Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Mass-media si valoarea lor educationala

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Mass-media si valoarea lor educationala


Delimitari conceptuale si practice.

Conceptul de mass-media e un neologism luat din limba engleza: media = mijloc de comunicare,
derivat din latinescul "medium", cu sensul de mijloc, legatura, factor.

Intr-o ordine aleatorie, intamplatoare, mijloacele de comunicare in masa sunt: cinematograful, radioul, televiziunea, discul, banda magnetica (fono, foto etc.), imprimatele de mare tiraj (ziare, reviste, ilustrate, cartea de popularizare), reproducerile de arta, afisul, fotografiile, nu in ultimul rand internetul etc. Incercand o definitie, aceasta ar putea fi formulata astfel: mass-media sunt mijloace de vehiculare a informatiilor, ideilor, impresiilor etc. pentru un mare numar de oameni; o veriga de legatura prin care emitatorul comunica mesajul sau celor care il recepteaza.

Influenta acestor medii asupra educatiei, in general asupra invatamantului este covarsitoare. Semnificatia lor pedagogica si sociala pozitiva in dinamica insusirii culturii generale este mai mult
decat evidenta. In zilele noastre, educatia privita in sensul ei larg nu mai poate fi conceputa fara aceasta dimensiune importanta a dinamicii culturii contemporane. Iar scoala nu se poate mentine izolata de miscarea generala a unei civilizatii in care cartea e tot mai mult concurata de mass-media, indeosebi de sectorul audio-vizual. Formarea copiilor, adolescentilor, tinerilor, a intregii populatii nu se mai poate realiza fara a se tine seama de interventia tehnicilor moderne de comunicare in masa.

Existenta acestor tehnici nu e o simpla moda, un accident istoric, ci un fenomen real, determinat de dezvoltarea impetuoasa a stiintei si tehnicii contemporane, de varf, indeosebi in domeniul transmiterii si receptarii informatiilor. De aceea e necesar ca aceste tehnici sa fie puse in slujba educatiei.

E un adevar de necontestat ca ele au zdruncinat monopolul sau privilegiul scolii, al familiei si al altor factori binecunoscuti, de-a fi singurii in transmiterea patrimoniului cultural al omenirii.

Alaturi de factorii cunoscuti a aparut aceasta mare forta de influentare si raspandire a culturii in masa, care a creat o adevarata "scoala paralela".

Avantaje si "limite ale mediilor educationale"

Opiniile cu privire la valoarea lor sunt diferite, pe alocuri chiar contradictorii. Iata cateva opinii:



  • sunt comparate cu forta nucleara;
  • nu au dat o generatie mai buna; "tanarul" veacului nostru este produsul exclusiv al acestor medii educationale etc.

Peste toate aceste opinii, carora li se pot adauga multe altele, un adevar este cert: toate au o existenta indubitabila si, mai ales ireversibila. Omenirea nu se va intoarce inapoi. De aceea, trebuie "vazute" in primul rand, marile lor resurse. Iata-le, in forma in care apar in studiile care fac o clasificare, o grupare a "functiilor" acestora, care, fireste, este orientativa; ele se intrepatrund:

- Functia informationala. Mediile audio-vizuale inlesnesc informarea omului cu date din diferite domenii (stiinta, tehnica, productie, arta, sport) despre mari personalitati din diverse domenii ale
vietii si activitatii umane; stimuleaza interesul pentru cunoastere;

- Functie sociala. Prin aceste mijloace, omul, indiferent de locul unde se afla nu mai e singur; e in contact mereu cu societatea si cu fenomenele ei specifice. Ele favorizeaza schimbul de idei pe plan international; faciliteaza apropierea intre popoare; sunt adevarate "modelatoare" a opiniei publice; influenteaza direct constiinta sociala;

Functia culturala. Pun la indemana marile valori culturalartistice nationale si ale umanitatii; introduc in intimitatea mediului familial spectacolul dramatic, muzical, folcloric, sportiv, arta etc.;
cultiva gusturile.

- Functia distractiv-recreativa. Satisfac nevoia individului de a se odihni, de a evada din cotidian; ele ofera momente de divertisment, de destindere; au, astfel, o functie compensatoare, de realizare a unui divertisment, de incantare poetica, de reflectie, de introspectie.



Unele limite (influente negative):

- restrang timpul afectat altor ocupatii utile, strict necesare, inclusiv timpul petrecut in aer liber sau pentru efectuarea temelor;

- raspandesc, uneori, informatii sau prezinta situatii contraindicate pentru anumite varste;

- nu lasa timp pentru a discerne, a reflecta, a prelucra, a medita asupra unora din ofertele mediilor receptionate;

- pun tinerii in contact cu probleme proprii adultilor, prematurizandu-i si trecand, nefiresc, peste unele etape ale evolutiei lor;

- afluxul mare de informatii poate indemna la superficialitate. Tanarul sau mai putin tanarul stocheaza informatii, dar nu discerne asupra lor, nu le prelucreaza, nu mediteaza asupra lor. In general, capacitatile intelectuale sunt insuficient angajate in timpul sau dupa receptarea datelor.




c. Relatia dintre scoala si mijloacele de comunicare in masa (m.m.)

Se poate spune ca mijloacele de comunicare in masa apar ca o "scoala paralela":

  • pe de o parte, activitatea scolara coordonata de profesor, cu tot arsenalul didactic de care dispune;
  • de cealalta parte ne gasim in fata unei "scoli fara profesor" care dispune de mijloace proprii, se adreseaza tinerilor in timpul liber;


E o actiune in afara scolii sie bazata pe forme moderne de prezentare;
E foarte atractiva, captivanta, e agreata; efortul elevului e mic.

Fata de cele de mai sus, se pare ca m.m. fac concurenta scolii. Deci, apar semne de intrebare. Cum se pune problema? Ambele forme sunt produsul epocii noastre si raspund cerintelor reale ale civilizatiei contemporane. De aceea, numai reunite intr-un sistem coerent pot fi eficiente. E nevoie de o "coexistenta" eficienta intre ele, de o punte de legatura intre scoala si m.m.

Existenta m.m. obliga scoala sa tina seama de abundenta de informatii primite prin contactul cu aceste mijloace moderne, sa valorifice acest fond aperceptiv oferit de m.m., sa faca apel la el in lectii si in alte forme de activitate, sa dezvolte spiritul critic si capacitatea de discernamant, de evaluare a ceea ce e valoros si de integrare a noilor achizitii in sistemele deja existente.

Oricum, in ciuda amplorii pe care o cunoaste patrunderea achizitiilor venite pe canalele mass-media, acestea nu pot suprima functia profesorului, ci doar s-o transforme. Profesorul trebuie sa domine prin atitudinea sa aceste achizitii, sa le previna si sa le combata riscurile sa le valorifice marile lor avantaje.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1748
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved