Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Gradinita

Managementul activitatilor zilnice

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Managementul activitatilor zilnice



Psihopedagogie speciala

Managementul activitatilor zilnice

Traducere

Probabil oricine a incercat instruirea celor cu dizabilitati a luat contact cu incertitudinile miscarilor corespunzatoare lor.Timp de multi ani putine date erau disponibile pentru validarea nevoilor cu perspective mari. In orice caz, acum avem o oportunitate de a raspunde unei analize in profunzime a nevoilor celor cu dizabilitati.

Bachmann (1971) a reportat pe un studiu a 167 de tineri cu dizabilitati, cei mai multi absolvisera “ scoli speciale “ in timpul anilor 1964 -1965, elevii - aranjati pe varste de la 18 la 22 de ani. Obiectivul studiului era de a determina pana la ce grad acei elevi experimentau succese sau insuccese, in relatie cu anumite situatii: angajare, distractie, activitati sociale, prietenii, grija de sine, timp liber, independenta si conceptia de sine.

Constatarile acestui studiu au fost descurajatoare. Toti, in afara de o mica parte din elevii inspectati, au avut parte de esecuri in cele mai multe dintre posturile amintite mai sus. De exemplu, cei mai multi dintre ei nu au fost angajati ; doar 9 au muncit in mod competitiv ; putini au avut prieteni, cea mai mare parte n-au avut activitati sociale sau recreative ; deasemenea cei mai multi au fost aproape complet dependenti de parintii lor si nu numai, in ceea ce priveste grija si activitatile lor zilnice ; toti in afara de unul au avut o conceptie despre sine proasta. Televiziunea era cel mai frecvent mod de a lua contact cu lumea exterioara.

Punerea in aplicare a programului

Noi presupunem ca variabilele Bachmann selectate pentru studiu sunt nevoi cu prioritati inalte ale celor cu deficiente. Inainte sa apara alte date care sa indice o alta prioritate a nevoilor, aceste variabile pot servi ca baza stabilirii obiectivelor educationale pt persoanele cu dizabilitati fizice. Altii implicati in antrenarea acestor persoane, au o responsabilitate de a munci, conform acestor obiective :

1. abilitatea de a obtine o ocupare semnificativa a fortei de munca ( fie ca este munca la domiciliu, piata de munca, industrie protejata sau competitiva )

2. capacitatea pentru viata independenta corespunzatoare capacitatilor fizice si mentale.

3. capacitatea pentru implicarea comunitatii ( incluzand o varietate de abilitati zilnice de viata )

4. abilitatile de participare in timpul liber disponibil ( semnificativ ) ( un management bine definit al sistemului de timp liber)

a.       experienta recreationala

b.      crearea si sustinerea prietenilor

5. dezvoltarea unui transport sigur

6. master in abilitatile ce au ca scop grija de sine

7. abilitati (de a nu locui cu parinti, convalescenta in spitale sau institutii de stat)

8. dezvoltarea unui concept de sine sanatos.

Instruirea bazata pe aceste nevoi ale copiilor cu deficiente, este sugerata de studiul facut de Bachmann. Rezumatele diferitelor programe de instruire, dezvoltate pentru a intalni aceste nevoi, sunt incluse in acest capitol ca exemple si ghiduri. Fiecare program in parte evidentiaza caracteristici diferite. Schweitzer, programul abilitatilor zilnice de viata (Mc.Collom-1987) demonstreaza aspecte ale managementului de viata, programate din copilaria timpurie. Programul de experienta de viata ( 1976 ) subliniaza modul de pregatire a functionarii independente in comunitate. Programul « tinerii cu dizabilitati dupa scoala ( Depew 1980 ) este un exemplu de program desfasurat dupa scoala pentru elevii care isi petrec cea mai mare parte din timp la ore regulate.

Este important sa dam copiilor cu dizabilitati oportunitatea de a-si dezvolta capacitatile de autoajutorare si de a se integra in lumea exterioara de la cele mai fragede varste. Prin intermediul acestor activitati, speram ca fiecare copil va dezvolta o atitudine de «  lasama sa ma ajut singur « iar parintii lor ii vor ajuta sa invete si sa consolideze aceasta atitudine.

Cand un program de dezvoltare a capacitatilor de a trai, este pe cale sa inceapa cu tinerii cu dizabilitati, este de ajutor sa observi intai modul in care copiii fara dizabilitati isi dezvolta aceste capacitati. Ele sunt invatate treptat pe parcursul unor ani. Copii isi dezvolta aceste abilitati observand, experimentand, lucrand alaturi de o persoana mai experimentata si lucrand intr-un mod supervizat unde supravegeherea diminueaza cresterea abilitatilor.Copiii cu dizabilitati pot incepe un astfel de program de dezvoltare a capacitatilor zilnice, atunci cand incep gradinitza  si sa le implementeze de-a lungul anilor de scoala. Multe dintre aceste activitati pot fi invatate in clasa. Pentru altii, un centru specializat in activitatile zilnice de viata, vor crea o atmosfera mult mai realista unde sa invete si sa practice aceste lucruri.Un astfel de centru ideal, va fi format dintr-o bucatarie, sufragerie, dormitor si baie. Multe scoli speciale au asemenea centre de antrenare, ca parte integranta intr-o unitate de terapie ocupationala. Casele elevilor pot fi de asemenea folosite.

Profesorii de la ore, terapeutii fizici si terapeutii ocupationali lucreaza impreuna cu parintii si copilul, pentru a face posibila invatarea acestor abilitati si sa descopere cel mai practic mod pentru copil de a-si dezvolta capacitatile personale. Asteptarile realizarii acestor obiective cresc o data cu maturitatea si abilitatile fizice ale copilului. Cei care au deja 3 ani, vor ajuta alta persoana sa puna o cuvertura pe pat. Cei de 6 ani ar putea fi capabili sa faca un pat destul de respectabil– dar nu va asteptati sa aiba colturi patrate si cearsafuri stranse. Cei de 12 ani ar trebui sa fie capabili sa schimbe cearsafurile, daca li se cere acest lucru.

Abilitati zilnice din copilaria timpurie

Joan McCollom ( 1978 ), un profesor cu certificare si de asemenea un terapeut fizician cu certificare in pioneratul the Schweitzer Daily Living Skills Program, un program model ce apartine districtului San Diego, ce ilustreaza modul in care se invata aceste abilitati chiar din copilaria timpurie. Programul contine urmatoarele obiective :

  1. Invatarea unei sarcini
  2. Ajutoare si proceduri adaptive
  3. Implicarea comunitatii in :

a.       evaluarea

b.      activitati sugerate

c.       implicarea parentala

d.      liste de control si evaluare a abiltatilor zilnice

Invatarea unei sarcini

Nu exista nici un mod «  cel mai bun «  de a invata o sarcina . Copii vor invata fiecare sarcina in moduri diferite, depinzand de natura deficientei de care sufera ( vezi cap. 6 ). Ei primesc oportunitatea de a indeplini o sarcina, de a invata pasii de baza si de a lucra indiferent de ce adapatari trebuiesc facute. Apoi ei au sansa de a continua sa invete, sa adapteze si sa rafineze sarcina dupa ei insisi.

Figura:12-1 Figura:12-2 Figura:12-3

Ajutoare si proceduri adaptive

A ajuta un copil cu deficiente fizice sa isi dezvolte o independenta mai mare, va dezvolta creativitatea tuturor celor care lucreaza cu el. Copilul, de asemenea, va concepe metode de indeplinire a sarcinilor care se potrivesc cel mai bine nevoilor si abilitatilor lui fizice. Un simplu astfel de ajutor sau procedura adaptata poate ajuta copilul sa faca un anumit lucru, pe care altfel n-ar fi in stare sa-l faca singur. De exemplu, pentru a sta la o masa va lasa usile bufetului deschise, si va avea mult spatiu pentru picioare si scaunul rulant (figura 12-1). Pentru ca un copil sa poata sta in picioare in fata chiuvetei este prins cu o curea de tejgheaua acesteia (figura 12-2, 12-3).

Copiii care au dificultati in cararea diferitelor lucruri pot folosi un carucior cu 2 roti pentru a muta lucrurile dintr-o parte in alta. Alte ajutoare pot veni de la elevii care au dificultati in a tine ( a tine in maini, brate ) diferite lucruri (figura 12-4a si b).

Multi copii care folosesc scaune rulante vor petrece cea mai mare parte a timpului acasa pe podea. Acesta este un loc bun de a parctica cele mai multe capacitati de a se imbraca. Multe sarcini de intretinere a casei pot fi facute de asemenea, de pe podea. Un scooter bord ofera mobilitate pentru actiuni cum ar fi datul cu aspiratorul(figura 12-5). Patul poate fi facut usor dintr-o pozitie ingenunchiata(figura 12-6).


Metodele normale de a indeplini diferite sarcini nu sunt practicate de foarte multi indivizi cu dizabilitati. Cei mai multi dintre noi nu vor spala vase cu picioarele. Pentru unii e singura cale de a face asemenea lucru. Nu va fie frica sa va folositi imaginatia !

Figura : 12-4a Figura : 12-4b


Figura : 12-5  Figura : 12-6

Implicarea comunitatii.

Implicarea comunitatii este importanta. Excursiile la supermarket ajuta copiii sa invete atat despre conceptul de bani, cat si despre soldul produselor intr-un asemenea magazin. Micul dejun sau pranzul la un restaurant, o plimbare cu autobuzu, sau un drum la zoo sau prin parc, toate acestea ajuta copiii sa-si dezvolte constientizarea sociala si abilitatea de a se raporta la cei din jur ( referintzele la cei din jur ). Cei mai multi copii cu dezabilitati utilizeaza un autobuz special care-i duce la scoala. Cateodata ei il asteapta singuri ( adica nu ii ajuta cineva sa stea in statie sa astepte autobuzul ). O plimbare la magazinul din colt sau in parc, sau pur si simplu in jurul blocului va ajuta acesti copii sa invete sa fie prudenti pentru siguranta lor(figura 12-7).

Figura : 12-7

Copiii in scaune cu rotile sunt incurajati sa si impinga carucioarele propii. Ei sunt de asemenea invatati sa deie instructiuni, atat pe cale orala sau prin alte cai alternate de comunicare, celor care ii ajuta. Poti auzi pe cineva spunandu-i unui prieten cum sa-i opreasca scaunul si sa-l ridice sus : « puneti piciorul pe bara si inclina scaunul pe spate . Impinge-ma inapoi putin. Pune-mi rotile pe pozitia de oprit. Impinge-ma pe mine sus cu ajutorul rotilor mari.« 

Evaluarea 

O lista bine facuta cu aceste abilitati zilnice de viata aplicabile copiilor de la 3 ani pana la 12 ani, este folosita ca instrument de evaluare ( lasa ma s-o fac chiar eu de John McCollom ). Marile abilitati sunt impartite in subabilitati.( abilitati mai mici ). Lista poate fi extinsa pentru a include activitati specifice pentru copiii mai mari si tinerii adulti. O scara de rate de pana la 5 puncte este folosita pentru a indica nivelul de independenta. Lista poate fi folosita pentru a evalua nevoile si progresele unui copil sau ca o lista de evaluare a activitatilor invatate. ( a se vedea figura 12-8 ).

Activitati sugerate

O varietate de activitati poate oferi copiilor oportunitati de dezvoltare si practicare a abilitatilor de «  autoajutor « , cateva dintre aceste activitati sunt specifice copiilor la anumite nivele de dezvoltare ; altele sunt invatate dea lungul unei lungi perioade de timp.

Imbracarea

a) folositi un nasture pe un panou,un siret pe o scindura, jucarii comerciale valabile si alte materiale comerciale pentru a practica apucari rapide sau incete de nasturi, fermoare si catarami.

b) lasati copiii sa ieie si sa puna ei insisi pulovorele si jachetele. Acordati-le atata asistenta cat pentru a evita frustrarea.

c) copiiilor le place sa practice abilitatile de imbracare cand au o multime de haine sa le probeze si o oglinda pentru a se admira. Puneti la cale un show de moda sau o parada, pentru alta ora de clasa, astfel incat copii sa-si poata arata frumusetea.

d) tinerii si adulti care au nevoie sa practice anumite tehnici specifice de a se imbraca, au nevoie sa li se acorde mai mult timp, asistenta si intimitate pentru asa ceva

2. Intretinerea si igiena personala

a) abilitatile de intretinere pot fi practicate ca o rutina a clasei. Mainile si fata se spala adesea in timpul programului de scoala. Daca un copil nu poate sa ajunga la chiuveta, da-i un prosop umed, lasati copiii sa se ajute singuri.

b) copiii isi pastreaza periutele de dinti in salile de clasa, ca sa le foloseasca dupa pranz sau gustare.

c) lasati copiii sa stea in fata oglinzii sa-si pieptene si sa-si perie parul, ei pot sa pieptene si sa perie de asemenea, parul altui prieten.

d) invitati pe cineva de la o agentie de modelling sau scoala sa discute cu ei despre ingrijire si igiena.

e) invitati un cosmetician sa viziteze scoala pentru a discuta despre ingrijirea parului si hair-styles.

f) luati lectii despre ingrijirea unghiilor, fetelor le-ar placea sa aiba lacuri de unghii pe care sa le experimenteze

g) baia, dusul,este o activitate individuala. Un profesor, un terapeut sau un asistent la ore poate insoti copilul in aceasta activitate cu anumite tehnici.

3. Grija hainelor

a) lasati copii sa-si atarne ei insisi puloverele sau jachetele pe carlige sau pe umerase in sala de clasa.

b) ar fi bine sa aveti o gramada de sosete, lasati copii sa le asorteze dupa perechi.

c) practicati spalatul hainelor si a toaletelor.

d) ajutati copii sa recunoasca fata si dosul tricourilor si a sosetelor, lasatii pe ei sa le intoarca pe fiecare pe ambele parti.

e) lustruirea pantofilor este o activitate ce le place copiiilor, ei pot sa-si lustruiasca proprii pantofi sau pe aceia a unui membru din personalul de asistenta.

f) de asemenea ar fi bine sa aveti bucati de materiale si o varietate de nasturi, copiii pot invata sa coase nasturi pe materiale.

4. Gatitul.



a) gatitul este o activitate favorita. Cele mai bune planuri de a gati sunt acelea care permit copiiilor sa faca ceva chiar ei insisi.

b) faceti scortisoara prajita pentru snack ( gustare ). Fiecare copil isi poate pune propria paine in prajitor, sa puna unt pe deasupra si sa presoare cu scortisoara si zahar.

c) ungeti unt de arahide peste biscuiti.

d) faceti biscuiti, lasati fiecare copil sa-l faca pe al lui propriu. Un sfert de ceasca de mix de biscuiti si o lingura de apa fac 2 biscuiti.

e) feliati banane pentru gustare, fiecare copil isi poate decoji banana si o poate felia cu un cutit de bucatarie.

f) faceti salata de fructe, lasati fiecare copil sa selecteze fructele pe care le vrea. Copiii pot fi asistati la decojirea si taiatul fructului propriu, amestecati fructele pentru gustare.

g) lasati copii sa lucreze singuri sau in perechi pentru a face briose, turta dulce, fursecuri sau prajituri din adaosuri ambalate. Ei pot invata sa obtina propriile lor ustensile de gatit, sa citeasca si sa urmeze instructiunile.

h) lasati fiecare copil sa alcatuiasca o masa si s-o prepare. Ei pot fi impartiti in grupuri mici, fiecare fiind raspunzator de o parte a meniului. Asezand masa, spaland si uscand farfuriile, toate acestea sunt o parte a actiunii de gatit.

i) duceti copiii la magazin pentru a cumpara ingredientele mesei pe care vor sa o prepare.

5. Sarcini casnice

a) lasati copii sa aseze masa pentru pranz sau gustare.

b) copiii pot curata si sterge masa dupa pranz sau gustare.

c) maturi si alte instrumente de curata covoarele pot fi pastrate in sala de clasa, copiii pot matura covorul sau podeaua in spatiul de joaca al casei.

d) sarcinile de gospodarire, precum aspiratul, stersul prafului, curatarea oglinzilor si a geamurilor si facutul patului sunt adesea practicate. Fiecare copil poate face ceva. In figura 12-10 Richard arata cum isi foloseste el scaunul rulant pentru a aspira. In figura 12-11, 2 fetite arata cum utilizeaza fire colorate pentru a invata sa faca patul.

O echipa creativa va continua sa gaseasca activitati care sa ajute copiii in a-si dezvolta aceste abilitati zilnice de viata. Copiii de asemenea, vor sugera activitati doar crescand, indiferent de nevoile si dorintele lor.


Figura :12-10 Figura :12-11

Implicarea parintilor

Implicarea parintilor si participarea lor sunt in mod particular parti importante in programul de abilitati zilnice. Capacitatile invatate la scoala au un inteles minim daca nu sunt practicate acasa. Buna comunicare intre parinti, profesori si terapeuti este esentiala. Diferentele intre stilurile de viata a familiei si asteptarile copiilor acasa trebuie intelese si respectate. Aceste asteptari trebuiesc discutate si punctate obiectivele stabilite. Vizitele acasa sunt foarte ajutatoare in a determina ce anume un copil este capabil sa faca acasa, ce este practic, si ce adaptari trebuiesc facute pentru a asista parintele si copilul. Un telefon informal sau o nota informala da posibilitatea parintilor sa stie ce sarcini a mai incercat copilul la scoala. Parintii pot folosi aceleasi mijloace de comunicare pentru a lasa profesorul sau terapeutul sa stie ca Jill a asezat masa sau ca Jill s-a imbracat singur inainte de scoala. Casetele video ofera parintilor oportunitatea de a vedea cum copilul indeplineste diferite sarcini. Dupa vizionarea casetelor si dupa ce vad ce anume copiii lor pot intr-adevar sa faca pe cont propriu, multi parinti isi doresc sa le permita o mai mare independenta acasa.

Programarea experientei de viata

In a raspunde la concluziile lui Bachmann, 2 profesori Ron Howard si Mary Frances Strathairn ( cu cooperarea a multor altora ) din Santa Clara County, California, au proiectat si predat programul de experienta de viata ( 1976 ) a activitatilor zilnice pentru indivizii cu dizabilitati fizice. Componentele programului au fost scrise pentru a furniza acestor elevi cu dizabilitati, atitudini si comportamente cruciale pentru functionarea efectiva intr-o lume normala, fara dizabilitati fara deficiente.

Cum sa folosesti mijloacele de transport in comun, telefoanele publice si camerele de relaxare publice, cum sa comanzi mancare intr-un restaurant, cum sa faci cumparaturi la magazin, cum sa achizitionezi articole de imbracaminte, cum sa utilizezi banca, oficiul postal si libraria si cum sa intrebi «  incotro trebuie sa merg «  pe un strain, sunt probe de abilitati zilnice functionale sau independente

O analiza a sarcinei poate fi condusa pe fiecare dintre aceste abilitati existentiale pentru a identifica abilitatile sau dizabilitatile necesare care stau la baza activitatilor. O data abilitatile fiind identificate si inregistrate pe o scara ( programul experienta de viata 1976 ) , o secventa sistematica de instruire poate fi inceputa.

Invatarea unei abilitati functionale

Pentru a demonstra trasaturile programului «  experienta de viata «  o secventa completa din modul de predare a unei abilitati functionale va fi ilustrata. «  ia un autobuz si intoarce-te la start «  este o abilitate functionala , care la randul ei este o parte dintr-un grup de abilitati functionale de care un copil are nevoie pentru a invata sa foloseasca transportul in comun.

Pentru fiecare abilitate, instruirea implica urmatoarele actiuni din partea voastra :

1. selectati ( cel mai adesea in colaborare cu elevii si parintii ) o abilitate adecvata care sa fie predata/ invatata. Informati elevii cu privire la ce abilitate va fi invatata daca ei nu sunt implicati in selectare.

2. conduceti programul de instruire ca in modul de mai jos :

a) demonstrati pachetul de casete/diapozitive ilustrand secventele de subsarcini pentru a efectua abilitatea selectata.

b) sau ajutati elevii sa studieze subsarcinile de domonstrat si faceti diapozitivele necesare.

c) conduceti o situatie realista la cele mai inalte temeri ale elevilor incercind sa le captiveze starea de atentie,atentie asteptata de la fiecare dintre ei.

d) aratati casete video cu studii clinice de la grupe de elevi precedente ( daca aveti asa ceva )

e) incurajati discutii, intrebari si repetitii a caror pasi sint cei de mai sus.

3. conduceti practica in comunitate , asa cum se arata mai jos, in care studentii sunt luati de la scoala si scosi in lume pentru a practica abilitatea.

a) purtati la voi un recorder portabil pentru a inregistra video performantele elevilor

b) odata intorsi in sala de clasa, cereti feedbackurile elevilor ( raspunsuri, pareri,opinii ) si aratati-le casetele cu performantele realizate ( daca este cazul )

Insturirea programata in clasa

Abilitati functionale : cum sa iei un autobuz si sa te intorci de unde ai plecat. Obiectiv : sa ingadui elevului sa ia in mod independent un autobuz sa ajunga la o anumita destinatie si sa revina de unde a plecat.

A. Activitatea in clasa

1). Cerinte preliminare : ( pot fi predate in partea de inceput a instruirii in clasa si practicata in societate).

a) abilitatea de a intreba un strain de anumite date in ceea ce priveste o destinatie si de a urma acele instructiuni.

b) abilitatea de a spune ( sau a scrie ) numele, adresa si numarul de

telefon.


c) abilitatea de a traversa o intersectie aglomerata (figura 12-13

Figura :12-13

d) abilitatea de a folosi un telefon public si de a ruga o alta persoana sa formeze un numar de telefon

e) abiltatea de a obtine ajutor cand pierzi.

f) abilitatea de a sui si cobori dintr un autobuz.

g) abilitatea de a citi semnele de circulatie ori de a recunoaste locurile, statiile unde opreste autobuzul pentru a da voie pasagerilor sa urce sau sa coboare.

h) abilitatea de a recunoaste denumirile monezilor.

2. Discutii :

a) sa determinati ce anume stiu deja elevii, depre autobuze si experienta lor in a le folosi.

b) folosind o scara de evaluare a abilitatilor functionale, indreptati elevii spre indeplinirea acestei sarcini pe cale verbala .

3. Jucarea unui rol :

a) asezati scaunele sus in sala de clasa ca si cum ar fi un autobuz

b) profesorii sau restul ajutoarelor joaca rolul soferului de autobuz, cu o cutie pentru bani alaturi.

c) conduceti elevii pas cu pas spre scara de evaluare (figura 12-14).


Figura : 12-14

4. Jucarea unui rol

a) faceti in asa fel incat autobuzul sa vina la scoala, astfel incit elevii sa poata urca si cobora din autobuz, pusul monezilor in cutie, mersul spre scaune, tragerea cablului de alimentare, si la urma isi trage rasuflarea

b) sau duceti elevii in zona orasului in care sunt parcate autobuzele si practicati acolo.

c) ducetzi elevii intr-o statie de autobuz pentru a observa semne, banci ( daca exista ) si oameni care urca sau coboara din autobuz.

5. Discutie

a) faceti rost de elevi care sa repete oral pasii ce trebuie parcursi pentru indeplinirea obiectivului.

b) intrebati fiecare elev despre actiunile individuale ce trebuiesc facute

c) revedeti cerintele preliminare cu fiecare elev in parte

6. Jucati un rol :

repetati partea 5c ca un rol de joaca.

7. Activitate

a) marcati pe tabla ruta autobuzului , dus intors. Folositi creta colorata pentru a indica schimbarile de directie

b) folositi banda de protectie pe podeaua clasei pentru a face o diagrama pe ruta autobuzului iar elevii sa mearga pe ea.

c) folsiti scaunele ca semne pentru colturile strazilor sau atractii turistice

Practica in comunitate

Abilitate functionala : luati un autobuz si reveniti la locul de unde ati plecat. Obiectiv : elevul va fi in stare sa ia in mod independent un autobuz spre un loc predeterminat si sa se reintoarca de unde a plecat.

Sugestii : este important ca anumite succese sa fie realizate prima data astfel incat increderea in sine sa fie imbunatatita asa incat aceasta activitate sa devina un mobil constructiv pentru urmatoarele abilitati. Asigurati o supraveghere matura in timp ce ii dati posibiltatea elevului sa fie independent cat mai mult posbil, dumneavoastra actionand numai atunci cand este absolut necesar. Puteti gasi ca aceasta sarcina este mult mai de speriat pentru elevi decat oricare alta.

1. Domeniul de activitate/ Activitatea in clasa

a) duceti elevii intr-o statie de autobuz

b) urmaritii pas cu pas pe scara de evaluare, acordandu-le asistenta doar cand au nevoie(figura 12-15)


Figura : 12-15

2. Discutii

a) la intoarcerea in clasa , ar fi bine ca fiecare elev sa-si fi evaluat propria performanta a dezvoltarii abilitatilor.

b) consolidati verbal pasii pe care elevii i-au efectuat.

Sugestii repetati programul pe aceeasi ruta a autobuzului pana cand elevul capata incredere in sine, apoi schimbati ruta. Inlocuiti un autobuz cu altul alegeti un moment al zilei cand autobuzele nu sunt foarte aglomerate. In plus, actiuni ca oprirea la o farmacie, sau la un restaurant ca sa mancati, pot fi adaugate ca modalitati de crestere a increderii in sine a elevilor in ceea ce priveste folosirea autobuzului.




3. Activitate viitoare

a) luati un elev care sa indeplineasca sarcina pe cont propriu in timp ce un adult urmeaza autobuzul cu masina

Sugestii pastrati urmatoarele repere in minte , in timp ce planificati si predati o serie de abilitati :

folositi pre-teste si post-teste ;

ordonati abilitatile pentru a fi predate ;

analizati sarcina elevului ; faceti studii clinice ale sarcinei elevului ;

folsiti scari de evaluare a progresului fiecarui elev ;

folositi recuzite in jucarea rolurilor ;

inregistrati video studiile clinice si realizarile elevilor ;

implicati elevii in comunitate ;

incurajati elevii sa-si impartaseasca sentimentele vis-à-vis de sarcinile primite si performantele atinse ;

nu uitati evidenta definitorie a abilitatilor si sarcinilor ;

furnizati supervizarea adecvata ;

planificati transportul ( in comun ) ;

provocati implicarea activa a parintilor ;

mentineti constientizarea legilor curente si a barierelor ce ii afecteaza pe cei cu deficiente ;

apelati la un consiliu consultativ ;

includeti ca repere o varietate de nevoie experimentate ale vietii ;

coordonati o curricula academica cu nevoile ce necesita experienta de viata.

Folositi pre-teste si post–teste

O serie de pre-teste ar trebui intai sa fie administrate astfel incat dumneavoastra sa stiti care abilitati trebuiesc predate si la ce nivel. Un pre-test furnizeaza informatii cu privire la punctul de unde ar trebui inceputa instruirea si este de asemenea, folositor in comparatia cu un post-test facut dupa predarea lectiilor.

Ordonati abilitatile pentru a fi predate

Un mod de organizare a abilitatilor functionale care trebuiesc predate, ar fi foarte util pentru profesori. De exemplu, ar trebui sa va decideti sa incepeti cu : «  traversarea unei intersectii aglomerate «  , apoi cu «  solicitarea unor informatii despre o ruta pe un strain «  , apoi «  cum sa utilizati un telefon public «  si cum sa «  folositi transportul in comun « . selectarea ordinii ar trebui sa fie o decizie de imbinare a unor elemente apartinid unor diferite arte. N-ar trebui sa existe o alta ordonare mai buna.

Analizati sarcina elevului , faceti studii clinice ale sarcinei studentului

Toate abilitatile functionale predate intr-un astfel de program trebuiesc analizate. Acesta este un lucru de o extrema importanta pentru ca doar atunci profesorii pot identifica unde sau cand intampina elevii dificultati. De exemplu, care parte dintr-o sarcina primita, nu este in stare elevul s-o indeplineasca ? o data ce acest lucru este stiut, puteti planifica o instruire remediatoare. Daca urmariti aceasta procedura, tot timpul veti obtine un succes mai mare indiferent de sarcina.

Folositi scari de evaluare a progresului fiecarui elev

Scarile de evaluare bazate pe rezultatele analizei sarcinei arata varietatea abilitatilor necesare pentru indeplinirea sarcinei. Referiti-va la scara de evaluare a abilitatilor functionale din figura 12-16, dezvoltata pe o componenta a« Programului de Experienta de viata » din Santa Clara County. Notati privind rezultatele analizei sarcinei in lista subabilitatilor necesare pentru interpretarea abilitatii functionale« luati un autobuz si apoi reveniti de unde ati plecat » , notati privind modul in care scara a fost folosita ca un instrument pre-test sau post-test, furnizand o inregistrare a studiilor clinice ale elevului, si o evaluare globala a progresului elevului. Aceeasi scara poate fi folosita pentru a urmari evaluarea peste cativa ani.

Scara de evaluare a abilitatii functionale este un simplu instrument care serveste urmatoarelor propuneri

1. evaluarea initiala a performantei elevului

2. identificarea «  punctelor slabe » 

3. asistarea profesorilor in planificarea viitoarelor lectii ( componente ce necesita cateva antrenamente pentru a fi folosite )

4. identificarea barierilor arhitecturale pentru a intampina sau adapta dispozitivele necesare unei indepliniri cu succes a sarcinei ( un nivel prea mic pentru a urca in autobuz, etc )

5. aratati gradele de progres dintre pre-test si post-test

6. aratati cat a fost retinut intre post-test si un test recapitulativ, dat dupa o perioada de timp, mai veche

Cand se determina scara evaluarii globale folisnd o scara de la 1 la 5, este important sa se ia in considerare scorurile scazute prima data. Scara globala nu e doar o medie a tuturor scorurilor. De exemplu, la ratingurile pentru « ia un autobuz si intoarce te la start »  sunt mai multe 5s decat 4s. Dar daca studentului ii ia in mod constant mai mult timp sa coboare si sa urce in autobuz, in ciuda faptului ca celelalte lucruri ii iau mai putin, el trebuie totusi sa primeasca un nivel global de 4. Scara globala indica gradul de cunoastere pe care studentul il realizeaza pertotal pentru o abilitate. Pentru a da alt exemplu, daca elevul efectueaza repede toate componentele implicate in « cum sa folosesti un telefon public » dar cateodata au nevoie de ajutor in a depozita monedele, intregul rating global ar fi de 2, indiferent de modul in care el indeplineste toate celelalte componente.

Profesorii ar avea nevoie de o scara de evaluare alternativa pentru eleviii care depind in totalitate de ceilalati. Urmatoarea scara este sugerata in «  programul de experienta de viata » ( 1976 )

-5 raspunsuri sau indicatii de ajutor in mod rapid si corect, cu incredere.

-4 raspunsuri sau indicatii de ajutor in mod rapid, dar cu ezitare.

-3 raspunsuri sau indicatii de ajutor in mod rapid dar cu ceva stimulare din partea ajutatorului.

-2 trebuie sa primeasca in mod constant stimulare de la ajutator ca sa poata indeplini sarcina trasata.

-1 incapabil de a raspunde sau de primi indicatii de ajutor pt indeplinirea sarcinei.

Folositi recuzite in jucarea rolurilor

Cand pregatiti un rol de jucat, ar trebui sa va folositi de recuzite. Elevii ar trebui sa aduca in clasa informatii si materiale din societate. De exemplu, cele mai multe linii de autobuze vor furniza trasee, programe de circulatie a autobuzelor, si harti cu rute de autobuze pentru intreaga clasa. Cluburile de automobile va vor oferi harti rutiere. Companiile de telefonie va vor da un supliment de carti telefonice, iar bancile va vor da adesea un pachet de formulare asortate. Cererile nescrise pentru a stabili creditul, pentru interviurile de job, si pentru un card de librarie sunt de asemenea valabile. Profesorii ar trebui sa xeroxeze copii ale directiilor raioanelor de magazin si a magazinelor pentru a citi practicile. Folositi bani reali atunci cand numarati si dati rest. Faceti aceasta practica cu elevii , intreband alti profesori despre directii si apoi urmadu-le. Este important sa jucati cat mai realistic posibil. Nu optati pentru materiale substituibile decat daca cele reale sunt imposibil de obtinut.

Inregistrati video studiile clinice si realizarile elevilor

Casetele video sunt un instrument valoros pentru ca elevii sa se vada ei insisi in actiune si sa-si poata evalua propriile performante. Adesea, autoevaluarea este mai eficienta decat criticile profesorilor. In plus, casetele video pot fi o metoda convingatoare de a determina parintii sa se implice. De multe ori, parintii isi vor exprima dubiile cu privire la abilitatile copilului lor in a indeplini o sarcina. Oricum, o data ce ei vor vedea o caseta video cu parctica copilului lor in clasa si in comunitate vor fi repede convinsi.

Implicati elevii in comunitate

Implicarea sociala este o parte importanta a programului. Este imposibil pentru dumneavoastra sa reproduceti societatea in sala de clasa. Jocurile de roluri si discutiile sunt de folos. Oricum, este o practica actuala in comunitate care antreneaza elevii pentru a interactiona intr-un mode vident cu lumea exterioara. Cand o abilitate este selectata si programul de instruire in clasa este complet, mai mult timp ar trebui lasat deoparte pentru practica in comunitate. Aceasta practica nu este o simpla excursie in domeniu. Nu mai mult de 4 sau 5 elevi ar trebui sa va acompanieze in fiecare moment. Planuiti va sa repetati de multe ori prcatica unei abilitati pana cand elevii functioneaza la capacitatea lor. ( adik is capabili s-o faca ei insisi.). Pentru idei suplimentare, raportati-va la un plan de practica in comunitate ( pic ) mentionat mai sus in acest capitol.

Pentru fiecare noua abilitate, ar trebui sa repetati instruirea programata din clasa si practica in programele comunitatii. Cand cateva abilitati au fost invatate, ar trebui sa combinati mai multe astfel de abilitati, alcatuind o sarcina mai dificila. In «  programul experientii de viata »  combinarea mai multor capacitati in sarcini mai grele, este numita abilitate independenta. De exemplu, profesorul poate combina abilitatea « cum sa suni si sa comanzi un taxi, cum sa mananci intr-un restaurant »  si «  cum sa mergi la un film » .Incurajati elevii sa-si impartaseasca sentimentele vis-à-vis de sarcinile primite si performantele atinse.

Raspunsul elevilor cu privire la experientele din comunitate este vital. Un elev isi poate dori sa-si impartaseasca sentimentul de usurare ca si de a indeplinit sarcina. Alt student poate vrea sa discute problemele pt a fi inteles. Altul poate avea nevoie de incurajari pentru ca n-a fost capabil sa isi indeplineasca sarcina. Este important sa discutati esecul ca si cum ati discuta succesul. Elevii trebuie sa discute despre esecurile lor si sa invete din ele. Trebuie sa invete sa rada de propriile greseli. De obicei, elevii se sprijina reciproc si pot fi mult mai eficace decat profesorii, in cazul ameliorarii temerilor si fricii.

Cateva dintre subiectele posibile pt discutiile elevilor pot fi :

1. a avea curajul sa incerce din nou

2. sa foloseasca un mod simplu de comunicare

3. sa foloseasca fotografii ( pentru cei muti )

4. sa se descurce cu urgentele ( situatille de urgenta )

5. sa se descurce cu o oferta de bani

6. sa-i zica cuiva care se ofera sa dea o mana de ajutor : «  as prefera s-o fac singur , multumesc »

7. politetea

8. intretinerea si imaginea sa

Un rezultat interesant al programului Santa Clara County a fost acela ca in timpul  educarii elevilor cu dizabilitati astfel incat sa invete cum sa se raporteze la cetatenii normali ( adica sa invete sa interactioneze cu cei normali ), personalul se ocupa de fapt de educarea celor fara deficiente, invatandu-i pe acestia cum sa-i inteleaga mai bine pe cei cu dizabilitati.

Priviti evidenta definitorie a abilitatilor si atitudinilor

Cateva abilitati de baza sunt greu de definit; dar in acelasi timp tot aceste abilitati sunt necesare pentru stapanirea abilitatilor functionale mai evidente. Profesorii ar trebui sa urmareasca evidenta abilitatilor urmatoare :

- de a indeplini o sarcina in mod independent

- sa duca la bun sfarsit o sarcina

- sa demonstreze dorinta de a incerca sarcini noi

- sa urmareasca sarcini deja incepute

- sa impartaseasca sentimente

- sa foloseasca maniere si comportamente adecvate societatii

- sa demonstreze incredere in sine

- sa demonstreze motivare de sine

- sa dea dovada de simtul al umorului

- sa accepte un esec

- sa dea dovada practicarii unor sporturi

- sa dea dovada de respect de sine

- sa dea dovada de caldura, afectiune si sensibilitate fata de colegii de clasa si alte persoane

- sa dea dovada de un spirit competitiv sanatos

- sa demonstreze atitudini realiste fata de abilitati si limite

- sa fie flexibili cand sunt necesare anumite schimbari

- sa fie deschisi la minte

- sa demonstreze respect pentru ceillati si pentru ei insisi

- sa dea dovada de respect fata de autoritati

- sa-si exprime temeri si increderi realiste

- sa accepte responsabilitatea

- sa dea dovada de incredere

Furnizati supervizare adecvata

Supervizarea profesorilor ar putea deveni o problema. Este mai usor sa conduci un program de acest tip intr-o echipa cu o situatie de predare. Oricum, fiind data dorinta profesorului, supervizarea adecvata poate fi aranjata. Ajutatorii si voluntari pot fi indispensabili ca si supervizori.

Amenajati transportul in comun

Cateva forme de transport sunt necesare de obicei. Probabil scoala va dori sa achizitioneze un vehicul si sa permita profesorului sa obtina o licenta si un sofer. Apropiati-va de clubul parintilor si, daca este necesar, solicitati o statie de vagoane sau alta masina din surse cum ar fi : delaeri de masini si organizatii de servicii.

Provocati implicarea activa a parintilor

Programul nu va avea succes fara suportul parintilor. Implicarea este cheia succesului. Decat sa povestiti parintilor ce frumoase si minutate sunt activitatile facute de copiii lor, mai bine invitatii sa participe. Rugatii sa asiste la evaluarea in comunitate ( pre-teste, post-teste si teste recapitulative ) . Cand profesorii si parintii lucreaza impreuna ca o echipa, mai multa grija acasa va fi asigurata.



Apelati la un consiliu consultativ

Cand dezvoltati un program de experienta de viata , este util si de ajutor sa organizati un consiliu consultativ, care ar trebui compus din personal educational selectat ( un administrator, profesori, toti implicati in proiect ), cel putin un terapeut, cativa parinti, un medic specialist, si cateva persoane cheie din comunitate care pot acorda asistenta practica a programului. Considerati de asemenea si reprezentantii din departamentul de reabilitare, munca in magazine, centre de instruire vocationale, centre regionale, asociatii pentru persoane cu deficiente si alte agentii de servicii. Bunastarea si securitatea sociala, camera de comert, departamentul de transport si grupurile de consumatori de asmenea furnizeaza asistenta necesara.

Includeti ca repere o varietate de nevoie experimentate ale vietii

Alte experiente ale vietii care necesita atentie sunt :

1. managementul timpului liber

2. instruire vocationala si prevocationala

3.programe sociale recreative ( educatie psihologica adaptiva )

4. terapiile coordonate cu o curricula academica cu nevoile ce necesita experienta de viata.

Desi s-au spus multe cu privire la abilitatile zilnice de viata, este important sa pastram in minte faptul ca aceste abilitati nu sunt decat o componenta al programului educational pentru cei cu dizabilitati. Studiile academice ( daca intr-o sala de clasa necomunicativa sau in educarea regulata ) nu trebuie sa fie neglijate. In mod ideal, programul academic va incorpara , partial, experienta ( numartul banilor si acordarea restului, citirea cuvintelor de supravietuire ) . Pentru mai multe persoane capabile intelectual, nivele mai inalte de instruire academica ar trebui incluse in programul academic.

Tinerii cu deficiente dupa programul de scoala

In mod interesant, cativa elevi cu dizabilitati fizice, fiind educati in ore de clase regulate au devenit constienti de cateva beneficii ale programelor speciale de educatie, de la care au lipsit si au cerut niste sedinte speciale. Desi ei erau multumiti cu educatia pe care o primeau de la membrii personalului specializat in clasele regulate, au realizat ca nu invatau niste abilitati critice de management de viata, care le erau predate in mod sistematic prietenilor lor in orele de educatie speciala. Profesorii si parintii erau de asemenea constienti de aceste nevoi si au colaborat cu elevii pentru a rezolva problema. Acest fapt nu este unic in districtul care a dezvoltat acest program , dar este reprezentativ de ceea ce se intampla cateodata cand elevii cu deficiente isi primesc educatia in orele de clase regulate.

Sub conducerea lui Sharon Depew, un program saptamanal a fost dezvoltat in Michigan Ingham Intermediate School District. Studenti care participau la diferite programe scolare, s-au adunat pe un site dupa scoala in fiecare zi. Traitul in mod independent sau curriculumul de abilitati de viata, a fost o parte din programul pentru cu dizabilitati. Activitatile de timp liber si recreere au fost de asemenea o parte importanta, in calitatea de pregatire prevocationala. Planificatorii programului au facut un efort sa nu dubleze elemntele din curriculum care ar fi putut fi obtinute in mod regulat in scoli, cum ar fi instuctajul de conducere. Ei au facut , in orice caz, «  tranzactii »  cu abilitati argumentative cum ar fi : cum sa poti sa reglezi controlul mainilor pe volan ,  cum sa soliciti un numar de inmatriculare  si  cum sa gasesti o firma de asigurari care nu face discriminari cu cei cu deficiente . Pentru a implementa programul profesorul consultant, Depew a initiat un program dependent de modelele de rol. Programul absolva si alti voluntariati adulti cu dizabilitati sa asiste la el. In timpul studiului prepararii prevocationale, de exemplu, elevii cu deficiente au fost amestecati cu adulti cu dezabilitati similare iar elevii au vizitat locurile de munca ale adultilor.

Obiective, activitati scolare, si resurse din 4 simple unitati de studii sunt subliniate in cele ce urmeaza. Evident, 3 unitati de studiu nu au nevoie sa fie furnizate doar elevilor care obtin marea parte din educatie in sala de clasa. Unitatile de studiu sint selectate sa fie folosite aici pentru ca ilustreaza continuturi ce trebuiesc predate cat mai multor elevi cu deficiente posibil, si demonstreaza munca de echipa inovatoare intr-o agentie de educare responsabila. Cele 4 unitati de studiu sunt :

a) istoria legislatiei in accesibilitate ;

b ) fara obstacole in design ;

c) echipament adaptat

d) grupurile de consumatori cu deficiente

I. Istoria legislatiei

A. obiectiv : sa devina familiari cu statul si legile federale referitoare la cei cu dizabilitati

B. ghidul activitatii elevilor

1. studierea urmatoarei legislatii :

Legea448/2006- privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu deficiente

Legea 275/2007- privind aprobarea O.U.G. numarul 14/2007 pentru modificarea si completarea legii numarul 448/2006

Legea numarul 45/2006 din 08/03/2006 privind aprobarea O.G. numarul 51/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Persoane cu Handicap, publicata in Monitorul Oficial din data 10/03/2006

Aprobarea O.U.G. 170/1999 privind acordarea in mod gratuit a asistentei medicale, medicamentelor si protezelor pentru unele categorii de persoane prevazute in legi speciale

2. Intalnirea cu un reprezentativ al uneia dintre aceste organizatii :

a) « Centrul Diecezan Caritas Iasi»  si alte unitati locale si de stat, responsabile pentru sprijinul celor marginalizati sau exclusi social.

b) colaborare cu organizatii pentru protectia si sprijinul persoanelor cu dizabilitati

3. Intrebari :

a) care a fost implicarea dumneavoastra personala in legislatia mai sus amintita?

b) care legislatori din stat au responsabilitate primara in ceea ce priveste legislatia?

c) cite grupuri de interese urmaresc aceasta legislatie ?

C. Surse :

1. legislatia de stat poate fi obtinuta contactand senatoru de stat local sau reprezentantul.

2. Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap

II. Uniunea de design fara bariere

A. Obiective

1. sa inveti ce anume contine constructia codului statal cu privire la designul fara bariere

2. sa identificati barierele.

3. sa ziceti cum sa reportati violarea presupusa in designul fara bariere.

4. sa descrieti moduri prin care dumneavoastra personal puteti ajuta pe altii sa elimine barierele arhitecturale.

B. Ghidul de activitate a elevului

1. sa obtineti toate regulile designului fara bariere si lista de control al companiei de stat din departamentul de munca sau de la stat si specialisti in educarea speciala.

2. evaluati, folosind liste de verificare

a. casa dumneavoastra

b. scoala dumneavoastra

c. o cladire publica

3. contactati un centru local de afaceri cu oameni cu handicap sau un centru local de viata independenta, pentru a obtine o lista de locuinte accesibile. Vizitati un apartament sau o casa accesibile.

4. desenati o casa ( apartament ) fara bariere.

a. desenati un alabastru de imprimare

b. construiti un model de scara.

5. identificati problemele majore de arhitectura , tipice care se gasesc in cladiri ( bordura de intrare taiata, baie , etc ) . sugerati solutii alternative pentru rezolvarea acestor probleme.

6. contactati un centru pentru afaceri cu oameni cu handicap sau un centru de trai independent pentru a vedea daca o brosura de acces este planificata pentru comunitatea dumneavoastra. Puteti ajuta la aceasta cautare ?

7. incepeti si mentineti o colectie de articole scrise de un reporter ratacit intr-un restaurant

a. luati masa intr un restaurant ales anterior. Comparati-va reactiile cu cele ale reporterului ratacit.

b. gasiti cateva modalitati de a studia accesibilitatea acestora si a altor restaurante locale.

8. contactati biroul de calatorii din statul dumneavoastra, si cereti informatii despre urmatoarele:

a. acomodari accesibile ( motele, etc )

b. arii de sosele de odihna accesibile ( popasuri pe marginea soselelor )

c. cateva informatii aditionale pe care ar trebui sa le detina biroul respectiv.

9. vizitati o a facere in comunitatea dumneavoastra care nu este accesibila. ( e.g. o bacanie fara un culoar lat de 36 inci, o alee de bowling fara benzi accesibile.

a. intr un mod politicos, intrebati manageru (daca el sau ea ) a planuit sa inlature barierele.

b. fiti pregatit sa furnizati informatii, in caz ca managerul este de acord sa faca schimbarea.

c. daca managerul nu este de acord, lasati accesul liber la informatii intr-un efort de a-l face sa se teama de problema si sa se gandeasca la solutii posibile.

d. notati reactia managerului in timpul conversatiei cu dumneavoastra , pentru o discutie ulterioara.

10. planificati un design fara bariere care sa fie folosit in comunitate si in scoala dumneavoastra.

11. in timpul urmatoarei scoli, comunitati, stat,sau alegeri electorale, contactactatii pe candidatii dumneavoastra si intrebati : «  Suportati in mod deschis un mediu inconjurator fara bariere ? « 

III. Unitatea echipamentului adecvat

A. Obiective

1. sa rezolvati problemele in mediu inconjurator fizic.

2. sa stabiliti propiul nivel de functionare.

3. sa dezvoltati creativitatea.

B. Ghidul activitatii elevului

1. identificati felurile variate ale echipamentului adaptiv vazut in mod frecvent. ( scaune rulante, echipament de baie, moduri de controlare a echilibrului in automobile )

2. deveniti familiar cu echipamentul, cartile si cataloagele.

3. descrieti pe scurt un tip de ajutor sau de echipament care v-ar permite sa «  functionati «  mai independent. De ce ? exista unele dezavantaje ?

4. vizitati un centru de asistenta local sau o expozitie speciala. Experimentati cu ajutoarele si echipamentele care sunt disponibile.

5. desing o noua piesa de echipament care poate fi folosit de dumneavoastra sau altii.

6. planificati o discutie si impartiti idei cu ingineri de reabilitare si deveniti familiar cu serviciile lor.

7. vizitati un adult cu deficiente care a rezolvat probleme ale mediului inconjurator intr-un mod propriu.

IV.Unitate pe grupuri de consumatori cu deficiente.

A. Obiective

1. sa deveniti familiar cu grupurile de consumatori locale.

2. sa deveniti familiari cu grupurile de consumatori de stat.

B. Ghidul activitatii elevului

1. faceti o lista cu organizatiile locale ale celor cu dizabilitati. Identificati grupuri care v- ar fi corespunzatoare.

a. sunati o persoana de contact si cereti informatii

b. aflati timpul de intalnire, locul si data. Intrebati de agenda de intalniri.

c. aflati daca transportul este asigurat.

d. identificati propunerile organizatiei.

1. recreere

2. social.

3. servici

4. studiu

5. cercetare

6. politic, etc

e. obtineti criterii pentru membri.

f. rugatii sa trimita brosuri si fluturasi.

2. vizitati oficii si organizatii de interes.

3. alegeti o organizatie si cercetati-o pentru un raport in grup.

4. contactati centrul de afaceri pentru persoane cu deficiente si cereti o lista cu organizatii de stat si federale.

5. intalniti-va cu specialistii in problemele celor cu dizabilitati

Topicurile din unitatile aditionale includ : aranjamente insotitoare, drepturi ale cetatenilor, transport si urgente, asistente medicale. Lasati aceste esantioane deoparte, care oricum, stimuleaza idei pentru instruirea in programele pentru elevi cu deficiente fizice, din partea carora dumneavoastra sunteti responsabili.

Rezumat

Prin natura handicapurilor lor, copiii implicati in programul de management de viata, vor fi in viata lor mult mai dependenti de cei din jur decat persoanele normale. Scopul acestor programe este de a da copiiilor posibilitatea sa faca un progres sistematic, cumulativ in ce priveste independenta. Copiii sunt invatati sa faca atat cat pot, pentru ei insisi. Ei trebuie sa aiba sansa sa-si testeze limitele, sa incerce sa rezolve sarcini chiar daca nu le rezolva cu succes pana la sfarsit. Pe masura ce devin adulti, contributia lor la bunastarea celorlalti va fi buna, chiar daca ei continua sa fie dependenti in anumite privinte. Cea mai mare recompensa a programului management de viata vine atunci cand un copil spune : «  priveste, pot sa fac totul eu insumi. « 

Folosind programe ca : “ School…program, Santa …school program “ profesorii vor gasi ca au roluri mult mai complexe si schimbatoare. Oricum, rezultatele vor valorifica eforturile. Elevii absolva si progreseaza acum in ateliere specializate sau la niveluri ed inceput, in anagajarea competitiva. Multi invata ca se pot baza pe ei insisi si capata independenta necesara sa-si controleze propriile vieti.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1027
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site