditatea, plasticitatea, permeabilitatea.




2)caracteristici mecanice: rezistenta la forfecare, compresibilitatea.

Pe langa acestea in cadrul lucrarilor de pamant de intereseaza caracteristica de variatie a volumului de pamant. In timpul lucrarilor de terasamente pamantul se poate afla in una din starile fizice:

Stare naturala

Stare compactata

Stare afanata

Dupa sapare pamantul isi schimba volumul datorita afanarii (infoiere) coeficientul de infoiere este raportul dintre volumul de pamant in stare afanata si volumul de pam in stare naturala. Ka= i= Va/Vn

Pt a simplifica transformarea volumelor din afanat in natural se foloseste terenul de coeficient de transf. naturala si arata ca volumul de pam in stare naturala se poate incarca intr-o anumita capacitate geometrica: Ki= 1/Ka

Dupa scurgerea unei perioade de timp de la sapare are loc o anumita indesare naturala, pamantul pastrandusi o anumita afanare remanenta. Astfel putem defini coeficientul de infoiere remanenta notat:

ir n a a = greutatea specifica pamantului dupa asezarea lui in deposit si indesarea naturala aproximativ 1-2ani. Atunci cand indesarea se face artificial se poate defini un alt coeficient: indice de compactare ca fiind raportuldintre greutatea specifica in stare naturala/ greutatea specifica in stare compactata ic n a.

Tinand seama de cele aratate mai sus se poate determina volumul de sapatura necesar pt realizarea unei umpluturi prin compactare naturala ca fiind: Vs= Vu/ir

Clasificarea pamanturilor: dupa dificultatea de sapare se clasifica in 16 categorii, din care 4 categorii de terenuri si 12 categorii de roci. Dificultatea de sapare normala nu coincide cu dificultatea de sapare cu mijloace mecanizate.

Caracteristicle tehnologice ale lucrarilor de pamant: in cadrul acestora amintim:

1)Traficabilitatea terenului: capacitatea unui teren de a suporta incarcarea data de vehicule pe pneuri sau senile in cadrul unui anumit nr de curse. Aceasta caracteristica depinde de natura terenului, umiditate si presiunea specifica admisibila pe teren. Traficabilitatea se determina prin testare, ex: terenurile mlastinoase sunt caracterizate prin trficabilitate slaba.

2)incarcabilitatea pamantului: este o masura apreciativa cu care fiecare tip de pamant se incarca respectiv se descarca din bena, cupa utilajului depinde de umiditatea si natura pamantului.

3)Amplasarea zacamintelor in raport cu nivelul apei: este o caracteristica care repartizeaz tehnologiile si utilajele de lucru in 2 categorii: a) Tehnologii cu utilaje pt sapaturi in uscat; b) tehn. Cu utilaje plutitoare.

4)Dimensiunile frontului de lucru: dupa modul de lucru al utilajelor deosebim: utilaje cu deplasare in timpul lucrului (screpere), utilaje cu pozitionare in timpul lucrului (dragline, excavatoare, macarale).

Frontul de lucru pt utilaje cu pozitionare in timpul lucrului este spatiul ce cuprinde nivelul de stationare al utilajului. Este caracterizat prin urmatoarele dimensiuni geometrice: lungime, latime, inaltime, adancime. Corespunzator dimensiunilor geometrice ale frontului de lucru lucrarile de pamant executate in uscat pot fi definite ca se executa in: spatii largi, spatii inguste, spatii restranse, spatii foarte inguste.

Pregatirea mecanizata a terenurilor: cuprinde urmatoarele procese tehnologice de lucru:

1)defrisarea terenului de tufisuri, arbori, arbusti, inclusive scoaterea radacinilor.

2)curatirea terenului de frunze, crengi.

3)scalificarea mecanizata a terenului

4)Saparea si indepartarea stratului vegetal (decopertare sau decopare)

5)demolarea si departarea materialelor existente pe teren.

6)Epuismente de suprafata

7)trasarea si sablonarea constructiei.

Trasarea lucrarilor de constructii:

Este obligatorie inaintea inceperii lucrarilor de sapaturi. Arhitectii detin informatii despre planul de trasare sunt planuri in care apar urmaoarele:

limitele de proprietate

axele constructie proiectate cu precizarea exacta a distantelor de la limita de proprietate pana la primul ax, are loc amplasarea noii constructii in planul XY daca sistemul de coordonate este urmatorul: mejdie limita de proprietate( din perete pana la limita de proprietate vecina 1,9m.

stabilirea cotei de nivel (trasarea dupa z a constructiei) stabilirea cotei 0,00

Amplasarea cotei pe Z se poate face:

a)     sistem local de coordonate

b)    sistem national de de cote de nivel



a)Sistem local de coordonate

In sistemul national de coordonate nu se stabileste 100.00 ci exact cota reala in acel pct. Alta diferenta nu se scrie cota teren +80 ci exact cota in acel pct.

Ordinea tasarii

verificarea reperelor de tasare din reteaua de trasare folosita ca pozitie si alcatuire.

Trasarea axelor constructiei.

Materializarea pctelor ce apartin axelor pe imprejmuiri ajutatoare si executate special in acest scop.

Trasari pe verticala (pe Z)

Trasarea gropilor de fundatie.

Trasarea umpluturilor.

Trasarea zidurilor

Trasarea si pozitionarea elementelor in plan orizontal.

Trasarea axelor constructiei: directiile axelor (unghiuri) se face cu teodolitul iar trasarea lungimilor cu ruleta, panglica. Baliza constructie temporara din lemn din 2 tarusi infipti in pamant 80cm, distanta dintre tarusi este de 1,001,50 legati cu o scandura (latime 10..15cm)

Observatii: la fiecare ax trebuie sa avem 2 balize. Balizele trebuie amplasate la o distanta fata de constructie a.i. sa nu fie deranjate in cazul executiei constructiei.

La intersectia sarmelor se transmit puncte la terenul natural cu firul cu plumb.

Cota cairelui este cota +0.00 +1.00 . Daca cota de fundare iau cota cui baliza = cata cui +1.00 rezulta T= 3.00m

Linia Vaglis: linia ajutatoare, cota 0,00 este cota finite.

Lucrarile de sapatura in spatii stranse si lucrari de sapatura in sapatii restranse:

Fundatii isolate:

CTA = c. teren amenajat

CTN = c. teren natural

CTD = c. teren decupat.

Umpluturi de pamant: Se realizeaza la platforma pt constr. industriale sau civile la diguri la infrastruc-tura drumurilor, cailor ferate, etc. Umplutirile se realizeaza in straturi de 20-30 cm grosime. Peratia se numeste umplere strat cu strat. Umpluturile cuprind urmatoarele procese tehnologice:

imprastierea operatia de asternere a materialului de umplutura)

udarea strat cu strat

compactarea strat cu strat



Imprastierea corespunzatoare frontului de lucru deosebim: imprastiere in spatii largi, in spatii restranse. Udarea in articolul de lucrare apare ca material consumat (apa). Umiditatea pamantului in momentul compactarii are un rol important influentand unele proprietati (compresibilitatea capacitatea de compactare, greutatea volumica, rez la taiere precum si lucrul mecanic). Se poate determina in loborator Wopt in care pamantul ajunge la o greutate volumica in stare uscata cu un consum redus de energie. Umiditatea depinde de natura terenului precum si ale caracteristicilor utilajelor de compactare.

Cazul cand W>Wopt de compactare: porii existenti in material sunt in majoritate umpluti cu apa devenind un fluid vascos. In acest caz se procedeaza la uscarea terenului timp de 2-3 zile prin intinderea si intoarcerea materialului de 2-3ori.

Cazul cand W<Wopt de compactare: energia de compactare se conserva prin reducerea frecarii intre particulele de material. In acest caz complectam umidiatatea cu apa. Operatia se numeste udarea pamantului strat cu strat.

Prin compactarea pamantului se reduce substantial. Tasarea ulterioara, creste densitatea si capacitatea portanta, se reduce prmeabilitatea precum si sensibilitatea la umezire. Elementele campactarii:

gradul de compactare: dupa metoda greutatii volumice gr de compactare se defineste ca find greutatea volumica in stare uscata efectiv realizata si greutatea volumica in stare uscata obtinuta prin diagrama (raport).

Forta de compactare.

Cofraje: sunt provizorii temporare, necesare constructiei din bet in perioada in care acesta nu are capacitatea de a se sustine singur. (decofrarea unui beton se face dupa 28zile aproximativ). Fiecare cofraj trebuie sa fie: rezistent: la sarcinile din greutatea proprie, din impingerea betonului, rez la montari si demontari repetate precum si la manipularii repetate; trebuie sa fie: exacte exacte in privinta redarii corecte a elementelor din bet si b.a.; trebuie sa asigure: din pct de vedere a respectarii normelor de tehnica si securitate.; la executarea cofrajelor: se accepta abateri limita la executie.; trebuie sa fie etanse: astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment.; sa fie simple: astfel incat sa asigure o executie si decofrare usoara, usurinta la montare demontare.; refolosibile: nr mare de refolosire influenteaza costul lucrarilor de cofraje.

Clasificarea cofrajelor: dupa conceptia de alcatuire cofrajele se clasifica in: fixe, cofraje demontabile, stationare, mobile, speciale. Cele demontabile sunt realizate din subansamble de elemente din cofraj refolosibile la un anumit nr de lucrari ( au captusala dintr-o tabla subtire) (cofraje tego). Cofrajele mobile sunt mobile in totalitate sau in parte si se deplaseaza luand pozitiisuccesive preintampinand turnarea bet. Cofraje glisante, cataratoare, suspendate, respective rulante. In cadrul cofrajelor speciale intalnim cofraje pneumatice acestea sunt din cauciuc sau prelate cauciucate sunt folosite la turnarea placilor curbe subtiri.

Cofraje pierdute: sunt folosite in general la realizarea de goluri de nise. Dupa destinatia cofrajelor: cofraje pt fundatii, pt stalpi, pt pereti, pt grinzi si plansee.

Cofraje fixe: se foloseste scandura pt realizarea peretelui de cofraj rigle si grinzi ecarisate pt elementele de lagatura sub forma de crengi si elemete auxiliare cuiele scoable si tirantii ( se realizeaza din otel OB37 cu diameter 6-8mm.

Realizarea cofrajelor pt stalpi: cofraje fixe, cofraje clasice.

Cofraje din panouri de placaj: sunt alcatuite din panouri de placaj rezistente la umezeala sustinute de un schelete de rez din metal sau cherestea. Panourile sunt modulate la un modul de 30cm. dimensiunile uzuale fiind 60x20cm. grosimea placajelor 8cm.

Cofreje unificate de iventar: se impart in 2 clase: 1) cofraje mixte la care pt realizarea fetei vazute a betonului se foloseste placajul tego iar pt schelete de rez ale cofrajelor profile metalice. Cofrejele metalica sunt alcatuite in totalitate din metal.

Cofraje metalice pt pereti din b.a.: se manipuleaza cu macaraua.

Cofraje glisante: fac parte sin categoria cofrajelor mobile demontabile acestea se asanbleaza o singura data la o constructie si apoi se deplaseaza pe vertical ape masura intaririi bet pana la realizarea constructiei. Utilizarea cofrajelor glisante se pot folosii la constr. civile, la industriale: cosuri de fum, turnuri de racire, silozuri pt depozitarea materialelor grenulare.

Cofrajul glisant se compune din cofraj mixt sau metallic se 1-1,2m. avand forma peretilor ce urmeaza a fi turnati. Aceste panouri vor avea o mica inclinare 3-10% pt a fovoriza deslipirea betonului de cofraj si reduce frecarile in timpul glisarii.

Jugurile metalice : au rolul de a prelua presiunea bet turnat, jugurile se dispun la un interval de 1,5-2m Verifica inclinarea pe o tije metalica, tuburi pt recuperarea tijelor.

OB37- livrare in colaci 6-12mm pt o grosime mai mare de 12mm in bare.

Pc52 6mm in colaci, 10-12mm bare in grup de 30diametre, 12mm in bare independente. Colacii au greutatea intre 400-600kg barele independente se livreaza intre 8-18m

Marcarea otelului: este necesara pt recunoasterea elementului de otel bet. Se face prin etichetare cu etichete metalice si bine legate de barele de otel beton.

O eticheta cuprinde: marca de fabrica a producatorului, nr lotului, marca otelului bet, controlul de calitate .

Verificarii de calitate: se face pt a stabili corespondente intre modul de executare si prevederile din proiectul de executie respective din prescriptiile tehnice in vigoare. Pt acest lucru trebuie verificata calitatea materialului pt otelul beton in bare si colaci. Se verifica existenta certificatului de calitate. Daca nu corespunde reglementarii in vigoare se refuza daca corespund se trece la verificarea profilului si a diametrului sectiunii otelului tinand cont de abaterile admise. Examinarea aspectului barii de otel pe suprafata barii admitem un strat de oxizi cu conditia ca dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunii sa fie in limitele admise. La oteluri Pc nu se admit ruperi sau intreruperi de nervure dar se admit denivelari, zgrieturi sau asperitati cu conditia ca adancimea maxima a aperitatii san u depaseasca adancimea limita. Se face proba de indoire la rece.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3699
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site