Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

Plan de ÎnvatamÂnt si programe analitice - inginerie electronica si telecomunicatii, electronica aplicata, tehnologii si sisteme de telecomunicatii

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



PLAN DE ÎNVATAMÂNT SI PROGRAME ANALITICE





Pentru domeniul: Inginerie electronicA Si telecomunicaTii



Specializarile:

Electronica aplicata

Tehnologii si sisteme de telecomunicatii

Învatamânt la distanta – Inginerie electronica si telecomunicatii



ANALIZǍ MATEMATICǍ 1

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Însusirea de cǎtre studenti a cunostintelor si metodelor calculului diferential .Se urmareste formarea abilitatilor de a deprinde elementele unui rationament complet, legatura intre idei, remarcarea proprietatilor esentiale ale obiectelor de natura diferita.Scopul concret este insusirea notiunilor de serie, convergenta seriilor, limite si continuitate la functii de mai multe variabile, diferentiabilitate , cu aplicatii la probleme de extrem si aproximare.Se urmareste dezvoltarea deprinderilor de calcul, modul de a aplica criteriile sau teoremele in situatii concrete, dezvoltarea capacitatii de a utiliza in mod eficient bibliografia de specialitate indicata.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Functii de o variabilǎ realǎ: Serii numerice(5 ore).

Formula lui Taylor;aplicatii la probleme de extrem si aproximare(4 ore).

Siruri si serii de functii ;serii de puteri ;serii Fourier(5 ore).

Functii de mai multe variabile : Spatii metrice;principiul aproximatiilor succesive(3 ore).

Limite si continuitate la functii de mai multe variabile(4 ore).

Derivate partiale;diferentiala(3 ore).

Schimbǎri de variabile(2 ore).

Probleme de extrem;aproximarea functiilor de   mai multe variabile(2 ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)

Determinarea naturii si sumei seriilor numerice(4 ore).Aplicatii ale formulei lui Taylor(4 ore).Siruri si serii de functii(6 ore).

Limite si continuitate la functii de mai multe variabile(4 ore).Derivate partiale;diferentiabilitate(6 ore).Schimbari de variabile;probleme de extrem(4 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1.  P.Gǎvrutǎ, Analizǎ matematicǎ; Editura Presa Universitarǎ, Timisoara, 1998;

2.  P.Gǎvrutǎ, D.Dǎianu, C.Lǎzureanu, L.Cǎdariu, L.Ciurdariu, Probleme de analizǎ matematicǎ - Calcul diferential, Ed. Mirton, Timisoara, 2004;

3.  P.Flondor, O.Stǎnǎsilǎ, Lectii de Analizǎ Matematicǎ, Ed. All, Bucuresti, 1996.

4.  O.Lipovan, Analiza matematica. Calcul diferential, Ed. Politehnica, Timisoara, 2008.


ALGEBRǍ SI GEOMETRIE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Obiectivul disciplinei este de a da noi sensuri notiunii de matrice, precum, aplicatii liniare, forme bilineare si patratice, produs scalar. Se va concretiza ideea descrierii curbelor si suprafetelor în spatiuprin utilizarea ecuatiilor sau cu ajutorul functiilor pentru a le studia proprietatile si cu ajutorul Analizei matematice. Toate acestea joaca un rol important pentru a influenta competentele studentiilor si puterea lor de generalizare.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Spatii vectoriale: Spatiu vectorial. Subspatiu vectorial. Baza (5 ore);

Aplicatii lineare: Aplicatie lineara. Valoare proprie si vector propriu. Problema formei diagonale a matricii pentru operatori lineari (5 ore)

Forme bilineare si patratice (2 ore).

Spatii vectoriale euclidiene: Produs scalar. Baza ortonormata. Izometrie (4 ore)

Geometria analitica a curbelor si suprafetelor în spatiu: Dreapta si planul. Sfera si cercul. Alte curbe si suprafete (6 ore);

Geometria diferentiala a curbelor: Tangenta si planul normal. Curbura (3 ore);

Geometria diferentiala a suprafetelor: Planul tangent si normala. Coeficientii E.F.G. (3 ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)

Spatiu vectorial, subspatiu vectorial, baza (4 ore); Aplicatie lineara, definitie, matrice (2 ore); Determinarea valoarilor proprii, a vectorilor proprii si problema formei diagonale a matricii (2 ore); Forme bilineare si patratice (2 ore); Produs scalar, baza ortonormata (4 ore); Izometrie (1 ora); Dreapta si planul în spetiu (4 ore); Sfera, cercul, alte curbe si suprafete (2 ore); Determinarea tangentei, a planului normal si a curburii (2 ore); Geometria diferentiala a suprafetelor (2 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1.    Rendi, D., Mihut, I. - Algebrǎ liniarǎ, geometrie analiticǎ si diferentialǎ - Curs, Ed. Politehnica, Timisoara, 2001;

2.    Rendi, D., Mihut, I., Caprau, C., Popescu, D. - Matematici superioare pentru ingineri, Culegere de probleme, Ed. Politehnica, Timisoara, 2001;

3.    Mihut, I., Jivulescu, M. - Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala, Culegere de probleme, Ed. Politehnica, Timisoara, 2006.


MATERIALE, COMPONENTE SI TEHNOLOGIE ELECTRONICA

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cursul asigura cunostinte teoretice si practice fundamentale privind materialele si componentele utilizate în electronica, precum si notiuni introductive de tehnologie electronica. Componentele sunt studiate cu accent pe descrierea functionala, tehnologia de realizare si parametri specifici. Contributia disciplinei la formarea de competente în domeniul specializarii este de 5%.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere. (1ora) Materiale dielectrice. Definitii si relatii generale (2ore). Caracteristici ale materialelor dielectrice(3 ore) (Permitivitatea dielectrica. Rigiditatea dielectrica. Pierderi de energie). Materiale tehnice cu aplicatii în electronica(3 ore) (Materiale dielectrice pentru condensatoare. Materiale piezoelectrice. Cristale lichide). Materiale magnetice. Definitii si relatii generale(2 ore). Caracteristici ale materialelor magnetice (3 ore)(Curba de histereza magnetica. Permeabilitatea magnetica. Pierderi de enrgie). Materiale tehnice cu aplicatii în electronica(3 ore) (Materiale pentru inductoare si transformatoare. Magneti permanenti. Materiale pentru înregistrarea magnetica a informatiei). Materiale conductoare. Prezentare generala (1 ora). Modelul conductiei electrice (1 ora) . Materiale tehnice cu aplicatii în electronica(1 ora). Materiale semiconductoare. Definitii si relatii generale(1 ora). Conductia electrica în materiale semiconductoare(2 ore). Tehnologii de realizare a componentelor electronice semiconductoare(2 ore). Elemente de microelectronica(2 ore). Materiale tehnice cu aplicatii în electronica(1 ora).


C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrari de laborator: Simularea pe calculator a comportamentului materialelor dielectrice(2 ore). Simularea pe calculator a comportamentului materialelor magnetice (2 ore). Rigiditatea dielectrica (2 ore). Influenta componentei continue asupra materialelor feromagnetice (2 ore). Studiul materialelor ferimagnetice (2 ore). Studiul componentelor electronice pasive (2 ore). Influenta tolerantei de fabricatie a componentelor electronice asupra parametrilor circuitelor electronice (2 ore).

Seminar: Aplicatii ale materialelor dielectrice (3 ore). Aplicatii ale materialelor magnetice(3 ore). Aplicatii ale materialelor conductoare (1 ora). Aplicatii ale materialelor semiconductoare(3 ore). Componente electronice(4 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1.   J.D. Livingstone, Electronic Properties of Engineering Materials; Wiley, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, 1999

2.   2 . D. Jiles, Introduction to the Electronic Properties of Materials, Chapman & Hall, London, 1994

3.   W. Bolton, Electrical and Magnetic Properties of Materials, Longman Scientific & Technical, Essex, 1992

4.   P. Svasta, V. Golumbeanu, Noutati în packagingul componentelor electronice pasive, Politehnica Press, Bucuresti, 2001.

5.   B. Van Zeghbroeck, Principles of Semiconductor Devices, University of Colorado, 2004.

6.   V.M. Catuneanu, Materiale pentru electronica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982

7.   A. Popovici, M. Nemes, Z. Dandea, Materiale si componente electronice (îndrumator de laborator), Universitatea Tehnica Timisoara, 1995


CIRCUITE ELECTRICE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cursul reprezinta o introducere in analiza circuitelor electrice. Cunostintele si deprinderile pe care le dobândesc studentii în cadrul acestui curs sunt necesare întelegerii si stapânirii disciplinelor de specialitate. Dupa parcurgerea cursului studentii trebuie sa poata analiza un circuit electric de complexitate medie, folosind metode analitice precum si simularea numerica.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1.     Notiuni fundamentale. Teoremele lui Kirchhoff. (3 h)

2.     Circuite de curent continuu: Surse reale independente de tensiune si curent. Surse comandate. Ecuatiile circuitelor rezistive. Metode de simplificare a circuitelor rezistive. Formulele divizoarelor de tensiune si de curent. Teoremele lui Thevenin si Norton. Teorema superpozitiei. Metoda potentialelor nodurilor.Metoda curentilor ciclici. Pspice. (8 h)

3.     Circuite de curent alternativ: Reprezentarea în complex a curentilor si tensiunilor sinusoidale. Bobina si condensatorul în complex. Impedanta si admitanta complexe. Ecuatiile în complex ale circuitelor de c.a. Metode de analiza a circuitelor de c.a. Puteri în c.a. Rezonanta în circuite de c.a. Raspunsul în frecventa al circuitelor de c.a. Circuite cuplate magnetic. Circuite trifazate. (10 h)

4.     Circuite în regim nesinusoidal periodic: Descompunerea unui semnal periodic în armonic. Marimi caracteristice semnalelor periodice. Raspunsul unui circuit liniar la un semnal nesinusoidal periodic (analiza spectrala). (3 h)

5.     Circuite în regim tranzitoriu: Bobina si condensatorul ideal ca elemente de circuit. Regimul tranzitoriu în circuite RL si RC de ordinul întâi. Regimul tranzitoriu în circuite RLC de ordinul 2. (4 h)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar)

Teme de seminar

1.     Circuite de c.c.(teoremele lui Kirchhoff, rezistente echivalente, formulele divizoarelor de tensiune si de curent, metoda potentialelor nodurilor, schemele echivalente Thevenin si Norton, metoda superpozitiei) – 6 h

2.     2.Circuite de c.a. (analiza în complex a circuitelor de c.a., rezonanta, raspunsul în frecventa al circuitelor de c.a.) – 4 h

3.     3.Regimul nesinusoidal-2h

4.     4.Regimul tranzitoriu în circuite RC si RL – 2 h

Lucrari de laborator:

1.     Masurarea tensiunii, curentului si puterii electrice – 2 h

2.     Circuite simple de c.c.- 2 h

3.     Circuite simple de c.c. – 2 h

4.     Circuite simple de c.a – 2 h.

5    Circuite RL în regim tranzitoriu – 2 h

6. Circuite RC în regim tranzitoriu -2 h

7.. Circuite trifazate – 2 h

D. BIBLIOGRAFIE

1.   D.D.Irimia, Circuite electrice, Editura Politehnica, Timisoara, 2008

2.   2.D.D.Irimia, Electrotehnica.Teorie si probleme, Editura Politehnica, Timisoara, 2007

3.   Catedra de Electrotehnica, Bazele electrotehnicii.Teorie si aplicatii, Editura Politehnica, Timisoara, 2008

4.   Ch.K.Alexander, M.N.O.Sadiku, Fundamentals of Electric Circuits, Mc Graw-Hill, Second Edition, 2004


PROGRAMAREA SI UTILIZAREA CALCULATOARELOR

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina urmareste transmiterea cunostintelor de baza privind arhitectura hard si soft a calculatoarelor, gestionarea resurselor, utilizarea sistemelor de operare si utilizarea programelor Office (editare de documente, calcul tabelar, realizarea de prezentari). În urma promovarii disciplinei absolventii vor obtine competente si abilitati privind alegerea configuratiei optime pentru un sistem de calcul utilizat într-o anumita aplicatie, respectiv utilizarea principalelor programe instalate pe un sistem de calcul.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere. Istoric. Calculatorul Personal (1 ora).

Operatii binare si reprezentarea numerelor

Sistemul binar, hexazecimal; Codare ASCII; Porti logice (2 ore).

Arhitectura unui calculator PC

Schema bloc; Unitate centrala (Microprocesor); Placa de baza si tipuri de conectori (3 ore); Memoria primara; Memoria secundara (hard disc, CD-ROM, flash ) (6 ore); Porturi (interfete) serial, paralel, USB, Fire Wire; Magistrale (ISA, PCI, IDE, SCSI) (5 ore); Dispozitive de intrare iesire (Monitor, adaptor video, placa de sunet, modem, placa de retea) (5 ore).

Sisteme de operare

Introducere; Sistem de fisiere; Memoria virtuala; Gestionarea resurselor (6 ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Laborator

Lucrare introductiva; Componentele hardware a unui calculator. (2 ore)

Sistemul binar. (2 ore)

BIOS. Exemple practice de setare. (2 ore)

Antivirus; Instalare sistem de operare Windows XP (simulator). (2 ore)

Utilizare Windows XP. (2 ore)

Lucrul cu tastatura (Mavis type tutor). (2 ore)

Procesare de texte. (6 ore)

Calcul tabelar. (4 ore)

Editare de prezentari. (4 ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1.  A.S. Tanenbaum, Organizarea structurata a calculatoarelor, editia a IV – a, Computer Press AGORA, 1999

2.  Ioan Jurca, Sisteme de operare, Editura de Vest, 2001

3.  Antonius Stanciu, Loredana Ungureanu, Adriana Albu, Utilizarea calculatoarelor, 2004


LIMBAJE DE PROGRAMARE

A. OBIECTIVE
Se urmareste invatarea unui limbaj de programare (C), formarea unui stil de programare, insusirea unor tehnici de programare, precum si modul de rezolvare algoritmica a unor probleme tipice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Solutionarea problemelor prin algoritmi. Scheme logice. Calcule matematice. Functii. Tipuri, operatori, expresii. Recursivitate. Structuri de control. Functii de intrare-iesire. Pointeri. Tipuri structurate. Programare modulara.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laboratoare: Calcule numerice. Notiunea de precizie. Prelucrari de tablouri. Operatori pe biti. Prelucrari de siruri de caractere. Lucruri cu fisiere text si binare. Argumentele liniei de comanda. Alocarea dinamica a memoriei. Programe realizate din mai multe module.

D. BIBLIOGRAFIE

B. Kernighan, D. Ritchie. Limbajul de programare C, Editura Teora, 2002.


ANALIZA MATEMATICA 2

A. ObiectivE

Insusirea de cǎtre studenti a cunostintelor si metodelor calculului integral, precum si a ecuatiilor diferentiale.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Calculul integral: Integrale generalizate. Integrale cu parametri. Circulatia campurilor. Integrale duble si integrale triple. Fluxul.

Ecuatii diferentiale Rezolvarea ecuatiilor diferentiale. Sisteme de ecuatii diferentiale. Linii si suprafete de camp. Potentiale.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)

Exercitii si probleme conform teoriei de la curs.

D. BIBLIOGRAFIE

1.  P.Gavrutǎ, Analizǎ matematica; Editura Presa Universitara, Timisoara, 1998;

2.  P.Gavrutǎ, D.Daianu, C.Lazureanu, L.Cadariu, L.Ciurdariu, I.Dragomirescu, R.D.Ene, Analiza matematica: Calcul integral, ecuatii diferentiale, analiza complexa, Ed. Mirton, Timisoara, 2005.

3.  P.Flondor, O.Stanasilǎ, Lectii de Analiza Matematica, Ed. All, Bucuresti, 1996.


MATEMATICI SPECIALE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Însusirea de cǎtre studenti a metodelor si cunostintelor de matematici aplicate(transformata Fourier, transformata Laplace, Z, distributii, statistica) necesare inginerilor electronisti, precum si deprinderea si abilitatea de a prelucra date în MATLAB.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Functii complexeNumere complexe(2 ore). Functii complexe de variabila reala;reprezentarea marimilor sinusoidale(3 ore). Functii olomorfe(2 ore);

Integrala curbilinie în planul complex(2 ore). Dezvoltǎri în serie(2 ore).

Reziduuri;aplicatii ale teoremei reziduurilor(4 ore).

Calcul operational: Transformata Fourier(2 ore). Transformata Laplace(4 ore) Transformata Z(2 ore

Distributii: Notiunea de distributie; Exemple remarcabile(3 ore) Operatii cu distributii; Distributii temperate(3 ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR ( seminar, laborator)

La seminar se fac aplicatii conform temelor de la curs. Functii complexe (7 ore); Calcul operational(5 ore); Distributii(2 ore).

Laborator: Probabilitǎti si procese aleatoare în MATLAB: Scheme clasice(2 ore); Statisticǎ descriptivǎ(2ore); Simulǎri de variabile aleatoare(2 ore); Lanturi Markov(2 ore); Procese Poisson(2 ore); Serii cronologice – zgomote albe si colorate(2 ore); Procese de difuzie(2 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1.     P.Gavruta, R.Negrea, L.Cadariu, L.Ciurdariu, Matematici pentru ingineri, Ed.Politehnica, Timisoara, 2008.

2.     P.Gǎvrutǎ, O.Lipovan, N.Neamtu, P.Nǎslǎu, I.Sturz, Matematici speciale; Lito U.P.T., 1991;

3.     V.Rudner, C.Nicolescu, Probleme de Matematici speciale, Ed. Didacticǎ si Pedagogicǎ, Bucuresti, 1982;

4.     P.Nǎslǎu, R.Negrea, L.Cǎdariu, s.a., Matematici asistate de calculator; Editura Politehnica, Timisoara, 2005.


FIZICA GENERALA

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Obiectivele specifice ale disciplinei constau în formarea unui mod corect de gândire asupra diferitelor fenomene specifice domeniului electronicii, în concordanta cu legile si principiile fizice care guverneaza aceste fenomene, iar printre rezultatele învatarii enumeram capacitatea studentului de a modela aceste fenomene si a rezolva problemele impuse de practica inginereasca specifica. Studentul va obtine un set de cunostinte, abilitati, si competente care sa-i permita analiza fenomenelor din punct de vedere al fizicii, sa distinga aspectele importante si definitorii ale acestora, utilizarea corecta a legilor fizicii, a unitatilor de masura si a transformarilor acestora precum si stabilirea unor legaturi corecte specifice cu alte domenii stiintifice conexe (chimie, rezistenta materialelor, informatica).

B. SUBIECTELE CURSULUI

Mecanica clasica: Principii fundamentale (2); Teoreme generale de variatie: impuls, moment cinetic, energie mecanica (2); Lucrul mecanic; Legi de conservare (1); Oscilatii si unde elastice: Oscilatii armonice libere; Oscilatii amortizate;Oscilatii fortate (2); Rezonanta (1); Compunerea oscilatiilor paralele si perpendiculare (2); Analogii electromecanice (1); Unde elastice; Ecuatia diferentiala a undelor (1); Elemente de acustica (1); Termodinamica: Cantitatea de caldura; Energia interna; Capacitati calorice (1); Principiile termodinamicii (1);Transformarile simple ale gazelor (1); Procese ireversibile; Principiile termodinamicii proceselor ireversibile (1); Fizica statistica: Spatiul fazelor (1); Distributii statistice clasice: microcanonica, canonica si macrocanonica (2); Elemente de structura materiei: Bazele experimentale ale mecanicii cuantice (2);Functia de unda, operatori (2); Ecuatia lui Schrodinger; Aplicatii (2); Elemente de fizica solidului; Distributiile statistice cuantice: Fermi-Dirac si Bose-Einstein (2).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lista principalelor lucrari de laborator: Studiul oscilatiilor amortizate pe un model electric (2); Studiul legilor de distribuție ale lui Gauss (2) si Maxwell (2); Studii de acustica pe osciloscop (2); Determinarea indicelui de refractie (2); Fenomenul de rezonanta în cazul circuitelor cuplate (2). Teme de seminar: Studiul miscarii particulelor în câmpuri de forte (4); Oscilatii si unde (4); Transformari simple ale gazelor (3); Aplicatii ale ecuatiei lui Schrodinger (3).

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Dusan Popov, Ioan Damian, Elemente de fizica generala; Editura Politehnica, Timisoara, 2001.

2.  Ioan Damian, Dusan Popov, Fizica, teme experimentale; Editura Politehnica, Timisoara, 2003.

3.  Dusan Popov, Ioan Damian, Fizica, curs pentru învatîmânt la distanta; Universitatea „Politehnica”, Timisoara, 2000.

4.  Minerva Cristea et al., Fizica - Elemente fundamentale, Editura Politehnica, Timisoara, 2006

DESEN TEHNIC SI INGINERIE MECANICA

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Disciplina îsi propune sa familiarizeze studentul cu principiile de baza ale constructiei mecanice a echipamentelor electronice: componenta, functionare si dimensionare.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Elemente de inginerie grafica si desen tehnic

2. Materiale si tehnologie mecanica în constructia echipamentelor electronice

3. Elemente de mecanica tehnica în constructia echipamentelor electronice

3.1. Notiuni de statica

3.2. Notiuni de cinematica si dinamica

4. Elemente de calcul mecanic în constructia echipamentelor electronice

4.1. Complemente de calcul de rezistenta materialelor

4.2. Complemente de calcul termic

5. Elemente elastice în constructia echipamentelor electronice

5.1. Materiale, tehnologie

5.2. Parametrii constructivi si functionali ai arcurilor

5.3. Elemente elastice specifice în aparatura electronica

6. Transmisii mecanice aferente echipamentelor electronice

7. Fabricatia partii mecanice a echipamentelor electronice

7.1. Asamblare

7.2. Constructia casetelor

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator

1. Tabele, grafice, unitati de masura si prelucrarea datelor experimentale

2. Grafica inginereasca si desen tehnic

3. Elemente de metrologie. Masurarea lungimilor

4. Masurarea fortelor si a presiunilor

5. Scheme cinematice; cinematica transmisiilor

6. Ridicarea caracteristicilor statice în sistemele ingineresti

D. BIBLIOGRAFIE

1.  V. Argesanu, Constructia mecanica a echipamentelor electronice, ed. Politehnica, Timisoara 2001

2.  V. Argesanu, V. Dolga, G.E.Mocuta, Elemente de inginerie mecanica, ed. Eurostampa, Timisoara 1999

3.  V. Dolga, Inginerie mecanica în echipamentele electronice, ed. Eurobit, Timisoara 2001


DISPOZITIVE ELECTRONICE SI OPTOELECTRONICE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Obiectivele specifice: transmiterea cunostintelor de baza referitoare la dispozitivele electronice si optoelectronice si la aplicatiile acestora, formarea de deprinderi practice specifice. Rezultatele învatarii - Cunostinte: cunoasterea functionarii dispozitivelor construite din materiale semiconductoare si a aplicatiilor simple ale acestora , abilitati, si competente: aprecierea corecta a ordinelor de marime ale cantitatilor fizice implicate, capacitatea de a întelege scheme simple, capacitatea de a selecta scheme si componente pentru aplicatii date, capacitatea de a masura marimile electrice în scheme electronice simple, capacitatea de a masura caracteristicile dispozitivelor electronice, proiectarea aplicatiilor simple.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Jonctiunea pn; dioda semiconductoare: caracteristica diodei 1, 5 h, aplicatii simple: limitare si redresare 2h, materiale semiconductoare 1h, jonctiunea pn 2h, capacitatile de bariera si difuzie 1h, aplicatii1, 5 h.Tranzistorul bipolar: constructie si functionare 1h, caracteristici 1h, modele de semnal mare 1h, modele de semnal mic 1h, amplificatoare elementare 1, 5h, polarizarea 1, 5 h, modelul Ebers-Moll 1h, aplicatii 1h. Tranzistoare cu efect de câmp: constructie si functionare 1h, caracteristici 1h, regiuni de functionare 1h, modele de semnal mare 1h, modele de semnal mic 1h, rezistente comandate 1 h, amplificatoare 2 h, aplicatii 1h. Dispozitive optoelectronice: emisia luminii de catre semiconductoare 1 h, diodele emitatoare de lumina 1h, fotodiode 1, 5 h, fototranzistoare 0, 5 h, celule solare 1, 5 h, diode laser 1, 5 h, aplicatii 2 h.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Caracteristicile si parametrii diodelor semiconductoare 4h

Circuite cu diode si modelarea lor 4h

Tranzistorul bipolar: caracteristicisi polarizare 4h

Tranzistorul cu efect de câmp: caracteristicisi polarizare 4h

Amplificator cu tranzisto bipolar 4h

Dispozitive optoelectronice 4h

Aplicatii ale dispozitivelor optoelectronice 4h

D. BIBLIOGRAFIE

1.   S. Ionel, Dispozitive si circuite electronice, Ed. 'Politehnica', Timisoara, 2005.

2.   S. Sedra, K. C. Smith, Microelectronic Circuits, Oxford University Press, 2004

3.   P. Horowitz, W. Hill, The Art of Electronics, Cambridge University Press, 1999.


MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Introducere în tehnica masurarilor si metrologie, prezentarea principalelor metode si principii de masurare în domeniul electric, a blocurilor specifice instrumentatiei electronice analogice si numerice. Rezultatele învatarii sunt reprezentate de setul de cunostinte, abilitati, si competente pe care o persoana care a promovat disciplina le-a dobândit si este capabila sa le demonstreze.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Notiuni generale de metrologie. Procesul de masurare. Marimi si unitati de masura. Metode de masurare. Erori si incertitudini de masurare. Erori absolute, relative, raportate. Erori aleatoare, sistematice, grosolane. Interval de încredere, nivel de încredere. Propagarea erorilor la masurarile indirecte. Prelucrarea si prezentarea rezultatelor masurarilor – 4 ore

2. Semnale si perturbatii. Caracteristici. Clasificare. Valori masurabile. Spectre. Transformata Fourier. Esantionarea si cuantizarea. Perturbatii – 4 ore

3. Mijloace de masurare. Structuri. Caracteristici metrologice – 2 ore

4. Amplificatoare de masurare. Generalitati. Reactia. Amplificatorul operational. Amplificatorul instrumental – 4 ore

5. Convertoare. Convertoare numeric-analogice (CNA). Caracteristici. CNA cu rezistente ponderate. CNA cu retea R-2R. Convertoare analog-numerice (CAN)

Caracteristici. CAN paralel. CAN cu aproximatii succesive. CAN cu integrare.

Circuite de esantionare si memorare. Caracteristici. Structuri – 4 ore

6. Osciloscoape. Osciloscoape analogice si numerice. Caracteristici. Scheme bloc. Functionare – 2 ore

7. Masurarea marimilor electrice. Masurarea tensiunii si curentului. Ampermetre. Voltmetre de curent alternativ. Voltmetre si multimetre numerice. Ohmmetre. Punti de curent continuu si alternativ – 4 ore

8. Masurarea numerica a frecventei si a intervalelor de timp. Frecventmetre numerice. Numaratorul universal – 4 ore

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect

Continutul lucrarilor de laborator

1.          Multimetre numerice – 2 ore

2.          Convertoare analog numerice – 2 ore

3.          Analiza semnalelor – 2 ore

4.          Amplificatoare de instrumentatie – 2 ore

5.          Osciloscoape numerice – 2 ore

6. Punti de cc si ca – 2 ore

Lucrarile de laborator urmaresc sa familiarizeze studentii cu utilizarea mijloacelor de masurare moderna, sa cunoasca principalele performante ale acestora, sa interpreteze rezultatele obtinute pe baza evaluarii erorilor si incertitudinilor de masurare.

Continutul seminarului: Consolidarea prin aplicatii a cunostintelor transmise la curs.

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Masurari electrice si electronice, Probleme, Mircea Chivu, ALIMPIE IGNEA, Ioan Borza Ed. Orizonturi universitare, Timisoara, 2007

2.   Masurari electrice, electronice, senzori si traductoare, ALIMPIE IGNEA, Dan Stoiciu Ed. Politehnica, Timisoara, 2007

3.   Masurari electrice si electronice, ALIMPIE IGNEA, Traian Jurca, Lit. UPT, Timisoara, 2007


BAZELE FIZICE ALE ELECTROMAGNETISMULUI

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina reprezinta o introducere in electromagnetismul tehnic (teoria Maxwell- Herz clasica). Cunostintele si deprinderile furnizate în cadrul acestei discipline reprezinta puncte de plecare pentru majoritatea disciplinelor din planul de pregatire al inginerului de electronica si telecomunicatii. Dupa parcurgerea cursului, studentul trebuie sa aibe capacitatea de a identifica corect fenomenele electromagnetice si de a putea elabora modele de calcul pentru acestea.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1.     Câmpul electrostatic: Sarcina electrica. Legea lui Coulomb. Intensitatea câmpului electric. Câmpul electric produs de o distributie data de sarcina electrica. Teorema lui Gauss. Potentialul electric. Conductoare în câmp electrostatic. Polarizarea dielectricilor. Legea fluxului electric. Conditii pe interfata pentru D si E. Capacitatea electrica. Energie si forte. Probleme cu conditii pe frontiera (met. img. el. ecuatiile lui Poisson si Laplace). Calculul numeric al câmpului electric (MEF) – 8 h.

2.     Curentul electric: Conductia electrica. Legea conductiei electrice. Legea conservarii sarcinii electrice. Legea transformarii energiei în conductoare parcurse de curent electric. Calculul rezistentei conductoarelor masive. Teorema relaxatiei. Analogia dintre câmpul electrocinetic stationar si câmpul electrostatic. Conditii pe interfata pentru J. – 4 h

3.     Câmpul magnetic stationar: Inductia si intensitatea câmpului magnetic în vid. Legea fluxului magnetic. Potentialul magnetic vector. Relatia lui Biot-Savart. Câmpul magnetic produs de curentii de conductie. Magnetizarea corpurilor. Teorema lui Ampere. Conditii pe interfata pentru B si H. Energie si forte. Inductivitati proprii si mutuale. Circuite magnetice. Probleme cu conditii pe frontiera (ecuatiile lui Poisson si Laplace, MEF). – 6 h

4.     Câmpuri variabile în timp. Ecuatiile lui Maxwell: Legea inductiei electromagnetice. Legea circuitului magnetic. Ecuatiile lui Maxwell. Potentiale electrodinamice. Vectorul Poynting si teorema puterii electromagnetice transmise.. – 4 h

5.     Unde electromagnetice plane: Ecuatiile undelor electromagnetice. Unde plane uniforme (upu) în medii fara pierderi. Upu în medii cu pierderi. Incidenta normala a upu pe interfete plane. – 6 h

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar)

Teme de seminar:

1.     Calculul câmpul electric produs de distributii date de sarcina electrica – 2 h

2.     Legea fluxului electric. Capacitatea electrica – 2 h

3.     Câmp electrocinetic – 2 h

4.     Calculul câmpului magnetic produs de curenti filiformi – 2 h

5.     Legea circuitului magnetic. Inductivitati – 2 h

6.     Legea inductiei electromagnetice. Ecuatiile lui Maxwell – 2 h

7.     Unde electromagnetice plane – 2 h

Lucrari de laborator:

1.     Modelarea numerica a câmpurilor electrice (Qfield) - 2 h

2.     Determinarea experimentala a spectrului unui câmp electric – 2 h

3.     Modelarea numerica a câmpurilor magnetice (Qfield) - 2 h

4.     Studiul experimental al unui circuit magnetic – 2 h

5.     Efectul Hall si aplicatiile acestuia – 2 h

6.     Studiul experimental al legii inductiei electromagnetice – 2 h

7.     Unde pe linii de transmisie – 2 h

D. BIBLIOGRAFIE

1.   D.Irimia, Electrotehnica.Teorie si probleme, Editura Politehnica, Timisoara, 2007

2.   S.Dobre, D.Irimia, Probleme de câmp electromagnetic, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002

3.   Catedra de Electrotehnica, Bazele electrotehnicii.Teorie si aplicatii. Editura Politehnica, Timisoara, 2008

4.   W.H. Hayt, J. A. Buck, Engineering Electromagnetics, McGraw-Hill, 2001


CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cursul asigura cunostinte teoretice si practice in domeniul circuitelor electronice fundamentale. Continutul vizeaza cu precadere studiul amplificatoarelor si ascilatoarelor dar si unele procese conexe acestora: reactia negativa, stabilitatea, compensarea, etc.. O atentie deosebita este acordata aplicatiilor, realizate prin simulare si experimente, folosind unelte si tehnici larg raspindite in practica inginereascaelectronica.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Studiul la frecvente medii a etajului de amplificare: analiza liniara a etajului de amplificare (schema echivalenta de semnal mic), tipuri de etaje de amplificare (in conexiune EC/BC/CC), studiu comparativ al parametrilor aferenti, aplicatii (4).

Comportarea cu frecventa a etajului de amplificare: influenta capacitatilor de cuplare si de decuplare la joasa frecventa, influenta la inalta frecventa a capacitatilor din modelul cu parametri naturali, caracteristici de frecventa (inclusiv Bode), raspunsul la semnal treapta, aplicatii (5).

Amplificatoare cu reactie negativa (RN): structura si relatii de baza, efectele RN, tipuri de amplificatoare cu RN, rezolvarea amplificatoarelor cu RN, aplicatii (4).

Stabilitatea si corectia amplificatoarelor cu reactie: metode de analiza a stabilitatii (criteriul lui Nyquist, metoda caracteristicilor de frecventa), metode de corectie ( cu pol dominant, cu pol si zero, corectia cu avans de faza), aplicatii (4).

Amplificatoare cu mai multe etaje: structura, parametri caracteristici, etaje de intrare si de iesire (4).

Oscilatoare: clasificare, oscilatoar cu reactie pozitiva, metode de analiza, analiza cvasiliniara a oscilatoarelor armonice, oscilatoare RC (cu retea de defazare, cu circuit RC selectiv), oscilatoare LC (oscilator Colpitts, Hartley, cu circuit acordat in colector, oscilatoare cu cristale de cuart), stabilitatea frecventei oscilatiilor, aplicatii (5).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Laboratoare: Studiul la frecvente medii a etajului de amplificare (2), Comportarea cu frecventa a unui etaj de amplificare (2), Studiul efectelor RN (2), Corectia unui amplificator cu reactie (2), Etaj de iesire in contratimp clasa B (2), Oscilator Wien (2), Oscilatoare LC (2).

D. BIBLIOGRAFIE

1.   P. Gray, R. Meyer, Circuite integrate analogic, Editura Tehnica, Bucuresti, 1999.

2.   V. Tiponut, Dispozitive si circuite electronice - note de curs, format electronic; Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2003.

3.   C. Caleanu, Dispozitive si circuite electronice – Experimente si simulare, Editura Politehnica, 2003.


Circuite Integrate Digitale

A. OBIECTIVELE CURSULUI

“Circuite integrate digitale” este o disciplina fundamentala în pregatirea viitorului inginer electronist. Acesta va deprinde principiile de analiza si sinteza a sistemelor numerice si principalele blocuri functionale dintr-un astfel de sistem. Contributie procentuala la cultivarea liniilor de competenta ale domeniului specializarii: 12%.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere: Reprezentari numerice; Sisteme Analogice si digitale; Reprezentarea numerelor binare

Sisteme de numeratie si coduri: Conversia Binar – Zecimal; Conversia Zecimal - Binar; Sistemul de numeratie Hexazecimal; Codul BCD; Aritmetica Binara; Coduri, paritate

Porti logice: Constante si variabile Boolene; Tabele de adevar; Inversoare; Poarta SI; Poarta SAU; Poarta SI-NU; Poarta SAU-NU; Poarta SAU-EXCLUSIV;

Algebra booleana: Operatii si expresii; Axiomele si teoremele algebrei booleene; Teoremele lui DeMorgan; Diagrama Karnaugh;

Circuite combinationale: Decodificatoare, codificatoare, demultiplexoare, multiplexoare, comparatoare, sumatoare, detectoare/generotoare de paritate.

Tehnologia circuitelor integrate digitale: Caracteristici functionale, parametri. Circuite bipolare si MOS; Comparatia performantelor

Bistabile: Latch-uri; Bistabile cu comutare pe front; Bistabile Master-Slave; Caracteristicile bistabilelor; Aplicatii; Monostabile; Astabile; Oscilatoare.

Numaratoare: Numaratoare asincrone; Numaratoare sincrone; numaratoare reversibile; Proiectarea numaratoarelor; extinderea capacitatii de numarare; decodificarea starilor numaratoarelor.

Registre: Principiile functionarii registrelor; SIPO; SISO; PIPO; PISO; registre bidirectionale; registre universale; numaratoare cu registre; Aplicatii.

Memorii: RAM, ROM, PROM, EPROM, , Flash, EEPROM, memorii speciale, extinderea capacitatii de memorare.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator

1. Circuit Maker – CAD pentru simulare;

2. Masurarea principalilor parametri ai circuitelor digitale;

3. Implementarea functiilor combinationale;

4. Aplicatii cu circuite combinationale;

5. Decodificatorul si codificatorul. Aplicatii;

6. Multiplexorul si demultiplexorul. Aplicatii;

7. Interfatarea portului paralel. Aplicatie Visual Basic;

8. Bistabile si monostabile;

9. Astabile si oscilatoare;

10. Numaratoare si aplicatii;

11. Registre si aplicatii;

12. Automate secventiale sincrone. Analiza si sinteza;

13. Memorii RAM, EPROM. Citire, scriere, programare

14. Memorii seriale. Programare pe portul paralel;

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Floyd T., Digital Fundamentals, Seventh Edition, Prentice Hall International, 2000.

2.  Tocci R., Widmer N., Digital Systems, Principles and Applications, Eighth Edition, Prentice Hall International, 2001.


SEMNALE SI SISTEME

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina îsi propune sa familiarizeze studentul cu notiunile de semnal si de sistem, care stau la baza tuturor materiilor pe care acesta le va parcurge în continuare. Studentul este învatat sa judece si în domenii alternative domeniului timp, ca de exemplu domeniul frecventa. Este antrenat sa lucreze cu aparate specifice domeniului frecventa, ca de exemplu: voltmetre selective si analizoare de spectru. De asemenea, aceasta disciplina îi formeaza studentului abilitatea de a analiza o schema electronica, de a-i aprecia avantajele si dezavantajele si de a o sintetiza în conformitate cu cerintele impuse.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Definitii si clasificari (3 ore)

Determinarea raspunsului unui sistem liniar si invariant în timp la un semnal specificat (9 ore):

Convolutia semnalelor în timp discret, Convolutia semnalelor în timp continuu, Metoda armonica.

Analiza de fecventa a semnalelor (10 ore): Seria Fourier si transformata Fourier folosite pentru analiza semnalelor în timp continuu, Seria Fourier în timp discret si transformata Fourier în timp discret pentru analiza semnalelor în timp discret.

Analiza de regim tranzitoriu a sistemelor liniare si invariante în timp (6 ore): Utilizarea transformarii Laplace la analiza sistemelor în timp continuu, Utilizarea transformarii z la analiza sistemelor în timp discret.

Sinteza sistemelor liniare, Forme canonice de implementare a sistemelor liniare si invariante în timp.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Seminar

Convolutia semnalelor în timp continuu si în timp discret (3 ore)

Serii Fourier. Analiza spectrala a semnalelor periodice în timp continuu si

discret (3 ore)

Transformarea Fourier a semnalelor definite în timp continuu si discret (8 ore)

Laborator

Studiul semnalelor periodice (3 ore)

Sisteme de ordinul I si II (3 ore)

Filtre numerice transversale (4 ore)

Studiul transformarii Fourier discrete (4 ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1. Nafornita Ioan, Gordan Cornelia, Isar Alexandru, “Semnale si Sisteme”, Editura Politehnica, Timisoara, 1995,

2. André Quinquis, Alexandru Serbanescu, Emanuel Radoi, Semnale si Sisteme. Aplicatii în Matlab, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucuresti, 1998

3. John D. Sherrik, Concepts in Systems and Signals, Prentice Hall, 2001.

4. Alan V. Oppenheim, Alan S. Willsky, Hamid Nawab, Signals and Systems, Prentice Hall, 1997.


GRAFICA SI DEZVOLTAREA CIRCUITELOR ELECTRONICE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

- Studierea unor sisteme de proiectare/inginerie asistata de calculator (CAD/CAE).

- Descrierea unor instrumente CAD/CAE si a algoritmilor de simulare si analiza a circuitelor electronice.

- Prezentarea tehnicilor de modelare structurala si comportamentala si a modalitatilor de simulare ierarhica analogica, digitala si mixta.

Însusirea de cunostinte si formarea de abilitati privind descrierea schemelor electronice, verificarea si optimizarea functionarii acestora prin simulare, proiectarea layout (cablaj imprimat) si generarea fisierelor pentru fabricatia asistata de calculator (CAE) s

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Structura sistemelor de proiectare asistata de calculator: Programe de captura. Simulatoare standard de circuite. Programe pentru proiectare layout. - 2 ore

2. Programe de captura: Cerinte, Structura, Unelte de lucru, Simboluri grafice, Biblioteci de simboluri, Editorul de simboluri grafice, Amplasarea si editarea componentelor, Modalitati de interconectare, Proiecte structurate ierarhic – asigurarea conectivitatii, Fisiere report: generare, interpretare, utilizare- 6 ore

3. Programe de simulare: Obiectivele simulatoarelor standard de circuite. Algoritmi de simulare.

Concepte de modelare, Modelarea componetelor pasive si a dispozitivelor semiconductoare, Subcircuite.

Analize de curent continuu, Analize de curent alternativ, Analiza în domeniul timp, Analize de performanta – optimizarea parametrilor circuitelor. Simularea Digitala: Tipuri de dispozitive digitale. Modelarea dispozitivelor digitale. Analiza circuitelor digitale si mixte analog-digitale - 10 ore

4. Programe de proiectare a cablajelor imprimate - Layout:

Structura, Unelte de lucru, Amprente de Componente: Biblioteci de amprente, Editorul de amprente, Asocierea amprenta – simbol grafic. Parametrii tehnologici si reguli de proiectare pentru cablaje, Amplasarea componentelor - modalitati. Tehnici de rutare. Sincronizarea Schema – Layout. Generarea fisierelor CAM pentru fabricatia cablajelor imprimate - 10 ore

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Mediul OrCAD-PSpice: Ccunoasterea facilitatilor sistemului CAD/CAE de simulare, analiza, modelare si proiectare circuite electronce. Interconexiunile dintre modulele sistemului - 2 ore

2. Editare scheme de circuite analogice, digitale, mixte ce urmeza a fi analizate: Introducerea elementelor speciale necesare analizelor. Editarea tuturor tipurilor de stimuli analogici - 2 ore

3. Studiul unor circuite analogice fundamentale utilizand analizele de curent continuu: Utilizarea diferitelor tipuri de analize de c.c. Utilizarea analizelor de curent alternativ. Modalitati de folosire a analizelor de c.a. Interpretarea rezultatelor simularii - 2 ore

4. Studiul comportarii in timp a circuitelor analogice ( circuite de amplificare, oscilatoare, etc): Modalitati de utilizare a analizei in timp functie de circuit. Setarea conditiilor initiale. Utilizarea transformatei Fourier si a descompunerii spectrale pentru determinarea performantelor circuitelor.Interpretare - 2 ore

5. Analiza circuitelor digitale: Tipuri de stimuli digitali. Descrierea si editarea stimulilor digitali. Utilizarea analizelor specifice pentru studiul comportarii circuitelor digitale. Interpretarea rezultatelor simularii digitale. Analiza circuitelor mixte analog-digitale: Utilizarea analizelor adecvate. Interpretare - 2 ore

6. Tipuri de proiecte. Proiectarea modulara si ierarhica. Simularea functionala. Fisiere report - 2 ore

7. Test1 – Desenarea si simularea si unei scheme elctronice in Pspice - 2 ore

8. Mediul de captura a schemelor electronice si proiectare layout PADS – MentorGraphics. Interconexiunile dintre modulele sistemului. Cunoasterea facilitatilor si a uneltelor de lucru in PADS Logic - 2 ore

9. Amplasarea si interconectarea componentelor in PADS Logic. Folosirea etichetelor si a magistralelor. Gestionarea bibliotecilor de componente. Crearea simbolurilor grafice cu editorul de simboluri -2 ore

10. Verificarea schemei folosind DRC-ul si fisierele Report. Asocierea amprentelor de cablaj. Generarea fisierului de conexiuni – Netlist. Transferul spre PADS Layout - 2 ore

11. PADS Layout: Unelte de lucru, Definirea parametrilor tehnologici si a regulilor de proiectare. Importul fisierului de conexiuni. Amplasarea componentelor – tehnici de optimizare - 2 ore

12. Rutarea traseelor. Folosirea rutarii manuale, dinamice sau automate. Avantajele folosirii DRC - ului in timpul rutarii. Verificari si modificari post rutare - 2 ore

13. Verificarea proiectului de layout – Clearance si Conectivity. Generarea fisierelor CAM in PADS Layout Mecanismul ECO. Exemplificarea Sincronizarii bidirectionale PADS Logic - PADS Layout - 2 ore

14. Test2 – Desenarea unei scheme electronice si proiectarea cablajului imprimat în PADS - 2 ore

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Andrei Câmpeanu, Ioan Jivet, OrCAD. Bucuresti, Editura Teora, 1995.

2.  Tudor Marin, SPICE. Editura Teora, Bucuresti 1996

3.  Istvan Sztojanov, Sever Pasca, Analiza asistata de calculator a circuitelor electronice. Ghid practic Pspice. Editura Teora, Bucuresti1997

4.  Gheorghe Toacse, Dan Nicula, Electronica Digitala. Circuite Integrate Digitale, Limbajul de Descriere Hardware VHDL. Editura Teora, Bucuresti 1996

5.  Horia Cârstea, Adrian Avram, Marius Rangu, Tehnologie Electronica, Proiectare si Aplicatii, Editura Augusta, Timisoara 2003


Arhitectura reTelelor de calculatoare

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Prezentarea problemelor legate de comunicatii de date, retele, sisteme distribuite, Internet, Extranet, Intranet, proiectarea pe niveluri: RM-OSI-ISO si TCP/IP. Se trateaza transmisia la nivel fizic, efectele canalelor reale nivelul fizic si MAC de acces al controlului la mediu cu retelele locale din seria 802.xx. Sunt expuse protocoalele de nivel 2, 3 si 4, HDLC, PPP, IP, TCP si UDP, precum si aplicatiile de accesare a terminalelor, transfer de fisiere, posta electronica, accesul la web si DNS.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1.Tipuri de retele, sisteme distribuite, Internet, Intranet, Extranet (3h)

2. Modelele de referinta RM-OSI-ISO si TCP/IP. (3h)

3. Nivelul fizic: efectele canalelor reale, capacitatea canalului, codarea electrica a datelor, interfete: USB, WUSB, V.24/RS232. Dispozitivede interconectare in retele: repetoare/huburi, punti/switchuri, rutere, gateways (4h)

4. Retele locale : subnivelul LLC802.2, subnivelul MAC 802.3, 4, 5, 6, 11, LAN Ethernet, Token-ring, Token-bus, LAN DQDB, WLANuri. (4h)

5. Nivelul legatura de date: controlul fluxului (protocoalele stop-and-wait si cu fereastra glisanta), controlul erorilor (protocoalele ARQ), protocolul HDLC si PPP. (4h)

6. Retaua numerica cu integrarea serviciilor, ISDN (3h)

7. Nivelul retea: adresarea in Internet, functionarea subretelelor, clase de adresare, protocolul IP, CIDR, X.25 (4h)

8. Protocoale de nivel transport: TCP si UDP (3h)

9. Aplicatii: TELNET, FTP, e-mail, SMPT si MIME, HTTP, DNS, socket-uri. (4h)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Servicii Internet. Telnet (SSH), E-mail, FTP. (4h)

2. Gestionarea conexiunilor Internet (TCP/IP) (4h)

3. Configurarea retelelor Ethernet. (4h)

4. Adresare de nivel MAC si IP (4h)

5. Dispozitive de interconectare pentru LAN-uri. (4h)

6. Analiza traficului de retea. (4h)

7. Introducere in html.(4h)

D. BIBLIOGRAFIE

1. M.Nafornita, ” Arhitectura retelelor de calculatoare”, Edit. „Politehnica”, 2007

2. W. Stallings, „Data and Computer Communications”Edit.Prentice –Hall, 1997

3. A. Tanenbaum, „Retele de calculatoare”, Edit. Agora Tg. Mures, 1997


CULTURA SI CIVILIZATIE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Integrarea României în Uniunea Europeana face necesara cunoasterea aspectelor legate de cultura si civilizatia europeana contemporana. Disciplina urmareste familiarizarea studentilor cu istoria Uniunii Europene precum si cultura si civilizatia europeana. Contributia procentuala a disciplinei în educarea tehnica a specialistului în domeniu este de 0, 98%.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Cap. I Elemente introductive de cultura si civilizatie. Factori determinanti ai culturii. Factori comuni la nivel european si factori specifici, locali.Evolutia culturii si civilizatiei europene – scurt istoric 2 ore

Cap. II Etapele constructiei europene – principalele Tratate Europene 2 ore

Cap. III. Structura institutionala a Uniunii Europene Consiliul Europei, Parlamentul European, Comisia Europeana, Alte institutii europene 2 ore

Cap. IV. State europene vs. Europa: elemente comune si elemente specifice, Competente comunitare si competente nationale, Politici comune si politici nationale, Principiul subsidiaritatii, Cultura europeana: unitate si diversitate 2 ore

Cap. V. Valori si simboluri europene, Valori europene fundamentale , Simboluri europene, Bancnotele si monedele euro – oglinda a culturii europene 2 ore

Cap. VI.Viitorul Uniunii Europene , Politica externa a Uniunii Europene , Extinderea Uniunii Europene, Specificitatea integrarii tarilor central si est-europene în Uniunea Europeana 2 ore

Cap. VII. România si Uniunea Europeana, Procesul de aderare a României la Uniunea Europeana, Valori românesti si valori europene , Integrarea culturii românesti în cultura europeana 2 ore

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)

  1. Elemente definitorii ale culturii si civilizatiei. Factori de influenta.- 2 ore
  2. Principalele prevederi ale Tratatelor Europene. Constitutia Europeana-2 ore
  3. Institutii europene – procesul decizional în Uniunea Europeana-2 ore
  4. Diferente culturale între statele europene. Elemente de cultura europeana.- 2 ore
  5. Valori si simboluri europene – reflectarea lor pe însemnele monetare-2 ore
  6. Extinderea Uniunii Europene – integrarea culturii tarilor central si est-europene în cultura europeana.- 2 ore
  7. Cultura româneasca vs. cultura europeana: elemente comune si elemente specifice. Integrarea culturii românesti în cultura europeana.- 2 ore

D. BIBLIOGRAFIE

  1. Rodica Baconsky si François Benoit (coordonatori) – „Ce este Uniunea Europeana – un ghid pentru tinerii români”, Centrul de Informare al Comisiei Europene în România, 2002

2.     *** - „Uniunea Europeana: Istoric, Institutii, procese Decizionale”, Institutul European din România, 2003.


CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cunoasterea structurii interne a circuitelor integrate analogice (CIA) si în mod special cunoasterea principiilor moderne care stau la baza proiectarii de AO performante (explicitarea criteriilor de performanta prin intermediul grupelor de parametri care caracterizeaza aceste circuite). Cunoasterea principalelor clase de aplicatii cu CIA si dobândirea deprinderilor pentru întelegerea functionarii lor cât si pentru conceperea si/sau dimensionarea de scheme electronice bazate pe CIA.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Etaje tipice ale CIA: Surse de curent (1, 5h), Surse de tensiune (1, 5h), Etaje diferentiale cu sarcina activa (2h), etaje de iesire (1h), circuite de protectie termica si masurare a temperaturii cipului (1h).

2. Structura si parametrii AO: Structura AO (1h), Parametrii AO (1h), Analiza erorilor AO, metode de îmbunatatire a performantelor si de corectie a caracteristicii de freventa a AO (3h).

3. Aplicatii cu AO: Circuite elementare cu AO (1h), Surse de curent constant comandate în tensiune (1h), amplificatoare de instrumentatie (1h), Redresoare de precizie si detectoare de amplitudine si de vârf (2h), Circuite de esantionare/memorare (1h), Circuite de integrare si diferentiere (1h), Oscilatoare sinusoidale (1h), Amplificatoare logaritmice si exponentiale (1h), Filtre active (1h), Comparatoare de tensiuni (1, 5h).

4. Regulatoare de tensiune si surse de tensiune de referinta (2, 5h).

5. Multiplicatoare analogice (1h).

6. AO transconductanta (1h).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)

Experimente:

1. Aplicatii liniare cu AO: Amplificator inversor si neinversor. Convertor de domeniu de tensiune. Sursa de curent constant c-data în tensiune (3h).

2. Analiza comportarii dinamice a AO (1h).

3. Aplicatii neliniare cu AO. Transformatoare functionale (2h).

4. Integratorul cu AO (2h).

5. Utilizarea comparatorului integrat LM339 (2h).

6. Stabilizator de tensiune cu CI 723 (2h).

Simulari:

1.2.Simularea unor redresoare de precizie (mono si bialternanta) folosind modele de AO ideal si reale (cu AO de uz general si cu AO rapide) (4h).

3.4.Simularea unor filtre active cu AO (4h).

5.     Oscilator sinusoidal cu inductanta si capacitate simulate cu AO (2h).

6.     Optimizari de circuite folosind simulari parametrice (2h).

Evaluarea individuala a abilitatilor practice deprinse de studenti (4h).

D. BIBLIOGRAFIE

1.  L. Jurca, M. Ciugudean, Circuite Integrate Analogice; Editura “Politehnica”, Timisoara, a treia editie, 2007 (se gaseste la biblioteca UPT).

2.  P.R. Gray, P.J. Hurst, S.H. Lewis, R.G. Meyer, Analysis and Design of Analog Integrated Circuits, Fourth edition, John Wiley & Sons, 2001 (disponibila pentru consultare la titularul cursului).

3.  A.M. Manolescu, Analog Integrated Circuits, Editura Foton International, Bucuresti, 1999 (disponibila pentru consultare la titularul cursului).

4.  M. Ciugudean, Stabilizatoare de tensiune cu circuite integrate liniare, Editura de Vest, Timisoara, 2001, (disponibila pentru consultare la titularul cursului).


Tehnica frecvenTelor Înalte

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Obiectivele specifice: transmiterea de cunostinte de baza si abilitati referitoare la fenomenele si aparatura de înalta frecventa. Rezultatele învatarii – cunostinte: fenomenele de baza care au loc pe liniile de transmisie: propagare, reflexie, atenuare, marimile specifice de înalta frecventa si masurarea lor, dispozitivele simple de înalta frecventa si caracterizarea lor. Abilitati, si competente: capacitatea de a întelege fenomenele care au loc în înalta frecventa pe baza modelului liniilor de transmisie, capacitatea de a selecta si masura marimile fizice caracteristice unei aplicatii date, capacitatea de a întelege specificatiile aparaturii de înalta frecventa, abilitatea de a realiza adaptari simple si de a proiecta amplificatoare simple.


