Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

Clasificarea principalelor grupe de metode de invatamant

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Clasificarea principalelor grupe de metode de invatamant

Din dorinta de a avea o imagine cat mai ampla asupra metodelor de invatamant, precum si a impactului lor formativ si informativ asupra elevilor, numerosi autori au incercat sa le clasifice si sa le descrie, oferind propria lor viziune asupra fenomenului studiat. Dar importanta unor asemenea clasificari nu este doar una teoretica, ci, in primul rand, practica, astfel oferindu-li-se profesorilor posibilitatea de a cunoaste si utiliza o varietate de metode si procedee. In acest mod se explica si interesul sporit pe care literatura de specialitate il acorda respectivei probleme, putand fi amintiti autori precum I. Cerghit, C. Moise, M. Ionescu, V. Chis, I. Nicola s.a.



Realizand o sinteza a acestor puncte de vedere, I. Cerghit (2006) si Daniela Cretu (1999, p.107-108) mentioneaza urmatoarele ca fiind cele mai des invocate clasificari:

dupa criteriul istoric: metode traditionale / metode moderne;

dupa sfera de aplicabilitate: metode generale / metode particulare;

dupa modul de transmitere al cunostintelor: metode verbale / metode intuitive;

dupa gradul de angajare al elevilor: metode expozitive / metode active;

dupa criteriul sarcinii didactice: metode de comunicare / metode de consolidare / metode de verificare a cunostintelor;

dupa modul de administrare a experientei de invatare: metode algoritmice / metode euristice;

dupa modul de organizare a invatarii: metode frontale / metode individuale / metode de invatare prin cooperare.

V. Gutu (2000) realizeaza o analiza comparativa a metodelor traditionale, respectiv interactive in urmatorul tabel:

Tabelul 2.1

Paralela intre metodele traditionale si cele moderne utilizate in predare.

METODELE TRADITIONALE

METODELE MODERNE

Pun accentul pe insusirea continutului, vizand, in principal, latura informativa a educatiei.

Acorda prioritate dezvoltarii personalitatii elevilor, vizand, in principal, latura formativa a educatiei.

Sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind vazut ca un "obiect" al instruirii.

Sunt centrate pe activitatea de invatare a elevului, acesta devenind "subiect" al procesului educational.

Sunt predominant comunicative, verbale si livresti.

Sunt centrate pe actiune, pe invatarea prin descoperire.

Sunt orientate, in principal spre produsul final.

Sunt orientate, in principal, spre proces.

Au un caracter formal, sunt rigide si stimuleaza competitia.

Sunt flexibile, incurajeaza invatarea prin cooperare si capacitatea de autoevaluare la elevi.

Stimuleaza motivatia extrinseca pentru invatare.

Stimuleaza motivatia intrinseca.

Relatia profesor-elev este autocratica, disciplina scolara fiind impusa.

Relatia profesor-elev este democratica, bazata pe respect si colaborare, iar disciplina deriva din modul de organizare al lectiei.

O alta clasificare a metodelor de invatamant, intalnita atat la I. Cerghit (1997), cat si la M. Ionescu (2000), porneste de la modul de insusire a experientei de invatare de catre elevi, fapt ce se poate realiza prin acumularea directa de catre acestia a experientei sociale incorporate in valorile culturii, prin contactul nemijlocit sau mijlocit al elevilor cu realitatea obiectiva, respectiv prin crearea / recrearea valorilor culturale prin implicarea activa a elevilor in procesul instructiv-educativ.

Din acest punct de vedere, se poate vorbi despre:

metode de comunicare bazate pe limbajul oral / scrie / intern;

metode de explorare nemijlocita / mijlocita a realitatii;

metode de invatare bazate pe actiuni reale / simulate;

metode de rationalizare a instruirii.

In opinia autorilor citati, o asemenea abordare pare mai utila atat din punct de vedere teoretic, cat si practic, oferind o imagine de ansamblu care elimina exclusivismul generat de abordarea binara a metodelor didactice. Conform acestei viziuni, metodele de invatamant se afla intr-o stransa interdependenta, profesorul putand sa apeleze la oricare dintre acestea pentru atingerea obiectivelor educationale proiectate (V. Blandul, 2007, p. 236).



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3391
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved