Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Gradinita

Cultura organizationala a scolii

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Cultura organizationala a scolii

Cultura organizationala a scolii se refera la valorile, atitudinile, credintele, normele, traditiile si obiceiurile care s-au format de-a lungul timpului intr-o anumita unitate scolara si s-au transmis din generatie in generatie celor care fac sa functioneze institutia scolara respectiva.




Cultura organizationala a unei unitati scolare poate fi analizata din perspectiva a doua planuri distincte:

cultura normativa (aspectul formal)

cultura expresiva (aspectul informal)

Cultura normativa se refera la ansamblul de reguli, norme, pozitii, ierarhii, cu caracter formal, asa cum sunt ele inscrise in documentele care reglementeaza activitatea tipului respectiv de unitate scolara.

Cultura expresiva se exprima prin:

ansamblul trairilor, sentimentelor, aspiratiilor persoanelor care compun colectivul unitatii scolare respective, etosul organizational al acestora;

simbolistica organizatiei (rituri, ritualuri, ceremonii specifice).

In concluzie, cultura organizationala a scolii poate fi definita ca fiind „ansamblul valorilor, credintelor, aspiratiilor, asteptarilor si comportamentelor conturate in decursul timpului in fiecare organizatie, care predomina in cadrul sau si-i conditioneaza direct si indirect functionalitatea si performantele” (NICOLESCU O., VERBONCU, I., 1999, p. 402).

Specificul culturii scolii ca organizatie sociala poate fi analizat prin referire la urmatoarele niveluri si totodata aspecte de continut ale ei:

  • presupozitiile de baza;
  • valorile culturii scolii;
  • normele culturii scolii.

Presupozitiile de baza indica modul in care este orientata o cultura organizationala, caci se refera la „filozofia” personalului institutiei cu privire la educatie si valoarea ei pentru om, importanta sociala a institutiei scolare, rolul profesorului etc.

De exemplu, convingerea ca omul este perfectibil prin educatie sau, dimpotriva, aceea ca educatia nu poate influenta semnificativ pe elevii cu un potential ereditar nefavorabil pentru anumite discipline, ori ca provenienta sociala a elevilor scolii ar fi de natura sa explice rezultatele mai mult sau mai putin bune etc. Alte aspecte se refera la conceptia dominanta cu privire la natura si caracteristicile adevarului: care este instanta care instituie un adevar in cadrul organizatiei? Adevarul este apanajul unor membri cu experienta si mai in varsta sau trebuie sa fie rezultatul unui consens? In functie de raspunsul la asemenea intrebari, in unele organizatii se poate constata o inclinatie spre respectarea autoritatii, a ierarhiilor sau, dimpotriva, o mai mare apreciere a autonomiei, a individualismului si a deschiderii spre autoconducere, intr-o institutie in care fiecare se simte responsabil de tot ce se intampla si toti alcatuiesc o „familie” in care fiecare se ingrijeste de ceilalti.

Valorile culturii scolii exprima opiniile cele mai raspandite intr-o unitate scolara cu privire la ceea ce este dezirabil pentru ca scoala respectiva sa fie mai performanta. Ele exprima orientarea personalului scolii spre inovatie sau spre conservatorism, orientarea spre calitatea procesului de invatamant sau spre indeplinirea formala a obligatiilor

Normele comportamentale organizationale reprezinta o alta forma de manifestare a culturii organizationale scolare. Ele pot fi:

norme formale – referitoare la comportamentul personalului scolii in situatii care au implicatii semnificative asupra performantelor unitatii scolare; sunt cuprinse in regulamente de ordine interioara sau in unele decizii adoptate de conducerea scolii;

norme informale – stabilite de-a lungul timpului de personalul insusi, in mod spontan, neinscrise in vreun regulament, dar care stabilesc modalitati de comportare in diferite situatii umane, de mare importanta pentru ei toti; (ele exprima, de exemplu, „ce nu se face”, „sa nu-si critici colegii in fata parintilor, a elevilor”, „sa umbli cu reclamatii la director” etc.)

In interiorul unei unitati scolare pot coexista mai multe subculturi organizationale:

  • cultura organizationala  a cadrelor didactice;
  • cultura organizationala  a elevilor.

Cultura organizationala a cadrelor didactice este segmentul culturii organizationale a unei scoli care este cel mai puternic diversificat. Ea include substructuri care pot uneori sa se afle in relatii divergente, concurentiale si conflictuale (Paun E., 1999). Asemenea substructuri pot fi clasificate dupa mai multe criterii:



  • criteriul sexului (cultura feminina si cea masculina),
  • criteriul statutului profesional (cultura profesorilor si cea a invatatorilor),
  • criteriul varstei (cultura tinerilor si cea a varstnicilor),
  • criteriul vechimii (cultura noilor veniti si cea a profesorilor cu vechime).

Fiecare subcultura are note caracteristice distincte.

De exemplu, cultura feminina se asociaza cu o mai mare pretuire a dimensiunii afective in relatiile cu elevii si cu colegii, dar si cu o mai mare frecventa a manifestarilor de gelozie, invidie, barfa, tensiuni si conflicte pe teme de promovare in cariera etc.

Pentru cultura invatatorilor dominante sunt o serie de valori, cum sunt iubirea pentru copil, atasamentul fata de profesie, cooperarea, in vreme ce pentru cultura profesorilor cel mai adesea sunt dominante valorile legate de specializarea curriculara, excelenta academica, competitie, intelectualism. Uneori pot aparea conflicte intre cultura invatatorilor si cea a profesorilor, primii avand sentimentul ca sunt tratati cu superioritate de colegii lor profesori.

Cultura varstnicilor ii face pe acestia sa fie inclinati spre valori legate de respectul pentru profesie, prudenta; uneori manifesta conservatorism, ori manifesta sentimente de dezamagire fata de atitudinile noilor generatii; tinerii sunt partizanii competitiei, creativitatii, spiritului de sacrificiu si le sunt caracteristice entuziasmul, dorinta de afirmare si de progres.

Cultura organizationala a elevilor se refera la modul de a vorbi cu colegii, ori cu alte persoane din scoala, modul de a se imbraca, preferintele muzicale sau pentru anumite jocuri, dar mai ales pentru diverse strategii de adaptare la institutia scolii si pe care elevii si le impartasesc unii altora sau le dobandesc prin experienta personala.

Cand intram intr-o scoala sau observam jocurile din curtea scolii, vedem cum se manifesta aceasta subcultura specifica. Normele care controleaza comportamentul membrilor grupurilor de prieteni sunt puternice. Este suficient sa se observe conformismul in imbracaminte, gesturi, limbaj si argou, pentru a se descoperi ce este acceptabil in interiorul grupurilor de elevi dintr-o anumita scoala. Chiar si in jocuri, copiii invata sa interactioneze cu prietenii lor in conformitate cu anumite reguli si sa se exprime, pe rand, verbal si nonverbal. Ei vor utiliza aceste comportamente in cursul contactului lor formal cu lumea adulta. Aceste comportamente se constituie intr-un agent socializator important in viata unui copil.

Pentru majoritatea adolescentilor, prietenii sunt un grup de referinta care le influenteaza modul cum se imbraca, modul de a vorbi, preferintele – intregul fel de a fi. De multe ori grupul de prieteni al elevului este constituit de prietenii de cartier, care uneori dateaza din scoala primara. Grupul de prieteni indeplineste o serie de functii pentru membrii sai: tinerii de varste si status social egale se pot exprima liber in interiorul grupului; ei experimenteaza interactiunea sociala si prietenia in timp ce invata sa se inteleaga unul cu celalalt, invata rolurile sexuale; grupul intareste normele, regulile si moralitatea.

Adeseori activitatile grupului au putin de a face cu sarcinile scolare, desi ele pot influenta performantele la invatatura si alte aspecte organizationale, cum ar fi activitatile extrascolare.

Exista chiar temerea ca notele bune le scad popularitatea. Multi elevi incearca sa nu para prea „destepti”, de teama de a nu pierde aprobarea grupului. Pentru un adolescent dezaprobarea unui prieten este mai greu de acceptat decat cea a unui parinte. Elevii cu foarte bune rezultate scolare nu sunt foarte apreciati de catre colegii lor, ba chiar sunt de multe ori ridiculizati.

Climatul din cadrul organizatiei scolare

Delimitari terminologice si caracteristici

„Climatul reprezinta moralul grupului, ambianta intelectuala si morala care domneste intr-un grup, starile subiective mai ales cele de ordin afectiv si moral” (Paun, E., 1999, p.115 ). Climatul intervine in relatia dintre elev si mediul sau de activitate si inglobeaza semnificatiile pe care elevul le confera celor cu care interactioneaza, avand de cele mai multe ori un caracter situational si contextual, o anumita stabilitate, dar si o dinamica accentuata. El se manifesta prin caracteristicile relatiilor psihologice din scoala, tipul de autoritate, starile de satisfactie, gradul de coeziune din comunitatea scolara.

Climatul scolar influenteaza mai ales performantele profesorilor si elevilor, dar si calitatea activitatilor pedagogice in ansamblu, putand avea atat valori pozitive (factor de sustinere), cat si valori negative (factor perturbator).




Caracteristicile definitorii ale climatului psihosocial, sunt (Cristea, D.,1984, p.104):

1. are un caracter sintetic, in sensul ca reprezinta o rezultanta a unui ansamblu de factori interni si externi, obiectivi si subiectivi. Astfel, climatul apare ca o atitudine colectiva a grupului dat, determinata de interactiunea tuturor factorilor obiectivi si subiectivi care actioneaza in mediul in care grupul isi desfasoara activitatea (mediul scolar);

2. o relativa stabilitate si independenta in raport cu factorii care l-au generat.

El nu se dezvolta si nici nu se modifica imediat sau foarte usor in urma actiunilor factorilor determinanti, avand o anumita inertie, datorita functiei reglatoare si compensatoare pe care o are climatul in dinamica microgrupurilor;

3. are un caracter generalizat la nivelul grupului respectiv, in ciuda atitudinilor diferite ale unor membri in raport cu anumite aspecte care contribuie la generarea climatului.

Atmosfera se refera la aspectele tranzitorii ale climatului, in sensul ca pot aparea diverse „nuante” de atmosfera pe fondul aceluiasi climat, acestea fiind determinate de actiunea unor factori aleatori ce pot avea o durata relativ redusa. Trebuie insa mentionat faptul ca, moralul poate fi un descriptor si pentru individ, indicand starea psihoafectiva a acestuia, in timp ce climatul se refera exclusiv la realitati colective (grupuri, organizatii).

Tipuri de climat

1. Climatul deschis - se caracterizeaza prin cooperare si respect intre membrii institutiei scolare, relatiile dintre profesori fiind colegiale si prietenesti;

2. Climatul angajat - se caracterizeaza prin comportamentul rigid si autoritar al managerului, care-i frustreaza pe profesori si pe elevi printr-un control strict, nerespectandu-le profesionalismul.

3. Climatul neangajat - este opus celui angajat;

4. Climatul inchis - este caracterizat de manageriautoritari, inflexibili si ineficienti si de profesori intoleranti, lipsiti de angajare, desfasurandu-si activitatea mai mult din obligatie.

Factorii care influenteaza climatul educational

Climatul scolar apare ca o rezultanta a actiunii unor serii de factori dintre care unii au o influenta mai mica asupra sa, avandu-si originea in trairile cotidiene ale personalului scolii, iar altii au o influenta permanenta si efecte vizibile, dintre acestia din urma, mai importanti fiind (Paun, E., 1999, pp.117-119):

1. Factorii structurali

Ei se refera la structura organizatiei scolare (modul de grupare si interactiunea membrilor, distribuirea status-urilor si rolurilor) care este stipulata de legislatia scolara, in care sunt definite si delimitate nivelurile de organizare, raporturile ierarhice, pozitiile, repartizarea responsabilitatilor.

Dintre factorii mai importanti ce influenteaza climatul scolii, amintim:

- marimea scolii (in scolile mari climatul este mai rece, iar in scolile mici mai cald);

- compozitia umana a scolii (in scolile in care exista diferente mari privind tipurile si nivelurile de pregatire profesionala apar mai des stari conflictuale).

2. Factorii instrumentali, care se refera la conditiile si mijloacele de realizare a obiectivelor scolare;

3. Factorii socio-afectivi si motivationali

Ei influenteaza gradul de integrare socio-afectiva, coeziunea si motivatia elevilor, relatiile interpersonale afective (acceptare, respingere, indiferenta), relatiile profesor-elev, gradul de satisfactie-insatisfactie determinat de procesul instructiv-educativ.

Factorii care influenteaza nivelul moral al grupului sunt (Nicola, I., 1974, p.31):

a) existenta unui scop pozitiv care sa canalizeze eforturile tuturor membrilor;

b) acceptarea acestui scop;

c) controlul si evaluarea corecta a rezultatelor;

d) succesul obtinut in munca;

e) recompense morale si materiale celor ce obtin rezultate;

f) o ierarhizare in timp a scopurilor si obiectivelor.

Acesti factori depind atat de contextul social in care grupul isi desfasoara activitatea, cat si de membrii si configuratia grupului si mai ales de liderul sau a carui forta, pozitie si stil influenteaza profund moralul grupului.

Comportamentul profesorului este in stransa corelatie nu numai cu performantele scolare ale elevilor, ci si cu climatul clasei si productivitatea acesteia. Elevii iubesc profesorii calmi, buni, prietenosi, apropiati, drepti, care mentin si stimuleaza interactiunile dintre ei si, in acelasi timp, mentin ordinea si disciplina. Elevii resping profesorii care nu incearca sa-i inteleaga, care sunt foarte autoritari si acorda pedepse, pe cei care dau relatiilor lor cu elevii un caracter impersonal, bazat pe un control strict al rolurilor si normelor.

Climatul grupului depinde in buna masura de convergenta normelor, de aceea efortul educatorilor trebuie sa fie indreptat spre evitarea conflictelor normative.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2539
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site