B. SUBIECTELE CURSULUI

Linii de transmisie: Ecuatiile undelor de tensiune si de curent 3h;coeficientul de reflexie si raportul de unda stationara 3h ;impedanta de intrare 2 h;normarea si diagrama Smith 2 h; adaptarea 2h ;linii practice de transmisie 2h. Transferul puterii pe liniile de transmisie: Transferul maxim de putere si puterea disponibila a unui generator 2 h; adptarea conjugata 1 h. Parametrii S: Definitie 0, 5 h; reciprocitate 0, 5 h;multiporti fara pierderi 1 h; amplificator unilateralizat 2 h;exemple si aplicatii:defazoare, cuplorul directional, inelul hibrid, T magic 2h. Proiectarea amplificatoarelor pe linii microstrip: Linii microstrip 1h; amplificator cu un tranzistor unilateralizat 1h; Dispozitive si circuite de microunde: Filtre, adaptoare, conectoare, dispozitive nereciproce 3h.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Masurari pe linia cu fanta: raport de unda stationara, coeficient de reflexie, impedanta 2 ore S, 2 ore L

2. Adaptarea 4 ore S, 3 ore L

3. Parametrii S 2 ore S, 3 ore L

4. Masurarea frecventei si a puterii 2 ore L

5. Aplicatii cu diagrama Smith 4 ore S

6. Proiectarea amplificatoarelor cu un tranzistor pe linii microstrip 2 ore S

7. Analiza spectrala 2 ore L

8. Masurarea antenelor Horn 2 ore L

D. BIBLIOGRAFIE

1.  R. E. Collin, Foundations for microwave engineering, New York: McGraw-Hill, 1992.

2.  D. M. Pozar, Microwave Engineering, Second edition, New York: John Wiley and Sons, 1998.

3.  A. De Sabata, Tehnica Frecventelor Înalte, Timisoara: Orizonturi Universitare, 2001.


PRELUCRAREA SEMNALELOR

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina îsi propune sa familiarizeze studentul cu tehnicile de analiza si proiectare a circuitelor care intervin în cele mai importante aplicatii ale prelucrarii semnalelor: filtrarea, esantionarea si modulatia. Studentul poate întelege care sunt erorile care pot aparea atunci când se realizeaza prelucrarea numerica a semnalelor analogice. Capitolul de semnale aleatoare permite studentului sa modeleze cu precizie semnalele care apar în practica.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Esantionarea semnalelor (6 ore): Modele de esantionare: ideala, cu urmarire si cu memorare, Teorema esantionarii.

Echivalarea sistemelor analogice cu sisteme numerice (4 ore): Pe baza invariantei raspunsului la impuls, Pe baza aproximarii unei ecuatii diferentiale cu o ecuatie cu diferente finite, Pe baza transformarii biliniare.

Modulatia (8 ore): De amplitudine, Unghiulara.

Semnale aleatoare (6 ore): O recapitulare a teoriei probabilitatilor, Semnale aleatoare ergodice si stationare, Trecerea semnalelor aleatoare prin sisteme liniare si invariante în timp.

Stabilitatea sistemelor cu reactie negativa (4 ore): Criterii algebrice de stabilitate, Criteriul lui Nyquist.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Laborator

Esantionarea semnalelor analogice (7 ore),

Modulatia de amplitudine si modulatia de frecventa (7 ore),

Caracterizarea statistica a semnalelor aleatoare ergodice si stationare (7 ore),

Caracterizarea spectrala a semnalelor aleatoare ergodice si stationare (7 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Nafornita Ioan, Gordan Cornelia, Isar Alexandru, “Semnale si Sisteme”, Editura Politehnica, Timisoara, 1995,

2.  André Quinquis, Alexandru Serbanescu, Emanuel Radoi, Semnale si Sisteme. Aplicatii în Matlab, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucuresti, 1998

3.  John D. Sherrik, Concepts in Systems and Signals, Prentice Hall, 2001.

4.  Alan V. Oppenheim, Alan S. Willsky, Hamid Nawab, Signals and Systems, Prentice Hall, 1997.

5.  Adelaida Mateescu, Neculai Dumitriu, Lucian Stanciu, “Semnale si sisteme”, Teora, 2001.


SISTEME DE PRELUCRARE NUMERICA CU PROCESOARE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Intelegerea parametrilor, structurii si tehnologiei de elaborare a sistemelor dedicate. Continutul cursului este dedicat in principal componentei hardware a unui sistem dedicat, cu unele referiri la componenta software rezidenta pe sistem. Sunt prezentate, totodata, metode si unelte de dezvoltare si testare eficienta de aplicatii cu sisteme dedicate. Notiunile teoretice sunt aprofundate prin aplicatii practice in laborator.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Structura unui sistem dedicat: Chestiuni introductive – definitii, Procesorul de date, Alte componente hardware, Componenta software a unui sistem dedicat (5). Microprocesorul si microcontrolerul ca procesor de date: Procesorul de date implementat cu microprocesor, Arhitectura si functionarea unui microprocesor, Unitati structurale ale unui microcontroler (4). Interfete pentru depanarea si incarcarea aplicatiilor software: Interfata JTAG, Modulul BDM, Programare ISP si IAP (4). Familii semnificative de microcontrolere: Microcontrolere cu procesor, ARM, Familia de microcontrolere INTEL MCS 51, Microcontrolere TI MSP430, Microconvertoare AD (5). Programarea in limbaj de asamblare: Moduri de adresare, Tipuri de instructiuni, Structura unui program in limbaj de asamblare (2). Programarea microcontrolerelor in C/C++: Structura tipica a unui program in C, Compilare, Editarea legaturilor, Maparea imaginii executabile in sistemul tinta (2). Sisteme de operare dedicate: Cerinte impuse unui sistem de operare dedicat, Structura unui sistem de operare dedicat, Exemple semnificative de sisteme de operare dedicate (3). Tehnici de elaborare a aplicatilor software: Medii integrate de simulare si depanare a aplicatiilor software, Sisteme de dezvoltare, Programe monitor, programe bootloader, Emulatoare (3).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Laboratoare: Caracteristici principale ale microcontrolerului MC9S12XDP512. Sistemul starter-kit ZK-S12-A prezentare generala (2), Prezentare CodeWarrior. Exemplu de aplicatie - simulare / depanare. Arhitectura interna CPU12 - model programare (2), Moduri de adresare la HCS12. Utilizarea modurilor de adresare în aplicatii (2), Sintaxa liniei sursa în limbaj de asamblare. Directive/declaratii în asamblare recunoscute de Code-Warrior. Reguli de scriere programe în ASM (2), Porturile I/O (porturi intrare/iesire paralel) (2), Portul serial (SCI0): transmisie/receptie seriala asincrona (2), Circuite de numarare/temporizare, Sistemul de întreruperi (2).

D. BIBLIOGRAFIE

1.     Ken Arnold, Embedded Controller Hardware Design, LLH Technology Publishing, 2000

2.     Michael Barr, Programming Systems in C and C++, O’Reilly, 1999

3.     Qing Li and Carolyn Yao, Real Time Concepts for Embedded Systems, CMP Books © 2000.

4.     V. Tiponut, Sisteme dedicate. Arhitectura - Programare - note de curs, format electronic, Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2008.


PROGRAMARE ORIENTATA PE OBIECTE

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Scopul acestei discipline îl reprezinta însusirea conceptelor specifice limbajelor de programare orientate pe obiecte. Vor fi discutate principiile de baza ale modelului orientat pe obiecte, precum si instrumentele necesare în proiectarea si implementarea de aplicatii Java. La finalul acestui curs, studentii vor putea crea aplicatii software prin intermediul limbajului de programare Java.


B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere în Java: Limbajul de programare Java; Programarea Orientata pe Obiecte; Tehnologii Java (platforme Java); Instalarea Java SDK; Compilarea si rularea unui program; Documentarea programelor; (3) Utilizarea comentariilor într-un program sursa; Operatorii si precedenta lor; Tipuri de date primitive si referinta; Declararea variabilelor; Instructiuni Java pentru controlul executiei; Tablouri; (3)
Clase Java: Definirea unui clase; Utilizarea modificatorilor; Declararea variabilelor si implementarea metodelor într-o clasa; Instantierea obiectelor unei clase; Ierarhii de clase; (3) Clase si metode abstracte; Crearea si utilizarea interfetelor; Pachete de clase; Arhive Java;  (3) Exceptii: Generarea exceptiilor; Categorii de exceptii; Tratarea exceptiilor; Definirea de exceptii utilizator; (1) Operatii de intrare/iesire: Definirea conceptului de flux de date; Clasificarea fluxurilor de date; Ierarhia claselor pentru lucrul cu fluxuri de date; Fluxuri standard de intrare/iesire; Utilizarea fluxurilor de date; (2) Colectii de obiecte: Java Collections Framework (interfete si implementari); Interfata Collection; Parcurgerea colectiilor; Interfata List; Interfata Set; Interfata Map; (3) Interfete grafice: Interfata grafica cu utilizatorul; Pachetele awt si swing; Suprafete de afisare; Gestionarea pozitionarii; Componente grafice; (3) Tratarea evenimentelor; Tipuri de evenimente; Interceptoare de evenimente; Tipuri de interceptoare de evenimente; (3) Lucrul cu baze de date în Java: Baze de date relationale; Java DataBase Connectivity (JDBC); Stabilirea unei conexiuni; Rularea unei comenzi SQL; Manipularea si prelucrarea rezultatelor. (3)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Introducere în Java; (2) Tipuri de date simple. Operatori. Expresii; (2) Instructiuni Java; (2) Tipul tablou; (2) Clase Java; (2) Mostenire; (2) Clase abstracte. Interfete; (2) Exceptii. Tratarea exceptiilor; (2) Operatii de intrare/iesire; (2) Colectii de obiecte; (2) Pachete de clase; (2) Interfete grafice; (2) Gestionarea evenimentelor; (2) Lucrul cu baze de date in Java. (2)

D. BIBLIOGRAFIE

1.  C.S. Horstmann, G. Cornell, Core Java. Advanced Features, Sun Microsystems Press, 2000

2.  M.C. Chan, S.W. Griffith, Java. 1001 secrete pentru programatori, Teora, 2001

3.  J.R. Jackson, A.L. McClellan, Java by example, SunSoft Press, 1996


PROIECT DE CIRCUITE ELECTRONICE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina îsi propune sa familiarizeze studentul cu principalele probleme care intervin la proiectarea, simularea si realizarea practica a unor scheme electronice de complexitate medie.

În urma promovarii disciplinei de Proiect de Circuite Electronice studentii dobândesc abilitati, cunostinte si competente privind proiectarea si simularea unor circuite electronice, realizarea PCB-urilor, lipirea componentelor, punerea în functiune a montajelor, verificarea functionarii si efectuarea unor masuratori experimentale.

B. SUBIECTELE CURSULUI -

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (proiect)

Activitatea se desfasoara pe echipe de doi studenti. Fiecare echipa are o tema de proiect proprie. Temele de proiect se încadreaza în urmatoarele domenii:

Componente electronice (aplicatii cu componente discrete – surse stabilizate de tensiune, amplificatoare simple cu tranzistoare, oscilatoare).

Circuite integrate digitale (aplicatii ale decodificatoarelor, ale multiplexoarelor, ale bistabilelor, ale registrelor de deplasare si memorare, ale numaratoarelor si memoriilor semiconductoare).

Etapele de desfasurare a proiectului:

1. Proiectarea schemei electrice pe baza schemei bloc (4 ore).

2. Simularea schemei electrice proiectate (4 ore).

3. Proiectarea PCB-urilor si generarea fisierelor Gerber (4 ore).

4. Lipirea componentelor pe placuta de cablaj imprimat (2 ore).

5. Punerea în functiune a montajului (4 ore).

6. Verificari si masuratori experimentale (4 ore).

7. Realizarea documentatiei (inclusiv a unui studiu estimativ al costului realizarii proiectului) si a prezentarii în PowerPoint (4 ore).

8. Sustinerea proiectului (2 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Muresan T., Gontean A., Babaita M., Circuite digitale, Editura de Vest, Timisoara, 2007, 218pg., ISBN 978-973-36-0454-9.

2.  Muresan T., Gontean A., Babaita M., Demian P., Circuite Integrate Numerice. Aplicatii si proiectare, Editura de Vest Timisoara, 2005, 280pg., ISBN 973-36-0408-9.

3.  Wakerly John F., Circuite digitale. Principiile si practicile folosite în proiectare, Editura Teora, 2002, 928 pg., ISBN 973-20-0659-5.


MICROECONOMIE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Însusirea cunostintelor economice de baza ale teoriei microeconomice din economia de piata contemporana. Disciplina urmareste însusirea cunostintelor economice fundamentale si întelegerea functionarii mecanismului de piata functionala.

B. SUBIECTELE CURSULUI

I. Sistemul activitatilor economico – sociale: Nevoile si resursele economice. Sistemul economic si structura sa-2ore

II. Economia de piata contemporana: Economia de piata: definire, trasaturi, mecanisme de functionare, tipuri- 2ore

III. Agentii economici: Concept, tipologie. Societatile comerciale. Societati pe actiuni- 2ore

IV. Factorii de productie: Sistemul factorilor de productie. Factorul munca .Natura. Capitalul. Neofactori- 2ore

V. Costul de productie: Continut, nivel, structura, tipologie. Functia cost. Strategii de gestionare a costuril- 2ore

VI. Productivitatea factorilor de productie: Forme. Productivitatea muncii. Randamentul capitalului. - 2ore

VII. Bunurile economice. Utilitatea si valoarea lor: Teoria valorii – munca. Teoria valorii – utilitate marginala- 2ore

VIII. Preturile si mecanismul pietei: Continutul si functiile pretului. Formarea preturilo. Tipuri de pret. - 2ore

IX. Piata, concurenta, cererea si oferta: Tipuri de piete si de concurenta. Legea cererii si ofertei. Elasticitatea- 2ore

X. Moneda si circulatia monetara: Moneda. Masa monetara si lichiditatea. Politica monetara. Inflatia. - 2ore

XI. Teoria veniturilor. Salariul, forma principala de venit: Salariul. Piata muncii Stabilirea marimii salariulu- 2ore.

XII. Profitul – forma specifica de venit: Notiunea de profit. Indicatorii profitului. Rentabilitatea. - 2ore

XIII. Dobânda: Piata monetara si creditul. Dobânda. Concept, indicatori si forme. - 2ore

XIV. Renta: Renta în teoria neoclasica si contemporana. Noile forme de renta- 2ore.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar)

I. Teoria factorilor de productie. Capitalul tehnic.-2 ore

II. Costul productiei si functia cost.-2 ore

III. Productivitatea factorilor si productivitatea muncii-2 ore

IV Banii si circulatia baneasca. Pretul în economia de piata-2 ore

V. Conceptul de salar. Probleme de calcul al salariului brut si net.-2 ore

VI. Probleme de calcul al ratei profitului si pragul de rentabilitate-2 ore

VII. Calculul dobânzii simple si comupuse, venit si profit bancar.-2 ore

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Septimiu Pop, Economie-teorie si aplicatii, Editura Eurostampa, Timisoara, 2002

2.   Pop S., Duran V., Ghidarcia Dorina, Duran Dan, s.a., .Economie. Manual pentru uzul studentilo, Ed. Eurobit, Timisoara 1998 , ISBN 973-9336-93-0

PLAN DE ÎNVATAMÂNT

Domeniul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii - Specializarea: Electronica aplicata

Nr

crt

Disciplina

C

S

L

P

Cr./Ex*

Anul III Sem. 5

1

Electronica de putere

2

0

2

0

4/E

2

Sisteme de achizitii de date

2

0

2

0

4/E

3

Aparate electronice de masurat pentru electronica aplicata

2

0

2

0

4/E

4

Teoria informatiei si a codarii pentru electronica aplicata

2

1

1

0

4/D

5

Bazele sistemelor flexibile inteligente

2

0

2

0

4/E

6

Radiocomunicatii

2

0

2

0

4/D

7

Management si Marketing

2

2

0

0

4/D

8

Practica (45 ore)

0

0

0

0

2/C


Total

14

3

11

0

30

Anul III Sem. 6

1

Compatibilitate electromagnetica

2

0

2

0

4/E

2

Constructia si tehnologia echipamentelor electronice

2

0

2

0

4/E

3

Electronica de putere în comutatie

2

0

2

0

4/E

4

Instrumentatie virtuala

2

0

1

1

6/D

5

Sisteme cu logica programabila

2

0

1

1

6/D

6

Optionala 1 - disciplina de la o alta specializare

2

0

2

0

4/E, D

7

Practica (45 ore)

0

0

0

0

2/C


Total

12

0

10

2

30

Anul IV Sem. 7

1

Testarea echipamentelor electronice pentru electronica aplicata

2

0

2

0

4/E

2

Modelare si simulare în electronica aplicata

2

0

1

1

4/E

3

Software pentru electronica aplicata

2

0

1

1

5/D

4

Sisteme electronice de actionare

Bazele microelectronicii

Senzori si actuatori

2

0

2

0

4/D

5

Echipamente electronice de interfatare

VHDL

Procesoare de semnal

2

0

2

0

4/E

6

Optionala 2 - disciplina de la alta ruta curriculara

2

0

2

0

4/E, D

7

Proiect de procesoare

0

0

0

2

4/D

8

Comunicare

0

1

0

0

1/D


Total

12

1

10

4

30

Anul IV Sem. 8 (7 saptamâni + 7 saptamâni lucrare licenta

1

Optionala 3 – se alege din 4 discipline

2

1, 6

1, 4

0

3/E

2

Optionala 4 - disciplina de la alta ruta curriculara

3

0

3

0

3/E

3

Automatizari

Tehnici de proiect. VLSI

Automatizari

3

0

3

0

3/E

4

Electronica medicala

Microsisteme electronice si mecanice

Sisteme de control distribuit

3

0

3

0

3/E

5

Proiect de software pentru electronica aplicata

0

0

0

2

3/D

6

LUCRARE DE LICENTA





15


Total

11

1, 6

10, 4

2

30

* Forma de evaluare: E = examen D = evaluare distribuita; C = colocviu

Optionala 3

Metode de proiectare hardware si software pentru asigurarea sigurantei în functionare în industria auto

Proiectare Zucken CR-5000

Retele metropolitane (LTE)

Dezvoltarea produselor electronice







PLAN DE ÎNVATAMÂNT

Domeniul: Inginerie Electronica si Tc. - Specializarea: Tehnologii si sisteme de telecomunicatii

Nr. crt.

Disciplina

C

S

L

P

Cr./Ex*

Anul III Sem. 5

1

Aparate electronice de masurat pentru telecomunicatii

2

0

2

0

4/E

2

Radiocomunicatii 1

2

0

2

0

4/E

3

Electronica de putere

2

0

2

0

4/D

4

Teoria informatiei si a codarii pentru telecomunicatii

2

1

1

0

4/E

5

Comunicatii de date

2

1

1

0

4/D

6

Circuite de telecomunicatii

2

0

2

0

4/E

7

Management si Marketing

2

2

0

0

4/D

8

Practica (45 ore)

0

0

0

0

2/C


Total

14

4

10

0

30

Anul III Sem. 6

1

Optionala 1 - disciplina de la alta specializare

2

0

2

0

4/E, D

2

Detectie si estimare în telecomunicatii

2

0

1

1

6/D

3

Sisteme de televiziune

2

0

2

0

4/E

4

Transmisii telefonice

2

0

2

0

4/E

5

Sisteme de comutatie digitala

2

0

2

0

4/E

6

Sisteme de gestiune a datelor

2

0

1

1

6/D

7

Practica (45 ore)

0

0

0

0

2/C


Total

12

0

10

2

30

Anul IV Sem. 7

1

Testarea echipamentelor electronice pentru telecomunicatii

2

0

2

0

4/E

2

Modelare si simulare în telecomunicatii

2

0

1

1

4/E

3

Software pentru telecomunicatii

2

0

1

1

5/D

4

Radiocomunicatii 2

Protocoale de comunicatii

Tehnologii multimedia

2

0

2

0

4/D

5

Retele numerice integrate

Grafica computerizata

2

0

2

0

4/E

6

Optionala 2 - disciplina de la alta ruta curriculara

2

0

2

0

4/E, D

7

Proiect de dezvoltare

0

0

0

2

4/D

8

Comunicare

0

1

0

0

1/D


Total

12

1

10

4

30

Anul IV Sem. 8 (7 saptamâni + 7 saptamâni lucrare licenta

1

Optionala 3 – se alege din 5 discipline

2

1, 6

1, 4

0

3/E

2

Optionala 4 - disciplina de la alta ruta curriculara

3

0

3

0

3/E

3

Comunicatii optice

Securitatea retelelor

Productie audio-video

3

0

3

0

3/E

4

Comunicatii mobile

Optimizarea retelelor

Compresie audio-video

3

0

3

0

3/E

5

Proiect de software pentru telecomunicatii

0

0

0

2

3/D

6

LUCRARE DE LICENTA





15


Total

11

1, 6

10, 4

2

30

* Forma de evaluare: E = examen D = evaluare distribuita; C = colocviu

Optionala 3

Metode de proiectare hardware si software pentru asigurarea sigurantei în functionare în industria auto

Proiectare Zucken CR-5000

Retele metropolitane (LTE)

Tehnologii Web 2.0

Introducere în retele optice WDM






ELECTRONICA DE PUTERE (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Prezentarea notiunilor legate de conversia energiei electrice dintr-o forma în alta, instalatiile si sistemele care fac aceasta conversie, precum si domeniile de aplicatie. Prin problemele, aplicatiile si intrebarile de la fiecare capitol se urmareste formarea de deprinderi pentru dimensionarea circuitelor ce fac obiectul partii teoretice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1.    Dispozitive electronice utilizate în electronica de putere.( 2 ore)

2.    Redresoare monofazate necomandate (4 ore ).

3.    Redresoare monofazate comandate (6 ore).

4.    Redresoare de putere comandate si necomandate. (4 ore).

5.    Filtre, dimensionarea acestora (4 ore).

6.    Influenta dispersiei transformatoarelor asupra comutatie la redresoarele de putere (4 ore).

7.    Stabilizatoare de tensiune liniare (4ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrari:

1.     Dispozitive electronice de putere: Tiristor, triac, IGBT, Tranzistor MOSFET – caracteristici , parametri (6 ore).

2.     Redresoare monofazate si trifazate necomandate(6 ore).

3.     Redresoare monofazate si trifazate comandate(6 ore).

4.     Stabilizatore de tensiune liniare (4 ore).

5.     Filtre (4 ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1.     V. POPESCU, „Electronica de putere”, Ed. de vest, Timisoara, 2005.

2.     V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOITESCU, “Convertoare de putere în comutatie”, Ed. De Vest, Timisoara, 1999.

3.     R.W.ERICKSON, “Fundamentals of power electronics”, Kluiver Academic Press, Mass. 2001.


SISTEME DE ACHIZITII DE DATE (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Obiectivele disciplinei constau în însusirea de cunostinte de baza privind componentele, structura, functionarea, tehnicile de interfatare si programare ale sistemelor de achizitie de date. Realizarea obiectivelor cursului confera competente si abilitati privind dezvoltarea de aplicatii care includ interfete între procese fizice si sisteme de prelucrare numerica.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Structura unui sistem de achizitie si prelucrare numerica a semnalelor 2 ore

2. Circuite de conditionare a semnalelor

2.1. Amplificatoare cu modulare-demodulare 2 ore

2.2. Amplificatoare de izolare 2 ore

2.3. Convertoare tensiune-frecventa 2 ore

3. Convertoare numeric analogice 4 ore

4. Convertoare analog numerice 5 ore

5. Circuite de esantionare si memorare 2 ore

6. Sisteme de achizitie si distributie de date. Structuri si functionare 5 ore

7. Interfatarea si programarea sistemelor de achizitie de date 2 ore

8. Reducerea influentei perturbatiilor asupra proceselor de achizitie de date 2 ore

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)

1. Masurarea caracteristicilor convertoarelor numeric analogice 3 ore

2. Convertor analog numeric cu dubla integrare 3 ore

3. Convertoare analog numerice cu comparare 3 ore

4. Ansamblul circuit de esantionare si memorare-convertor analog numeric 3 ore

5. Achizitie, distributie si prelucrare de date cu sistemul ZK-S12-A 8 ore

6. Achizitie, distributie si prelucrare de date cu sistemul TMDSDSK5416 8 ore

D. BIBLIOGRAFIE

1. Toma, L., Sisteme de achizitie si prelucrare numerica a semnalelor. Editura de Vest Timisoara, 1997.

2. Liviu Toma, Gabriel Vasiu, Robert Pazsitka, Sisteme de prelucrare numerica cu procesoare, Editura de Vest Timisoara, 2005.

3.    L. Toma, G. Vasiu, S. Mischie, R. Pazsitka, Microcontrolere HCS12X. Teorie si aplicatii. Editura de Vest Timisoara, 2008.

4. * * * Data Acquisition and Control Handbook, Keithley, 2001.


APARATE ELECTRONICE DE MASURAT PENTRU ELECTRONICA APLICATA (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
Cunoasterea la nivel de schema bloc si circuite specifice, precum si câstigarea de deprinderi de masurare cu principalele aparate electronice întâlnite în practica inginerului electronist.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Osciloscopul analogic de uz general (schema bloc, tubul catodic si afisoare cu cristale lichide, atenuatorul de intrare, amplificatorul de deflexie verticala si orizontala, baza de timp, circuitul de sincronizare, baza de timp dubla, osciloscopul cu mai multe canale) (4 ore).                  

2. Osciloscopul analogic cu esantionare (esantionarea secventiala, schema bloc si circuite specifice) (4 ore).

3. Osciloscoape numerice (tehnici de esantionare, circuite specifice, reconstruirea semnalelor din esantioane, parametri si facilitati oferite de osciloscoapele numerice, analizor de spectru cu FFT) (4 ore)

4. Generatoare de semnal (de joasa frecventa, de ultrajoasa frecventa, de radiofrecventa, generatoare de functii, generatoare de zgomot, generatoare de impulsuri) (6 ore)

5. Voltmetre electronice (schema bloc, etajul de intrare, CAN cu dubla integrare, multimetre, convertoare c.a. - c.c., convertoare rezistenta-tensiune, perturbatii serie si de mod comun) (6 ore)

6. Numaratorul universal (2 ore).

7. Distorsiometrul, Analizoare de spectru (2 ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrari: 1. Multimetrul numeric (3 ore), 2. Osciloscopul analogic (4 ore), 3. Numaratorul universal (3 ore), 4. Generatorul de functii (3 ore), 5. Generatorul de impulsuri (3 ore), 6. Osciloscopul numeric (4 ore), 7. Instrumentatie virtuala (5 ore), 8. Test practic (3 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Traian Jurca, Dan Stoiciu Aparate electronice de masurat – curs pt uzul stud, Universitatea Tehnica Timisoara 1993,

2.   Traian Jurca, Dan Stoiciu Instrumentatie de masurare – structuri si circuite, Editura de Vest 1996.

3.   T. Jurca, D. Stoiciu, S. Mischie Aparate electronice de masurat –Editura Orizonturi Universitare – Timisoara 2001


TEORIA INFORMATIEI SI A CODARII PENTRU ELECTRONICA APLICATA (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

- însusirea principiilor fundamentale ale teoriei informatiei si codarii;

- însusirea unor algoritmi de compresie, a principalelor coduri protectoare împotriva erorilor utilizate în sistemele actuale;

- dobândirea capabilitatii de a aprecia calitatea unui sistem de transmisie sau stocare a datelor din punct de vedere al ratei erorilor;

- însusirea problematicii reconstructiei unui semnal afectat de zgomot;

B. SUBIECTELE CURSULUI

- Informatia. Definitie, unitate de masura, aplicatii;

- Surse de informatie. Tipuri de surse de informatie. Parametrii surselor de informatie;

- Canale de transmisie. Echivocatia, eroarea medie, transinformatia, capacitatea canalului;

- Coduri simple detectoare si corectoare de erori;

- Codul grup Hamming;

- Codul ciclic corector de o eroare;

- Coduri ciclice corectoare de erori multiple;

- Coduri convolutionale;

- Tehnici statistice de estimare,

- Estimarea canalelor,

- Tehnici statistice de detectie,

- Detectia optimala

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Subiecte de laborator:

1. Codarea binara a surselor de informatie; (3h)

2. Codul grup Hamming; (3h)

3. Codul ciclic corector de o eroare; (3h)

4. Modulatia delta; (3h)

5. Detectorul optimal; (2h)

Subiecte de seminar:

1. Informatia. Surse de informatie; (3h)

2. Canale binare. Entropii conditionate; (3h)

3. Coduri BCH; (3h)

4. Coduri convolutionale; (3h)

5. Estimarea puterii zgomotului . (2h)

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Al. Spataru, Teoria Transmiterii Informatiei, Editura didactica si pedagogica Bucuresti, 1983

2.  Raymond W. Yeung, Information Theory and Network Coding, Springer, 2008

3.  David J. C. MacKay. Information Theory, Inference, and Learning Algorithms, Cambridge University Press, 2003


BAZELE SISTEMELOR FLEXIBILE INTELIGENTE (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cursul ofera studentilor o practica din lumea reala cu teoria adecvata. Cu o parte introductiva din ingineria mecanica traditionala, urmata de teoria conducerii robotilor, senzori/ actuatori electronici si stiinta computerelor, cursul acopera transformarile matematice de baza în robotica, metodologia liniara/ neliniara si comanda de forta, hardware-ul electronic specific si programarea robotilor.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Reprezentarea matematica în robotica: transformari si reprezentari omogene, modelul geometric, modelul diferential. Cinematica robotilor. Dinamica robotilor. Modelarea: modelul matematic al proceselor, simularea software, interactiunea senzorilor. Teoria de conducere a robotilor: traiectorii, corelarea spatiu-timp, legile de miscare, legile de conducere, metodele de conducere a robotilor. Conducerea robotilor: planificarea traiectoriei specificatiile miscarilor, conducerea miscarilor, echipamente specifice electrice/electronice, actuatori. Programarea robotilor: structuri de baza ale software de functionare a procesului. Aplicatiile robotului: roboti industriali (celule de fabricatie flexibile, linii de fabricatie flexibile), roboti neindustriali (roboti de serviciu, roboti de transport), roboti mici (mini, micro, nanoroboti).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Partile mecanice ale robotilor. Instruirea prin învatare. Programarea robotilor. Senzori si traductoare, actuatoare. Fabricatia flexibila si celule de asamblare

D. BIBLIOGRAFIE

1.  R.P. Paul, The theory and practice of robot manipulator – Programming and control, Mac Graw Hill, 2001

2.  M. Vukobratovic, Scientific Fundamentales of Robotics, Springer- Verlag, Heidelberg, New Yorc, 1987

3.  John J. Craig, Introduction to Robotics: Mechanics and Control (3rd Edition) , Hardcover, USA, 2003.


RADIOCOMUNICATII (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Introducere în semnale în banda de baza si parametrii discretizarii acestora. Prezentarea principalelor tehnici de achizitie, prelucrare, compresie, transmisie si stocare a acestora.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Semnalele text, vocal, audio, grafica, imagine, video, date. Captarea, discretizarea, prelucrarea si compresia semnalelor vocal si audio. Captarea, discretizarea, prelucrarea si compresia semnalelor imagine si video. Transmisia în radiofrecventa. Înregistrarea magnetica si optica a semnalelor audio si video.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)

Introducere în Dreamweaver si dezvoltarea unei aplicatii Dreamweaver. Echipamente utilizate în prelucrarea sunetului. Prelucrarea semnalului vocal si audio. Camera web, semnalul video complex color, sistemul PAL. Prelucrarea imaginilor cu filtre convolutionale.

D. BIBLIOGRAFIE

1.  M. Otesteanu, Sisteme de transmisie si comutatie, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001

2.  M. Otesteanu, Televiziune, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001

3.  M. Otesteanu, F. Alexa, C. Ianasi, Sisteme de înregistrare audio&video, Editura de Vest, Timisoara, 1998


MANAGEMENT SI MARKETING (EA, TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Însusirea de catre studenti a notiunilor, principiilor, tehnicilor si modelelor specifice managementului si marketingului, atât la nivel de concepte cât si la nivel de aplicare în cadrul firmelor în conditiile reale de piata.

B. SUBIECTELE CURSULUI:

Partea 1 – Management: Conceptul de management; Functia de decizie; Planificarea strategica, tactica si operationala; Organizarea. Structura organizatorica; Coordonare si motivare; Controlul ca functie manageriala; Cultura organizationala.

Partea a 2-a – Marketing: Conceptul de marketing; Mediul înconjurator al marketingului; Sistemul informatic de marketing, Piata. Studiul pietei; Mixul de marketing: produsul; pretul; distributia; promovarea; Obiectivele. Planificarea în marketingul strategic; Marketing-management.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Partea 1 – Management: Decizii în conditii de certitudine; Decizii în conditii de risc; Decizii în conditii de incertitudine; Planificarea. Planul de afaceri; Metode de planificare si programare în retea; Organizarea. Structura organizatorica

Partea a 2-a – Marketing: Conceptul de marketing vs. Conceptul de schimb. Studiu de caz; Metode specifice de analiza a mediului de marketing; Cercetarea pietei.Metode si instrumente specifice; Segmenterea de piata. Definitii, necesitate, procedura si criterii; Analiza de portofoliu, pozitionarea produselor unei firmeÎntocmirea planului de marketing.

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Ph. Koller, R.E. Turner - Marketing Management - ¬Preentice Hall, Canada, Ontario, 1993

2.  A.Taroata – Marketing. Conceptie, planificare, implementare – Ed.Eurobit, Timisoara, 2003.

3.  A. Badescu, I. Taucean – Bazele managementului si marketingului, Editura Eurobit, Timisoara, 2001


COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cursul familiarizeaza studentii cu problemele specifice CEM, standardele de masurare si testare pentru asigurarea compliantei si, pe baza acestora, principiile constructive de care trebuie sa se tina seama în proiectarea si realizarea echipamentelor electronice. Disciplina asigura competente în directia hardwaer, strict necesare pentru oricare inginer electronist, în proiectare, constructie si exploatare a echipamentelorsi sistemelor electronice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Introducere; Definirea CEM, notiuni de baza, unitati de masura specifice – 2 ore

2. Cuplaje electomagnetice; Tipuri de cuplaje electromagnetice; clasificarea perturbatiilor electromagnetice – 6 ore

3.Cablare si pamântare; Mase si pamântare, cablarea echipamentelor. – 2 ore

4. Protectia în conductie:i Filtre RC si LC, filtre de retea, circuite de limitare, realizarea circuitelor de protectie – 6 ore

5. Ecranarea; Teoria ecranarii, ecranarea câmpului magnetic, efectul aperturilor, frecvente de rezonanta pentru cutiile ecranate – 4 ore

6. Masurari si teste în CEM; Mijloace de masurare specifice CEM; Masurarea perturbatiilor transmise prin conductie si radiate; teste de imunitate – 8 ore

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Diafonia inductiva si capacitiva – 3 ore

2.Masurarea parametrilor filtrelor – 3 ore

3. Masurarea câmpului magnetic de joasî frecventa – 3 ore

4. Analiza semnalelor – 3 ore

5. Analizorul spectral – 3 ore

6. Receptorul de masurare – 3 ore

7. Masurarea nivelului perturbatiilor din mediul ambienta– 3 ore

8. Masurarea perturbatiilor conduse – 3 ore

D. BIBLIOGRAFIE

1.  A. Ignea, Introducere în compatibilitatea electromagnetica, Ed. De Vest, Timisoara, 1998

2.  A. Ignea, Compatibilitate electromagnetica, Ed. De Vest, Timisoara, 2007

3.  T. Williams, EMC for Product Designers, Newnes, Oxford, 2002



CONSTRUCTIA SI TEHNOLOGIA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina urmareste prezentarea tehnologiilor ce fac posibila transformarea unui proiect electronic într-un obiect fizic, precum si a efectelor parazite de natura electromagnetica si termica ce însotesc aceasta transformare.

B. SUBIECTELE CURSULUI

ncapsularea componentelor electronice; Fabricarea circuitelor imprimate; Asamblarea echipamentelor electronice; Proiectarea si fabricarea asistate de calculator; Protectia electrostatica; Integritatea semnalelor si a retelei de alimentare; Managementul termic al echipamentelor electronice.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Laborator: Fabricarea substractiva a circuitelor imprimate; Asamblarea si punerea în functiune a echipamentelor electronice; Fabricarea asistata de calculator; Reflexiile si diafonia la circuitele imprimate; Filtrarea si decuplarea retelei de alimentare; Disiparea si evacuarea termica.

Proiect: Proiectarea tehnologica a unui echipament electronic (selectia componentelor, reprezentarea componentelor în biblioteci, editarea schemei electronice, analiza mecanica si tehnologica, proiectarea electromagnetica, proiectarea termica, proiectarea circuitului imprimat)

D. BIBLIOGRAFIE

1. G.R. Blackwell: Electronic Packaging Handbook, CRC Press, 2000

2. D. Brooks: Signal Integrity Issues and Printed Circuit Board Design, Prentice Hall, 2003

3. R. Remsburg: Thermal Design of Electronic Equipment, CRC Press, 2001


ELECTRONICA DE PUTERE ÎN COMUTATIE (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Prezentarea notiunilor legate de conversia energiei electrice dintr-o forma în alta, instalatiile si sistemele care fac aceasta conversie, precum si domeniile de aplicatie. Prezentarea notiunilor legate de convertoarele c.c.-c.c. cu izolare si fara izolare. Convertoare de putere mare utilizate în tractiunea electrica. Concertoare c.c.-c.a. de mica si mare putere. Convertoare c.a.-c.a. pentru actionarea motoarelor de c.a. . Prin problemele, aplicatiile si intrebarile de la fiecare capitol se urmareste formarea de deprinderi pentru dimensionarea circuitelor ce fac obiectul partii teoretice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Convertoare c.c.-c.c de tip buck, boost, buck-boost, CUK, în punte( 8 ore.)

2. Convertoare c.c.-c.c. cu izolare: forward, fly-back, in punte ( 6 ore).

3. Transformatorul în comutatie la înalta frecventa (4 ore).

4. Redresoare de cu factor de putere ridicat( 2 ore).

5. Convertoare c.c.-c.a (2 ore).

6. Modulatia PWM( 2 ore).

7. Convertoare c.c.-c.c. de putere pentru tractiunea electrica( 2ore).

8. Convertoare c.a.-c.a (2ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrari:

1.   Convertoare c.c.-c.c. fara izolare (4 ore).

2.   Convertoare c.c.-c.c. cu izolare (6 ore).

3.Convertoare c.c.-c.c. pentru tractiunea electrica (6 ore).

4. Modulatia PWM ( 6 ore)

5. Convertoare c.a. – c.a.( 6 ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1.  V. POPESCU, „Electronica de putere”, Ed. de vest, Timisoara, 2005.

2.  V. POPESCU, D. LASCU, D. NEGOITESCU, “Convertoare de putere în comutatie”, Ed. De Vest, Timisoara, 1999.

3.  R.W.ERICKSON, “Fundamentals of power electronics”, Kluver Academic Press, Mass. 2001.

INSTRUMENTATIE VIRTUALA (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Instrumentatia virtuala se bazeaza pe un mediu revolutionar de programare grafic conceput special pentru a veni în ajutorul inginerilor si oamenilor de stiinta cu scopul de a realiza achizitii de date, controlul instrumentelor, analiza masurarilor si prezentarea datelor. Invatând si folosind programarea grafica, utilizatorul îsi poate construi singur instrumentul dorit, implementând atât panoul frontal cât si functionalitatea, pentru a putea raspunde în totalitate propriilor necesitati. Acest limbaj este conceput pentru a deservi cercetarea, metrologia complexa, automatizarea si monitorizarea. Contributia procentuala a disciplinei este de aproximativ 20% relativ la cultivarea liniilor de competenta ale domeniului specializarii.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere în programarea grafica LabVIEW:conceptul de instrument virtual – 1ora; crearea diagramei bloc -1ora; depanarea si executarea instrumentelor virtuale – 1ora; crearea instrumentelor virtuale si subinstrumentelor virtuale – 1ora; instructiuni pentru controlul executiei programelor – 2 ore; programarea si gestionarea evenimentelor – 1 ora; gruparea datelor folosind siruri, matrici si structuri – 1 ora; variabile locale si globale – 1ora; grafice si diagrame unda -1ora; elemente de biblioteca pentru grafica si sunet – 1ora; gestionarea fisierelor – 2ore; formule si ecuatii -1ora; functii polimorfice – 1ora; personalizarea instrumentelor virtuale -1ora; controlul interactiv al executiei instrumentelor virtuale – 1ora; utilizarea elementelor de retea – 1ora; Interactiuni cu componente Windows: aplicatii ActiveX Server, Client -2ore; Distributia aplicatiilor LabVIEW: executabile, instrumente virtuale, DLL-biblioteci cu legare dinamica -2ore; Apelarea codului scris în limbaje de programare clasice: C, C++, MatLAB – 2ore; Achizitii de date: prezentarea unei placi de achizitie multifunctionale National Instruments;instrumente virtuale specifice achizitiilor de date -2ore Controlul instrumentelor: tipuri de comunicare, utilizarea driverelor instrumentale -2ore.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator

Sisteme de achizitie de date si LabVIEW – 1ora; Introducere în LabVIEW – 1ora; Crearea, editarea si corectarea unui instrument virtual – 1ora; Crearea unui subinstrument virtual – 1ora; Elementele panoului frontal – 4 ore; Structuri Do-While si For – 2 ore; Structuri Case si Sequence – 2ore; Formule de calcul – 2ore.

Proiect

Realizarea unui generator de functii virtual – 2ore; Realizarea unui osciloscop virtual - 4ore; Realizarea unui analizor de spectru virtual – 6ore.

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Lascu, Mihaela, Tehnici avansate de programare în LabVIEW, Editura Politehnica Timisoara, ISBN 978-973-625-532-8, 310 pag., 2007.

2.  Bitter, R., Mohiuddin, T., Nawrocki, M., LabVIEW, CRC Press, ISBN 0-8493-2049-6, 440 pag., 2007.

3.  Cottet, F., Ciobanu, O., Bazele programarii în LabVIEW, Ed. Matrix Rom, Bucuresti 1998.

4.   ***G Programming Reference Manual. National Instruments, January 2006.

5.  ***LabVIEW Function and VI Reference Manual. National Instruments, January 2008.


SISTEME CU LOGICA PROGRAMABILA (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Introducere în structurile logice programabile, prezentarea principalelor structuri logice programabile actuale: CPLD si FPGA, prezentare principalelor tipuri de elemente programabile si a aplicatiilor acestora.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1.      Istoria structurilor logice programabile (de la tranzistor la milioane de porti integrate). Circuite PAL, PLA, CPLD, FPGA, ASIC.

2.      Tehnologii de programare: antifuzibil, EEPROM, FLASH, RAM.

3.      Structura circuitelor programabile: CLB, LUT, DCM.

4.      Metode de proiectare cu circuite programabile: schematic, VHDL, automate cu stari finite.

5.      Software de proiectare. Proiectarea pentru testabilitate.

6.      Sisteme pe un cip (Systems on Chip). Microcontrolere si FPGA.

6. Reducerea costurilor de productie utilizând SLP

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrari laborator:

1.  Familia FPGA Xilinx - Spartan 3; sistem de dezvoltare bazat pe Spartan 3.

2.  Implementarea unor porti logice în FPGA utilizând captura schematica. Testarea functionarii.

3.  Implementarea unor porti logice în FPGA utilizând limbajul VHDL. Testarea functionarii.

4.  Aplicatii cu afisaje cu 7 segmente, patru digiti. Afisare simultana, afisare multiplexata în timp. Ceas digital cu FPGA.

5.  Automat cu stari finite implementat în FPGA. Aplicatie – Semafor programabil.

6.  Divizor de frecventa programabil în FPGA.

7.  Generarea unei mire color pe monitor, cu ajutorul sistemului de dezvoltare cu Spartan 3.

Teme proiect:

1. Frecventmetru în FPGA, cu afisarea rezultatelor pe 4 digiti.

2. Implementare procesor 8 biti tip PicoBlaze in Spartan 3.

3. Sistem de acces pe baza de cod alfa numeric, în Spartan 3 – folosind o tastatura.

4. Joc video implementat in Spartan 3.

5. Sintetizor digital de frecventa cu FPGA.

6. Controler de ascensor folosind un FPGA.

7. Procesor logaritmic rapid cu FPGA.

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Gontean A., Babaita M., Structuri Logice Programabile. Aplicatii, Editura de Vest, Timisoara, 1997,

2.  Tocci R., Widmer N., Digital Systems, Principles and Applications, Eighth Edition, Prentice Hall, 2001.

3.  Wakerly John F., Circuite digitale. Principiile si practicile folosite în proiectare, Editura Teora, 2002, 928 pg., ISBN 973-20-0659-5.

TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE PENTRU ELECTRONICA APLICATA (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Însusirea de cunostinte cu privire la tehnicile si echipamentele de testare a sistemelor electronice. Prezentare metodelor de generare a vectorilor de test pentru testarea circuitelor logice. Dobândirea de abilitati privind simularea erorilor.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Prezentarea disciplinei. Problematica testarii sistemelor electronice (2 ore).

2. Accesul fizic la semnale (2 ore).

3. Accesul logic la semnale (2 ore).

4. Tehnici si echipamente de testare (4 ore).

5. Testarea circuitelor logice combinationale. Modelare si caracterizare erori (2 ore).

6. Simularea erorilor (2 ore).

7. Generarea vectorilor de test (2 ore).

8. Testarea automatelor secventiale (2 ore).

9. Testarea memoriilor. Testarea prin analiza semnaturilor (4 ore).

10. Testarea circuitelor de semnal mixt (2 ore).

11. Testarea CNA. Testarea CAN (2 ore).

12. Strategii de testare. Sisteme electronice autotestabile (2 ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

1. Testarea pe baza dictionarelor de eroare (3 ore).

2. Testarea prin numararea valorilor binare (3 ore).

3. Testarea probabilistica a circuitelor logice combinationale (3 ore).

4. Testarea convertoarelor de date (3 ore).

5. Modelarea defectelor (3 ore).

6. Metode deterministe de generare a vectorilor de test (3 ore).

7. Metode statistice de generare a vectorilor de test (3 ore).

8. Testarea prin analiza semnaturilor (3 ore).

9. Testarea pe frontiera (4 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1. M. BUSHNELL, V. AGRAWAL, Essentials of Electronic Testing, Kluwer, 2002

2. Alexander MICZO, Digital Logic Testing and Simulation, J. Wiley & Sons, 2003

3. S. SCHEIBER, Building a Successful Board-Test Strategy, Butterworth, 2001

4. Charles STROUD, A Designer's Guide to Built-in Self-Test, Kluwer 2002


MODELARE SI SIMULARE ÎN ELECTRONICA APLICATA (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Aplicarea principiilor si tehnicilor ingineresti în elaborarea de modelari si simulari valide si utile pentru sisteme dinamice complexe, functionând în conditii realiste, Abilitatea de a aplica tehnicile de modelare a sistemelor electronice liniare dar mai ales neliniare si a modalitatilor de simulare ai acestora ca parte a procesului de proiectare, dezvoltare si testare a unui produs.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Modelarea sistemelor continuale, discrete si stocastice: Operatorul de mediere (0, 5h); Modele de circuite mediate (2h); Modele continuale si discrete în spatiul starilor (3h); Reactia completa dupa stare: alegerea polilor, câstigurile buclei de reactie (1h); Metoda factorului K. Modelul extins în spatiul starilor pentru un regulator cu urmarire (1h). Modele empirice: Interpolare tabelara, liniara uni si bidimensionala, interpolare cubica si spline (2h); Liniarizarea. Principiile liniarizarii (1h); Ecuatiile Tymersky pentru sisteme liniare pe portiuni (1h). Simularea în timp nereal. Algoritmi de integrare: algoritmi Euler, algoritmi impliciti de ordin superior, algoritmi Adams-Bashfort si Runge-Kutta, algoritmi cu pas variabil (2h); Erori de integrare, stabilitatea algoritmilor de integrare, sisteme rigide (1h); Conditii initiale, semnale de comanda, conditii de oprire (1h). Simularea hardware-in-the-loop (HIL): Operatii în timp nereal, pasi de integrare mici, algoritmi lenti, procesoare lente (2h); Multiframing (1h). Simularea distribuita. Latenta de comunicare si jitter (1h); Standardul HLA (1h); Protocolul RTSP într-o federatie (1, 5h). Vizualizarea si analiza datelor. Afisarea imediata, unelte de plotare, animatie (2h). Tehnici de analiza a datelor: Tehnici grafice, coeficientul Theil (2h); Sisteme de calcul pentru simulare în timp real (2h).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Se prezinta lista principalelor lucrari de laborator, teme de seminar, sau/si continutul proiectului de an. Pentru fiecare lucrare de laborator, tema de seminar, parte de proiect se va preciza, dupa titlu, numarul orelor alocate.

Laborator

  1. Calculul accelerat al starii stationare pentru circuite neliniare prin metoda Newton-Raphson vectoriala. Utilizarea în tandem a programelor de simulare (2h)
  2. Liniarizarea în PSpice si modulul SMSG din programul CASPOC. Functiile de transfer ale convertoarelor dc-dc în comutatie. Analizorul pentru raspuns în frecventa AP300 (2h)
  3. Simularea distribuita si simularea multiframe (2h )
  4. Studiul algoritmilor de integrare numerica (2h)
  5. Studiul unei federatii utilizând RTSP (2h).
  6. Tehnici de analiza a datelor. Studiu de caz: sistem hibrid discret-continual reprezentat de o actionare cu un motor de curent continuu cu controller numeric (2h)
  7. Animatia si simularea multipla în analiza circuitelor electronice (2h)

Proiect

  1. Constructia unui simulator pentru simularea unui convertor dc-dc CCM (7h).
  2. Modelarea si simularea sistemelor rigide: comanda cu purtatoare neliniara a unui circuit PFC de tip boost (7h)

D. BIBLIOGRAFIE

1.     Francois E. Cellier, Ernesto Kofman, Continuous System Simulation, Springer, 2006.

2.     Jim Ledin, Simulation Engineering, CMP Books, R & D Developer Series, 2001, ISBN 1-57820-080-6.

3.     Naim Kheir, System Modeling and Computer Simulation, second edition, Marcel Dekker, 1996, ISBN 0-8247-9421-4

4.     Bernard Ziegler, Herbert Praehofer, Tag Gon Kim, Theory of Modelling and Simulation, Academic Press, 2000

SOFTWARE PENTRU ELECTRONICA APLICATA (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Obiectivele specifice ale disciplinei: însusirea elementelor de baza de programare în MATLAB. Rezultatele învatarii: posibilitatea implementarii de algoritmi folosind mediul MATLAB si ramurile sale Simulink si Stateflow. Studentii pot folosi facilitatile prin care MATLAB-ul se deosebeste de celelalte limbaje de programare, printre care se mentioneaza utilizarea vectorilor si matricilor care permit realizarea de programe mai scurte.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere în MATLAB: Elemente de baza; Vectori si matrice; Cicluri; Functii; Grafice; Elemente de intrare iesire- fisiere;(6 ore) Analiza spectrala. Aplicatii în MATLAB: Transformata Fourier Discreta. Functia fft (2 ore); Filtre numerice. Aplicatii în MATLAB: Filtre IIR si FIR; Functii pentru determinarea coeficientilor filtrelor; Functii pentru determinarea iesirii filtrelor si trasarea caracteristicilor. (2 ore) Introducere în Simulink: Sisteme în timp continuu si în timp discret; (2 ore) Filtre adaptive: Algoritmul LMS; Aplicatii ale filtrelor adaptive. (4 ore) Prelucrarea numerica a semnalului vocal: Latimea de banda. Sunete sonore/nesonore. Spectrul. Formanti. Estimarea parametrilor semnalului vocal. Vocoderul. (4 ore) Introducere în Stateflow: Stari, tranzitii, jonctiuni, evenimente, date; Aplicatii: automat pentru accesul într-o cladire, controler de temperatura; (4 ore) Aplicatii în industria automobilelor folosind modele implementate în Simulink/Stateflow: Transmiterea automata; Controlerul de croaziera; Comanda geamului de la usa (4 ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Programare în MATLAB (4 ore)

Analiza spectrala în MATLAB (2 ore)

Filtre numerice în MATLAB (2 ore)

Programare în Simulink (2 ore)

Filtre adaptive (2 ore)

Achizitia si redarea semnalului vocal în MATLAB (2 ore)

Tema proiect

Sistem pentru producerea si codarea semnalului vocal. Implementare în MATLAB (extragerea parametrilor semnalului vocal: parametrii LPC, decizia sonor-nesonor, perioada fundamentala (6 ore); codarea parametrilor LPC (4 ore), sinteza semnalului vocal (2 ore)

Laboratorul si proiectul au o pondere de 50% în nota finala.

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Marin Ghinea, Virgil Fireteanu, MATLAB calcul numeric Grafica Aplicatii; Editura Teora , Bucuresti 2003.

2.  MATLAB and Simulink (software) User’s Guide, www.mathworks.com.

3.  Wiliam Palm, A concise introduction to MATLAB, McGraw Hill, 2008.


SISTEME ELECTRONICE DE ACTIONARE (EA1)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina îsi propune sa familiarizeze studentul cu principalele dispozitive electronice de putere si cu cele mai utilizate circuite integrate dedicate comenzii motoarelor electrice. Se abordeaza tehnici si metode de comanda a motoarelor de curent continuu, a motoarelor asincrone si a motoarelor pas cu pas.

În urma promovarii disciplinei de Sisteme Electronice de Actionare studentii dobândesc abilitati, cunostinte si competente privind principiile si metodele de comanda ale principalelor motoare electrice utilizate în actionare electrice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Sistemul de actionare. Sursa de alimentare. Motoare electrice. Blocul de comanda (2 ore).

2. Caracteristicile dispozitivelor electronice de putere. Diode redresoare, Schottky, FRED. Tranzistoare de putere BJT, DMOS, IGBT(caracteristici, comanda, protectie). Module inteligente de putere. Tiristoare GTO, MCT (6 ore).

3. Circuite de comanda a tranzistoarelor de putere cu grila izolata. Circuite de comanda cu componente discrete (pentru partea inferioara, superioara a bratului, pentru un brat de punte, pentru o punte trifazata, surse de alimentare izolate). Circuite de comanda cu circuite integrate monolitice (IR 2110, IR 2125, etc.) (6 ore).

4. Echipamente electronice destinate actionarii motoarelor de curent continuu. Analiza functionarii puntii H. Generarea impulsurilor de comanda pentru tranzistoarele unei punti H. Circuite integrate pentru comanda puntilor H (IR 8200). Comanda cu microprocesoare/microcontrollere (4 ore).

5. Echipamente de actionare pentru motoare asincrone. Motoare asincrone, caracteristici, posibilitati de reglarea a turatiei. Modulatia impulsurilor în durata. Circuite integrate pentru comanda tranzistoarelor unei punti trifazate (IR 2130). Comanda cu microprocesoare/microcontrollere dedicate (PIC, DSP) (4 ore).

6. Echipamente de actionare pentru motoare pas cu pas. Motoare pas cu pas, caracteristici, secvente de alimentare. Metode de comanda. Generarea secventelor de impulsurilor destinate comenzii tranzistoarelor din circuitele de comutare a fazelor. Comanda cu microprocesoare/microcontrollere dedicate (PIC, DSP) (3 ore).

7. Echipamente de actionare cu motoare de curent continuu fara perii. Comanda cu circuite integrate si microcontrollere dedicate (3 ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)

Lucrari de laborator:

  1. Circuite de comanda pentru tranzistoare de putere MOS si IGBT în regim de comutatie (2 ore).
  2. Circuite de comanda cu izolare galvanica cu optocuplor utilizate în sisteme de actionare (2 ore).
  3. Circuite de comanda pentru tranzistoare de putere DMOS si IGBT cu izolare galvanica cu transformator de impulsuri (4 ore).
  4. Circuite de comanda integrat individual pentru tranzistoare DMOS sau IGBT (2 ore).
  5. Circuite de comanda integrat pentru o punte H cu tranzistoare DMOS sau IGBT (2 ore).
  6. Circuite de comanda integrat pentru o punte trifazata cu tranzistoare DMOS sau IGBT (2 ore).
  7. Circuite de protectie a tranzistoarelor de putere în comutatie (2 ore).
  8. Masurarea numerica a turatiei utilizând traductoare incrementale de deplasare (2 ore).
  9. Regulator de curent si tensiune cu chopper pentru motor de curent continuu (2 ore).
  10. Modulator PWM pentru comanda unui motor de curent continu (2 ore).
  11. Circuit de comanda a motorului asincron (2 ore).
  12. Circuit de comanda a motorului pas cu pas (2 ore).
  13. Circuit de comanda a motorului BLDC (2 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Babaita M., Dispozitive si circuite de comanda a actionarilor electrice, Editura de Vest, Timisoara, 2005, ISBN 973-36-0411-9, 286pg.

2.  Bogdanov I., Conducerea cu calculatorul a actionarilor electrice, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004 , ISBN 973-638-112-9.

3.  Popescu V., Bogdanov I., Popovici A., Babaita M., Procesorul de semnal în conducerea sistemelor de actionare electrica, Editura Politehnica, Timisoara, 2001, ISBN 973-8247-28-42.


ECHIPAMENTE ELECTRONICE DE INTERFATARE (EA1)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina îsi propune sa familiarizeze studentul cu principiile de baza ale interfatarii sistemelor de calcul cu procesele industriale. Se studiaza principii si metode de interfatare între un calculator si un proces industrial pentru achizitie si distributie de date, analogice si numerice. Se prezinta posibilitatile existente pentru comunicatii industriale prin intermediul interfetelor seriale si paralele, standardizate.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Cap. 1. Principii de structurare pe niveluri a interfetelor (6 ore)

1.1. Transferul de informatie la nivelul 1 de interfatare

1.2. Transferul de informatie la nivelul 2 de interfatare (subsisteme de achizitie de date analogice, subsisteme de achizitie de date numerice, subsisteme de distributie de date analogice, subsisteme de distributie de date numerice

Cap. 2. Interfete seriale: RS-232, interfete seriale derivate din RS-232 (RS-485, RS422), SPI, I2C (8 ore)

Cap. 3. Interfata paralela IEEE 488 (3 ore)

Cap. 4. Portul serial si portul paralel pentru un calculator PC (3 ore)

Cap. 5. Interfete utilizate în conducerea proceselor industriale (Controler Area Network, Ethernet industrial) (8 ore)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrari de laborator:

1. Decodificarea adreselor si selectia perifericelor (2 ore).

2. Programarea unui circuit programabil simpu: 8255 (2 ore).

3. Sistem de achizitii de date compatibil IBM-PC realizat cu ADC-80 (2 ore).

4. Portul serial al calculatorului compatibil IBM-PC. Programare (2 ore).

5. Portul paralel al calculatorului compatibil IBM-PC. Programare (2 ore).

6. Convertor RS-232 la I2C (2 ore).

7.Placa de achizitie ADA 3100. Instalare, programarea blocurilor functionale (2 ore)

8. Aplicatii ale placii de achizitie ADA 3100 (4 ore).

9. Masurarea unor parametri pentru un proces industrial cu ajutorul unui calculator persona (2 ore)l.

10. Protocol de comunicatie I2C realizat cu microcontroler 8051 (2 ore).

11. Interfata IEEE-488. Instalare si configurare (2 ore).

12. Sistem de comanda la distanta conectat la interfata paralela IEEE-488 (2 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Isar Dorina, Echipamente de conducere a proceselor industriale; Litografia UPT; Timisoara, 1999 - exista în biblioteca UPT

2.  Isar Dorina, Interfete seriale pentru comunicatii industriale; Ed. Politehnica; Timisoara, 2002 - exista în biblioteca UPT.


BAZELE MICROELECTRONICII (EA2)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cunoasterea tehnologiior folosite la realizarea circuitelor integrate. Cunoasterea masurilor de protectie contra ESD a circuitelor integrate CMOS si a distributiei de clock pe chipuri. Interpretarea rezultatelor simularii unui circuit CMOS simplu. Interpretarea unui layout de circuit CMOS elementar. deprinderea tehnicii de proiectare a layout-ului circuitelor elementare CMOS

B. SUBIECTELE CURSULUI

1.  Introducere : Clasificarea si fabricarea circuitelor integrate .- 2

2.  tehnologii de fabricare a circuitelor integrate : NMOS, CMOS, BICMOS, SOI, etc - 7

3.  Componente integrate în CMOS, regimuri de lucru si performantele lor, efectele canalului scurt la tranzistoarele CMOS - 4

4.  Protectia chipurilor contra descarcarii de sarcina electrostatica - 2

5.  Structura circuitelor integrate mixte si utilizarea straturilor de metal - 1

6.  Retele de distributie de clock pe chipuri mari - 4

7.  Probleme specifice ale partilor analogice ale circuitelor integrate CMOS - 3

8.  Probleme specifice ale partilor digitale ale circuitelor integrate CMOS - 3

9.  Variatia cu temperatura si cu procesul a performantelor circuitelor integrate CMOS - 2

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1.       Calculul ariilor ocupate pe chip de componentele integrate în tehnologie

CMOS - 2

2.       Stabilirea formei si distantelor de izolare pentru un tranzistor MOS minim        - 2

3.       Dimensionarea tranzistoarelor si evaluarea ariei unei scheme din chip - 2

4.       Modelarea unei retele de distributie de clock pe chip - 2

5.       Dimensionarea si testarea unui buffer pentru semnal de clock - 2

6.       Realizarea layout-ului unui tranzistor NMOS si PMOS într-o

tehnologie data - 2

7.       Realizarea layout-ului unui circuit analogic CMOS - 3

8.       Realizarea layout-ului unui circuit logic CMOS -3

9.       Realizarea layout-ului unui circuit de protectie a intrarii contra ESD - 2

10.    Realizarea conditiilor de compensare termica a unei scheme

analogice în CMOS - 2

11.    Simularea pentru determinarea variatiei de proces a unui circuit analogic - 3

12.    Simularea pentru determinarea variatiei de proces a unui circuit logic - 3

D. BIBLIOGRAFIE

1.  P. Gray, R. Meyer, Analysis and design of analog integrated circuits, John Wiley & Sons 2001,

2.  L. Jurca, M. Ciugudean, Circuite integrate analogice, Editura Politehnica Timisoara, 2007,

3.  H. Veendrick, Deep-submicron CMOS Ics, Kluwer Academic Publisher, 2000,

4.  J. Baker, CMOS design. Layout and Simulation, Wiley Interscience, 2005,

5.  D. Johns, K. Martin, Analog integrated circuits design, 1997.

6.  Design Manual MA-9 Family 0.35μm BiCMOS Mixed Signal ASIC, pe INTERNET

7.  Documentatie elaborata de subsemnatul în cadrul firmei de proiectare a circuitelor integrate CMOS.


VHDL (EA2)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cursul se adreseaza tuturor studentilor Facultatilor Electrice IPT care doresc sa abordeze studierea practica la nivel de implementare industrial/comecial a sistemelor digitale utilizand tehnicile de proiectare cu unelte EDA actuale. Cursul are ca obiectv major completarea cunostintelor de modelareVHDLa sisteme digitale si practica in proiectarea circuitelor VLSI.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Limbaje de descriere hardware -particularitati       (2ore)

2.Introducere in modelarea HDL a circuitelor digitale 1 curs (2ore)

3.Definitii de tip in VHDL                                                   1curs (2ore)

4.Constructe de descriere paralela(concurent)          (6 ore)

5.Reprezentari secventiale – process                            (6 ore)

6.Simulatorul VHDL                                                            (4 ore)

7.Descrieri VHDL sintetizabile                                          (4 ore)

8.Comparatie VHDL – Verilog                                          (2 ore)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrari:

1.Constructe comune in VHDL – ALDEC – Evita          (6 ore)

2.Simularea descrierilor VHDl – ActiveVHDL                (6 ore)

3.Mediul integrat de proiectare ISE Xilinx                    (6 ore)

4.Descriere completa si implementare CoolRunner (6 ore)

5.Traducere Diagrame de stari – VHDL                         (2 ore)

6.Migrare descrierilor VHDL – Verilor                            (2 ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Peter Ashenden , A VHDL Cook Book, Univ. Adelaide, Australia 1993

2.   Toacse , Nicula Electronica Digitala, Teora 1999

3.   I Jivet Proiectarea Asistata de Calculador, UPT 1993


SENZORI SI ACTUATORI (EA3)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Familiarizarea studentilor cu problematica si solutiile specifice sistemelor de control. Acestea se întâlnesc în multe domenii, incluzând ingineria din industria de masini si aeronautica. În cadrul cursului sunt prezentate principalele tipuri de senzori si actuatori. Acestea reprezinta componentele cele mai importante, dupa controler, în cadrul unui sistem de control. Totodata se prezinta principiile de baza, conceptele analitice, modalitati de modelare si proiectare, detalii tehnice si aplicatii practice ale acestor dispozitive. Se face o trecere graduala de la concepte de baza la concepte avansate.Contributia procentuala a disciplinei: 22%.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Constructia senzorilor si actuatorilor. Masurarea marimilor spatiale – 1ora. Masurarea timp, frecventa – 1ora. Masurarea marimilor mecanice (solid, fluid, termic) – 1ora. Masurarea marimilor electromagnetice – 1ora. Masurarea marimilor optice – 1ora. Masurarea radiatiilor - 1ora. Masurarea marimilor chimice. Masurarea marimilor biomedicale - 1ora. Senzori inteligenti. Senzori 3D – 1ora. Actuatori electrici, pneumatici, cu plasma, piezoelectrici, relee, cilindri hidraulici, motoare -1ora. Microsenzori si microactuatori. Sisteme microelectromecanice -1ora . Controlul si utilizarea senzorilor si actuatorilor. Aspecte specifice ale achizitiei semnalelor de la senzori -2 ore. Prelucrarea si analiza semnalelor – 2 ore. Retele de senzori – 2ore. Retele neuronale în domeniul senzorilor – 2 ore. Modelarea senzorilor si actuatorilor 2 ore. Aplicatii ale senzorilor si actuatorilor în instrumentatia virtuala – 2 ore. Algoritmi, senzori, actuatori si aplicatii – 2 ore. Accesul la distanta a informatiei senzoriale – 2 ore. Accesul prin internet -2 ore.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator

Studiul antrenarii unor retele neuronale în Matlab -3ore; Liniarizarea puntilor rezistive cu retele neuronale -3ore; Liniarizarea termistoarelor cu retele neuronale - 3ore; Masurarea interferometrica a vibratiilor - 3ore; Studiul librariilor Matlab Simelectronics si Simmechanic -3ore; Modelarea senzorilor si actuatorilor -3ore;. Aplicatii ale senzorilor si actuatorilor în procese de control utilizând instrumentatia virtuala -2ore; Studiul modulului Motion si Vision din LabVIEW. Aplicatii utilizând senzori 3D - 3ore. Studiul modului Data Acquisition din LabVIEW -3ore. Aspecte specifice ale achizitiei semnalelor de la senzori utilizând placi de achizitie National Instruments. Sistem de achizitie multipunct utilizând instrumentatia virtuala -3ore. Accesul la distanta a informatiei senzoriale utilizând Web Publishing Tools -2ore.

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Webster, J. G., Measurement Instrumentation and Sensors, CRC Press, 1999.

2.   Paton, B.E., Sensors, Transducers & LabVIEW, Prentice Hall PTR, 1999.

3.   De Silva, C.W., Sensors and Actuators. Control System Instrumentation, CRC Press, 2007.


PROCESOARE DE SEMNAL (EA3)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Obiectivele disciplinei constau în însusirea de cunostinte de baza privind structura, functionarea si programarea procesoarelor de semnal. Realizarea obiectivelor cursului confera competente si abilitati privind dezvoltarea de aplicatii cu sisteme cu procesoare numerice de semnal pentru implementarea algoritmilor de prelucrare numerica a semnalelor.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Sisteme dedicate de prelucrare numerica               2 ore

2. Sisteme de operare                            2 ore

3. Procesorul numeric de semnal TMS320VC5402

3.1. Unitatea centrala de prelucrare 3 ore

3.2. Adresarea operanzilor 3 ore

3.3. Adresarea memoriei de program 3 ore

3.4. Memoria 2 ore

3.5. Periferice interne 4 ore

4. Circuite de interfata analogica                                    3 ore

5. Aplicatii. Implementarea filtrelor numerice            6 ore

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)

1. Simulatorul TMS320C5416                             2 ore

2. Sistemul TMDSDSK5416 si mediul CCS de dezvoltare a aplicatiilor -4 ore

3. Utilizarea sistemului TMDSDSK5416 pentru achizitie si distributie de date -8 ore

4. Implementarea filtrelor cu raspuns finit la impuls 4 ore

5. Implementarea filtrelor cu raspuns infinit la impuls 6 ore

6. Implementarea algoritmului FFT de calcul al transformatei Fourier discrete - 4 ore

F. BIBLIOGRAFIE

1.  Liviu Toma, Gabriel Vasiu, Robert Pazsitka, Sisteme de prelucrare numerica cu procesoare, Editura de Vest Timisoara, 2005.

2.  Kuo, S. M., Lee B. H., Real-Time Digital Signal Processing, John Wiley & Sons Ltd, 2001.

3.  * * * TMS320C54x, DSPReference Set, Volume 1: CPU and Peripherals, SPRU131G, Texas Instruments, 2001.

4.  * * * TMS320C54x, DSPReference Set, Volume 5: Enhanced Peripherals, SPRU302, Texas Instruments, 1999.


PROIECT DE PROCESOARE (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Proiectul are ca obiectiv însusirea de cunostinte privind utilizarea si programarea unui sistem cu microprocesor. Scopul principal este ca studentii sa realizeze practic un sistem cu microprocesor, cu o anumita functionalitate. Accentul principal se va pune pe cunoasterea de catre studenti a cât mai multor aspecte legate de sistemele cu microprocesoare (arhitectura, programare, functionare, interfatare cu mediul exterior)

B. SUBIECTELE CURSULUI -

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Dezvoltarea unor aplicatii cu sisteme cu microprocesoare, structura hardware si programare în limbaj de asamblare sau C. Aplicatiile se refera la: generare semnale, afisarea informatiei alfanumerice, filtrare numerica, comanda unui motor de cc, comanda unui motor pas cu pas, sursa de tensiune programabila, generarea semnalelor PWM, interfata I2C, SPI, analiza spectrala, sisteme cu consum redus de energie.

Structura proiectului: Specificatiile proiectului, planificarea proiectului, caracteristicile electrice ale echipamentului (2ore), Schema bloc (2ore), Justificarea solutiilor alese pentru partea de arhitectura (2ore), Detalii de proiectare (2ore), Schema electrica si descrierea functionarii (2ore), Simularea pe calculator a blocurilor componente (4ore), Studiul estimativ al costului produsului finit (2ore), Proiectarea cablajelor imprimate (2ore), Descrierea structurii software (4ore), Experimente si prezentarea rezultatelor experimentale sub forma unor rapoarte de testare (4ore), Sustinerea proiectului(2ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Aurel Gontean, Microcontrolerul RISC PIC 16F641. Aplicatii. Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2005

2.   *** Code Composer for the C2000 DSP Platform, CDROM, Texas Instruments, 2002

3.   Jerry Luecke , Analog and digital circuits for electronic control system applications, Elsevier, Oxford, 2005


COMUNICARE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

  1. Îmbogatirea cunostintelor privind aspectele esentiale ale comunicarii în vederea familiarizarii cu problematica de specialitate;
  2. Dezvoltarea si consolidarea abilitatilor practice de comunicare scrisa urmarind o integrare armonioasa în structurile societatii contemporane ;
  3. Dezvoltarea si consolidarea abilitatilor practice de comunicare orala urmarind o integrare armonioasa in structurile societatii contemporane;

B. SUBIECTELE CURSULUI

a.      capacitatea de a utiliza competentele lingvistice dobândite în diferite situatii de comunicare;

b.      capacitatea de a utiliza corect si persuasiv limba româna în cele mai diverse situatii de comunicare oralǎ/scrisǎ, socialǎ si profesionalǎ.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Axiomele comunicarii; Elementele componente ale comunicarii (2 ore);

Tipuri de comunicare; Formele comunicarii: verbala si nonverbala (2 ore)

Tipuri de interviu de angajare: structurat si nestructurat; Pregatirea pentru interviul de angajare (4ore);

Comunicarea scrisa; Curriculum vitae; Scrisoarea de intentie (4 ore);

Exercitii de comunicare si argumentare în echipe (2 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

  1. Pânisoara, i-a., Comunicarea eficienta, Ed. Polirom, Iasi, 2004.
  2. DOBRA, A., Comunicarea profesionala Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003.
  3. WARBURTON, N., Cum gândim corect si eficient, Editura Trei, Iasi, 1999.

AUTOMATIZARI (EA1, EA3)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina îsi propune sa familiarizeze studentul cu abordarea sistemica ca mod de analiza a comportarii sistemelor in general si sistemelor electronice de reglare automata in special, introduce instrumentele de lucru specifice caracterizarilor in domeniul timp si respectiv frecventa.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Notiuni si principii fundamentale. Structura sistemelor de reglare automata. Exemple. Modelarea analitica a proceselor si sistemelor. Exemple. Analiza sistemelor electronice de reglare automata. Caracterizarea sistemelor in domeniul frecventa. Sisteme tipizate. Exemple. Regulatoare tipizate, solutii de implementare. Stabilitatea sistemelor. Indicatori de calitate ai SRA. Discretizarea sistemelor. Metode de analiza.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Introducere in mediul Matlab. Generarea soft a unor semnale de intrare frecvent utilizate pentru analiza functionarii proceselor tehnice. Modelarea sistemelor liniare invariante. Simularea functionarii sistemelor liniare continue si discrete. Simularea functionarii sistemelor cu interconexiuni. Indicatori de calitate ai SRA, definiti pe baza raspunsului indicial. Raspunsul sistemelor liniare in domeniul frecventa.

