Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Gradinita

EDUCATIE SI INVATAMANT

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




EDUCATIE SI INVATAMANT




Sociologia educatiei si invatamantului s-a constituit intr-o ramura distincta a sociologiei parcurgand un drum foarte spinos de realizare a campului sau de cercetare precum si a obiectului sau de studiu.

Trebuie sa retinem un aspect si anume faptul ca tendinta actuala de diversificare dar si de integrare a stiintelor, a surprins sociologia educatiei intr-un proces activ de constituire. Astfel diversificarea se produce preponderent in registrul epistemologic, integrarea este produsa in mod marcat de latura operational metodologica. Astfel ca din ratiuni general ca din ratiuni general epistemologica – sociologia educatiei si invatamantului se constituie intr-un domeniu al cunoasterii sociologice si in acelasi timp simultan ea se integreaza intr-un complex stiintific interdisciplinar si anume acela al stiintei educatiei, care cuprinde intr-o unitate si unitatea de preocupari, care prezinta intr-o unitate o valoare explicativa si operationala mai cuprinzatoare, pe langa sociologia educatiei si invatamantului stiintele pedagogice, psihologice mai cu seama cea a varstelor si cea pedagogica totodata mai prezinta conexiuni cu datele antropologiei, etnografiei, ergonomiei si a demografiei.

Evidentiem faptul ca putem distinge tipologic educatiei ca relatie si procesul social in totalitatea vietii sociale, sociologia educatiei si invatamantului se raporteaza pe de o parte, la totalitate, iar pe de alta parte la alte tipuri de relatii si procese sociale.

Astfel ea va distinge specificitatea structurii sociale a educatiei mai cu seama a celei economice particularitatea sistemului institutional al invatamantului.

Trebuie sa aratam ca interesul pentru problematica sociologica a educatiei si a invatamantului au o anumita vechime, dat fiind faptul ca aceasta problematica evidentiaza nu numai interesul pur stiintific pentru procesele educationale, ei si o tendinta accentuata de a explica multiplele fenomene si presiunile contradictorii la care sunt supuse sistemele de invatamant din multe tari, cu precadere cu cele aflate in procesele de tranzitie in cele din tara noastra.

Sociologia educatiei si a invatamantului permite supunerea educatiei contemporane la un examen critic presupune abordarea sistemului de invatamant vizat ca „ansamblu structurat ale carui diverse elemente, actionand si reactionand unele asupra altora, fac sa apara „indicatori” datatori de seama despre buna sau seama desfasurare a acestor interactiuni.

Sociologul francez defineste sistemul de educatie in felul urmator: „prin sistem de educatie, noi nu intelegem, doar ansamblul diferitelor niveluri si tipuri de invatamant cum ar fi cel primar, secundar postsecundar , general si specializat, ci de asemenea, toate programele si procesele organizate de educatie si de formare, care se ataseaza invatamantului propriu-zis si pe care le denumim educatie van scolara. Retinem ca din acest punct de vedere concepand educatia ca sistem, si anume ca sistem deschis care comporta atat ca sisteme de intrare cat si zone de iesire, sustinatorii teoriei sistemelor aplicate la educatie considera ca sociologia educatiei si invatamantului cuprinde urmatoarele trei componente principale:

1. SOCIOLOGIA INSTITUTIILOR si a procesului intern de educatie ce ne indica functionarea sistemului propriu-zis.



2. SOCIOLOGIA intrarilor in sistem care realizeaza analiza functiilor educative ale familiei, a rolului structurii de clasa a societatii precum si directionarea accesului la educatie si a mediului social extrascolare ca mediu formativ.

3. SOCIOLOGIA iesirilor din sistem care realizeaza studierea nevoilor sociale de cadre calificate si a raportului dintre dezvoltarea, social economica si sistemul de invatamant. In acest sens este codificatoare schemele sintetizatoare, generale despre dispunerea sistemului de educatie realizate dupa Ph.H.Coombes.

Aceasta permite o evaluare a sistemului de educatie prin prisma adecvarii la cererea sociala de educatie. Viziunea prezentata este fara indoiala realista si este permiabila la determinari cantitative, de calculul unor serii multiple de indicii ai eficientelor sociale a educatiei. Este interesant de remarcat faptul ca sociologii americani cum ar fi Th. W. Schulty, M.J. Bowman si H.S. Parnes au reusit sa ajunga la elaborarea unor strategii tip pentru determinarea eficacitatii sociale, economice si educatiei si sa avanseze serii multiple de masuri de natura organizationala, care au menirea sa contribuie la amplificarea rentabilitatii globale a educatiei.

Retinem faptul ca toate orientarile economiste in sociologia educatiei si a invatamantului vizeaza urmatoarea gama de probleme: raportul dintre educatie si dezvoltarea social-economica, dezvoltarea economica, instructia elementara si piramida scolara, formarea capitalului uman, contributia educatiei la generalizarea venitului national, formarea specialistilor si conditiile utilizarii lor sociale.

Din cele expuse mai sus rezulta cu o deosebita claritate ca analiza educatiei prin prisma teoriei sistemelor si orientarea economista reprezinta tendinte predominante in sociologia contemporana a educatiei si a invatamantului.

Mai remarcam de asemenea o alta serie de orientari in sociologia americana a educatiei si a invatamantului care are ca trasatura dominanta analiza educatiei prin prisma raporturilor care se stabilesc intre factorii implicati intre actul educational, si se apeleaza la unele concepte – parghie cum sunt de pilda cele de „mediu” „influenta” stimulent social”. Edificator in acest sens sunt afirmatiile lui R. Merton si care N.Rogaff care afirma „Sociologia educatiei” urmareste sa determine natura mediului social si psihologic constituit prin scoala sa masoare influenta pe care o exercita acest mediu asupra copiilor pe tot parcursul formarii lor: acumularea de cunostinte adaptarea de atitudini sau elaborarea unei scari de valori. De asemenea ea comporta studiul sistematic al proceselor externe care actioneaza asupra scolii si care isi au sursa fie in exigentele si problemele diferitelor profesiuni, fie in cerintele noi ale societatii.

Mentionam de asemenea ca problematica sociologica a educatiei se dezvolta in perioada actuala in mare masura si de pe pozitie care apartin stiintelor pedagogice si mai cu seama la orientarile comparative si care sunt inclinate spre psihosociologie.

In sfarsit dar nu in ultimul rand mai afirmam aici ca delimitarea obiectului de cercetare a sociologiei educatiei si invatamantului este realizata, in mai multe lucrari pornindu-se de la studiul comparativ al functiilor obiective si relatiilor educatiei cu realitatea sociala globala in diferite societati. Unul dintre sociologii americani renumiti A.M. Halesy considera ca sociologia educatiei trebuie sa se supuna analizei functiei de a transmite cultura intre generatii care permite indivizilor un acces integrator in societate, model in care este organizata educatia in diferite societati structuri verticale si orizontale ale sistemelor de invatamant de aici concluzia ca AH. Mdsey dezvolta ideea care contureaza sociologia educatiei ca un studiu comparativ al educatiei in societati diferite.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 774
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site