D. BIBLIOGRAFIE

1.   F. Stratulat, Teoria sistemelor – Analiza asistata de calculator a sistemelor liniare, Ed. MatrixRom – Bucuresti, 2000

2.   N. Tudoroiu, O. Prostean, D. Curiac, Automatizari complexe, Ed. Mirton Timisoara, 1993

3.   C. Vasar, I. Szeidert, Automatizari, Modelare si simulare, curs, Timisoara, 2001

ELECTRONICA MEDICALA (EA1)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Competente dobândite:

1. Principiile fundamentale de fiziologie a biosemnalelor.

2. Principiile de masurare a semnalelor medicale: traductor, sistem de conditionare, sistem de achizitie.

3. Principiile de functionare ale aparatelor medicale electronice de diagnoza clinica: EKG, EMG, EEG.

4. Principiile de functionare ale aparaturii medicale electronice de analiza de laborator.

5. Metode de protectie în aparatura medicala electronica.

6. Principiile de proiectare ale aparaturii electronice medicale

B. SUBIECTELE CURSULUI

Curs 1. Fenomene electrice celulare. Fiziologia fenomenelor biomedicale.

Curs 2. Semnale biomedicale. Definitie, clasificari, reprezentarea matematica a semnalelor biomedicale.

Curs 3. Senzori si traductori în aparatura electronica medicala.

Curs 4. Sisteme de conditionare a semnalelor medicale. Amplificatoarele de instrumentatie.

Curs 5. Achizitia si prelucrarea semnalelor biomedicale.

Curs 6. Aparatura medicala electronica de investigare a aparatului cardiovascular : ECG

Curs 7. Aparatura medicala electronica de investigare si tratament a aparatului cardiovascular : mappingul cardiac, aparatura de masurare TA, defibrilatorul, pace-makerul cardiac.

Curs 8. Aparatura medicala electronica de investigare a sistemului nervos : EEG

Curs 9. Aparatura medicala electronica de investigare si tratament a sistemului nervos : rolul biocurentilor în terapia afectiunilor sistemului nervos, potentialele evocate.

Curs 10. Aparatura de investigare non-invaziva : Ecograful, RMN etc.

Curs 11. Aparatura de investigare si tratament pentru sistemul auditiv. Protezarea sistemului auditiv.

Curs 12. Principii de proiectare hardware în aparatura medicala electronica.

Curs 13. Principii de proiectare software în aparatura medicala electronica.

Curs 14. Protectia pacientului în aparatura medicala electronica.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrare 1. Electrozi si senzori utilizati în aparatura biomedicala.

Lucrare 2 Masurarea impedantei tesuturilor biologice.

Lucrare 3. Achizitia semnalelor biomedicale ale aparatului cardiovascular.

Lucrare 4. Sisteme de conditionare a semnalelor ECG.

Lucrare 5. Prelucrarea semnalelor ECG.

Lucrare 6. Masurarea si prelucrarea activitatii electrice a creierului

Lucrare 7. Stimulatoare electronice.

Lucrare 8. Filtrarea semnalelor biomedicale.

Lucrare 9. Imagistica medicala.

Lucrare 10. Amplificarea semnalelor biologice

Lucrarea 11. Telemetria în sisteme biomedicale.

Lucrarea 12. Protectia pacientului în aparatura biomedicala.

Lucrarea 13. Estimarea performantelor aparaturii biomedicale.

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Paul Borza, Ioan Matlac, Mihail D. Nicu, Aparatura biomedicala, Editura Tehnica, 1995

2.  Valeriu David, Victor Eugen Cretu, Masurari în biomedicina si ecologie, Ed. Gh Asachi Iasi, 1999

3.  Anton Police, Traian Daniil Gligor, Gheorghe Ciocloda, Electronica medicala, Editura Dacia Cluj Napoca, 1983


TEHNICI DE PROIECTARE VLSI (EA2)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cursul se adreseaza tuturor studentilor de la Faculatile Electrice UPT care doresc sa studieze practica la nivl de implementare industrial/comercial a sistemelor digitale utilizind tehnici de proiectare cu unelte EDA actuale. Cursul are ca obiectiv major completarea cunostintelor de arhitecturi de sistem digitale si practica in proiectarea circuitelor VLSI.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate                        (3 ore)

2. Descrierea circuitelor integrate pentru sinteza VHDL                           (6 ore)

3. Arhitectura generala a microprocesoarelor CISC/VLIW                           (3 ore)

4. Metode de organizare a memoriei la miroprocesoarele Intel                   (6 ore)

5. Introducere in arhitectura circuitelor semiprocesate                                         (6 ore)

6 Retede de microntrolere, arhitecturi CAN (3 ore)

7.Autotest BIST incorporat in circuite integrate (3 ore)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1 Tehnologia CMOS pentru realizarea de circuite integrate                        (6 ore)

2. Studiu si experinta in modelarea VHDL sintetizabila              (6 ore)

3. Analiza arhitecturilor microprocesoarelor CISC (3ore)

4. Practica in mediul de proiectare CPLDXilinx            (9ore)

5. Verilog pentru de proiectare asistata                        (3ore)

6. Studiul standardului CAN si TAG (3ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1.     1. Henessy , Paterson, Principles of VLSI design McGrow Hill 1993

2.     2. Toacse , Necula Electronica Digitala Teora 1999

3.     3. I Smith Application Specific Integrate Circuits Addison Wiley 1997


MICROSISTEME ELECTRONICE SI MECANICE (EA2)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Familiarizarea cu tehnologia si arhitectura microsistemelor electronice si mecanice (MEMS). Explicarea functionarii principalelor micro-structuri si proiectarea acestora. Prezentarea arhitecturii si principiilor celor mai importante aplicatii ce utilizeaza microsisteme.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1.   Microsisteme integrate - notiuni generale. Integrarea microsistemelor în contextul evolutiei tehnologice.

2.   Tehnologiile de realizare a MEMS: procesul aditiv de suprafata (2-D), procesul substractiv (3-D), procesul LIGA.

3.   Implementarea si proiectarea structurilor uzuale ale microsistemelor: micro-contacte, micromotoare electrostatice si cu combustie, capacitati integrate ajustabile, micro-angrenaje si pârghii, microvalve, micromecanisme de stocare a energiei, microoglinzi, celule de memorie.

4.   Fiabilitatea si performantele microsistemelor. Criterii de proiectare.

5.   Domenii ale aplicatiilor cu microsistemelor inteligente: procesarea digitala a luminii, comunicatii de date, telefonie wirelles, automotive, medicina si biochimie. Principii si mod de implementare.

6.   Explicarea conceptului „lab on chip

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1.   Familiarizarea cu mediul MemCAD de proiectare si simulare a microsistemelor. 4h

2.   Aplicatii de proiectare si simulare: micromotorul electrostatic, micro-capacitatea ajustabila.2h

3.   Microsenzori si microactuatori. 2h

4.   Microsenzor de presiune pentru automotive.2h

5.   Microsisteme opto-electromecanice (MOEMS): Procesarea digitala a luminii.2h

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Stephen D. Senturia, Microsystem Design, Kluwer Academic Press, 2001

2.   Sergey Edward Lyshevski, Nano- and Microelectromechanical Systems, CRC Press 2000

3.   V. Tiponut, V. Maranescu, Senzori Inteligenti – note de curs (format electronic), Univ. POLITEHNICA Timisoara, 2005, 2006

SISTEME DE CONTROL DISTRIBUIT (EA3)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina urmareste familiarizarea studentilor cu elementele necesare pentru întelegerea principiilor de baza privind structura si functionarea sistemelor de control distribuit (SCD), a echipamentelor utilizate în cadrul acestor sisteme si a modului de transfer a informatiilor între aceste echipamente. În urma promovarii disciplinei absolventii vor obtine competente si abilitati privind dezvoltarea de aplicatii de control distribuit.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Introducere. Definitie; Componente ale SCD; Exemple de utilizare; Etape de dezvoltare (istoric); Obiective; Cerinte; Tipuri de control numeric; Sisteme ierarhice de control distribuit. (4 ore)

2. Controlere programabile – PLC. Specificatii; Avantaje; Aplicatii tipice; Mod de operare; Programare; Elemente ladder, STL (Statement List), FBD (Function Block Diagram); Tipuri de date; Contacte; Temporizatoare; Contoare; Operatii logice si aritmetice; Exemple de programe. (5 ore)

3. Standarde de comunicatie în sisteme de control distribuit

Metode ce codare a semnalelor; Exemple. (1 ora)

● Comunicatii prin fir: Fieldbus, CAN (Controller Area Network), LIN (Local Interconnect Network), Profibus, FlexRay, AS-i (Actuator Sensor Interface). (7 ore)

● Comunicatii fara fir: Bluetooth. (2 ore)

Aplicatii; Tehnologie; Topologie; Protocol; Comunicatii de date; Sincronizare; Securitate.

4. Retele de senzori. Arhitecturi; Comunicatii de date; Rutare; Securitate. (1 ora)

5. Aplicatii. Automobile; Aplicatii industriale; Aplicatii biomedicale. (1 ora)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Laborator

1. Studiul si programarea modulului CAN al unui microcontroler din familia S12x. (3 ore)

2. Retele de microcontrolere conectate prin interfata CAN. (3 ore)

3. Aplicatii cu PLC. (6 ore)

4. Retele de senzori (comunicatii prin fir si fara fir). (6 ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1. Richard Zurawski, Embedded Systems Handbook, CRC Press, 2006

2. E.A. Parr, Programmable Controllers. An engineer s guide, Newnes, 2003

3. Carlos de Morais Cordeiro, Dharma Prakash Agrawal, AD HOC & SENSOR NETWORKS. Theory and Applications, World Scientific Publishing Co. Pte. Ltd. 2006

4. Kazem Sohraby, Daniel Minoli, Taieb Znati, Wireless Sensor Networks. Technology, Protocols and Applications, Wiley-Interscience, 2007


PROIECT DE SOFTWARE PENTRU ELECTRONICA APLICATA (EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Disciplina urmareste familiarizarea studentilor cu notiunile specifice programarii software. Studentii se familiarizeaza cu mediile de programare C++, Visual C++ si LabView. În cadrul acestei discipline, studentii sunt grupati câte 3 într-un grup de studiu si primesc o tema spre a fi rezolvata. Se urmareste familiarizarea cu mediul de programare, însusirea cunostiintelor necesare rezolvarii temei primite si se analizeaza împreuna cu cadrul didactic solutiile posibile pentru rezolvarea temei date. Se urmareste de asemenea si modul în care studentii se organizeaza si îsi împart sarcinile în vederea ducerii la bun sfârsit a proiectului.

B. SUBIECTELE CURSULUI -

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Proiecte propuse:

1.     Termometru digital cu microcontroller MSP430F2013.

2.     Voltmetru numeric cu microcontroller MSP430F4619

3.     Librarie grafica pentru display-ul LS020

4.     Sistem de licalizare a surselor de vibratii

5.     Sistem de reglare automata a temperaturii

6.     Detectarea unei piese hardware defecte

D. BIBLIOGRAFIE

1.    John H. Davies, MSP430 Microcontroller Basics, Newnes, 2008

2. Chris Nagy, Embedded Systems Design Using the TI MSP430 Series, Newnes, 2003

3. John Catsoulis , Designing Embedded Hardware, O'Reilly Media, 2005

4. Gilliland, Matt, The microcontroller application cookbook, Woodglen Press, 2002

5. Cottet, Francis, Bazele programarii în LabVIEW, Matrix Rom , 1998

6. Conway, Jon, A software engineering approach to LabVIEW, National Instruments Virtual instrumentation series, 2003




APARATE ELECTRONICE DE MASURAT PENTRU TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Obiectiv: Însusirea cunostintelor de baza privind principiile de functionare ale principalelor aparate electronice de masurat utilizate în electronica si telecomunicatii. Dupa promovarea disciplinei studentul ar trebui sa aiba competente în utilizarea aparatelor electronice de masurat si abilitati în a selecta mijlocul de masurare potrivit pentru o aplicatie data.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Osciloscoape (10 h). Osciloscopul analogic de uz general: schema bloc, descrierea functionarii, blocul de deflexie verticala, baza de timp, circuitul de sincronizare, sonda. Osciloscoape numerice: tehnici de esantionare, circuite specifice, facilitati oferite. Generatoare de semnal (6 h). Generatoare de semnal sinusoidal: de ultrajoasa frecventa, de joasa frecventa, de radiofrecventa, de microunde. Generatoare de impulsuri dreptunghiulare. Generatoare de functii. Voltmetre si multimetre numerice (4 h). Voltmetre numerice de curent continuu: schema bloc, CAN cu dubla integrare, erori datorate perturbatiilor serie si de mod comun. Convertoare ca-cc. Convertoare curent-tensiune. Convertoare rezistenta-tensiune. Numaratorul universal (2 h). Schema bloc, descrierea functionarii, erori generale si erori specifice masurarii diferitilor parametri de timp. Analizoare de spectru (2 h). Schema bloc, descrierea functionarii. Instrumentatie virtuala (4 h). Concepte de baza, exemple.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Multimetrul numeric (4 h). Osciloscopul analogic (6 h). Generatorul de impulsuri (3 h). Generatorul de functii (3 h). Numaratorul universal (3 h). Osciloscopul numeric (3 h). Instrumentatie virtuala (3 h). Test practic (3 h).

D. BIBLIOGRAFIE

1.    T. Jurca, D. Stoiciu, S. Mischie – Aparate electronice de masurat, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001, 142 pag., ISBN 973-8109-37-X

2.    T. Jurca, D. Stoiciu - Instrumentatie de masurare. Structuri si circuite, Editura de Vest, Timisoara, 1996, 296 pag., ISBN 973-36-0268-X

J. G. Webster (Editor in chief) – Measurement, instrumentation and sensors handbook, CRCnetBase 1999


RADIOCOMUNICATII 1 (TST)

A. OBIECTIVE DISCIPLINEI

Introducere în radiocomunicatii, prezentarea mecanismelor propagarii undelor radio in mediul real, intelegerea principiilor functionarii antenelor, parametrii antenelor, arhitecturi de radioreceptoare analogice si numerice, parametrii receptoarelor.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Principiile radiocomunicatiilor: Definirea sistemelor de radiocomunicatii, Clasificarea sistemelor. Propagarea Undelor Radio: Obtinerea radiatiei de câmp electromagnetic, dipolul ca element radiant, Proprietati ale câmpului electromagnetic, Propagarea undelor radio în mediul real si efectul suprafetei terestre, Structura atmosferei si propagarea in atmosfera. Antene: Definirea antenelor, antena izotropa, Parametrii antenelor, Antene filare, Dipolul elementar. Sisteme Radiante: Sisteme radiante formate din doi dipoli în antifaza, în faza si în cuadratura, Sistemul format din doua antene izotrope, Sistemul format din doi dipoli coliniari simfazici, Sistemul format din doi dipoli paraleli simfazici. Radioreceptoare: Receptoare analogice: principiu, arhitecturi, acord, Arhitecturi de receptoare digitale, Parametrii receptoarelor: zgomotul si sensibilitatea.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Generatoare de RF, Radioreceptoare de masura, Masurarea antenelor, Simularea directivitatii antenelor, Sisteme radiante, Simularea directivitatii sistemelor radiante

D. BIBLIOGRAFIE

1. Ignea, E. Marza, A. De Sabata, Antene si propagare; Editura de Vest; Timisoara 2002,

2. S.J.Orfanidis, Electromagnetic Waves and Antennas, Rutgers University 2002


ELECTRONICA DE PUTERE (TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Prezentarea diverselor categorii de sisteme de alimentare utilizate în aparatura electronica, în special cea de telecomunicatii. Analiza topologiilor de convertoare ac-dc, necomandate si comandate, de tip mono si trifazat; Analiza convertoarelor dc-dc în comutatie în configuratiile fara si respectiv cu izolare galvanica; Notiuni generale despre structurile de convertoare dc-ac (invertoare PWM); Prezentarea principalelor structuri de surse de alimentare neîntreruptibile (UPS).

B. SUBIECTELE CURSULUI

Surse de alimentare dc autonome: Acumulatori si baterii alcaline – 1ora, Caracteristici si analiza comparativa – 1ora; Conversia ac-dc: Redresoare necomandate monofazate – 2ore; Redresoare comandate monofazate – 2ore; Redresoare necomandate trifazate – 2ore; Redresoare comandate trifazate – 2ore; Filtrarea tensiunii redresate – 2ore; Convertoare dc-dc în comutatie fara izolare galvanica: Convertoare dc-dc fara izolare de tip coborâtor, ridicator, mixt – 6ore; Convertoare dc-dc cu izolare galvanica: Convertoare dc-dc cu izolare de tip coborâtor, ridicator si mixt – 5ore; Tehnici de comanda ale convertoarelor dc-dc – 1ora; Convertoare dc-ac: Invertoare PWM monofazate în punte si semipunte – 1ora; Invertoare PWM trifazate în punte – 1ora. Surse de tensiune neîntreruptibile: UPS „on-line”, UPS „off-line”, UPS „line-interactive , UPS hibride – 2ore.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)

Dispozitive electronice active de putere – 2ore; Redresoare monofazate necomandate – 2ore; Redresoare monofazate comandate – 2ore; Redresoare trifazate necomandate – 2ore; Redresoare trifazate comandate – 2ore; Convertor dc-dc în comutatie fara izolare buck – 2ore; Convertor dc-dc în comutatie fara izolare boost – 2ore; Convertor dc-dc în comutatie fara izolare buck-boost – 2ore; Convertor dc-dc în comutatie fara izolare Cuk – 2ore; Convertor dc-dc în comutatie cu izolare forward – 2ore; Convertor dc-dc în comutatie cu izolare flyback – 2ore; Convertor dc-dc în comutatie cu izolare push-pull – 2ore, Relatii de calcul si dimensionare pentru convertoarele ac-dc si dc-dc –42ore.


D. BIBLIOGRAFIE

1.  Erickson, R. W., Maksimović, D., Fundamentals of Power Electronics-second edition, Kluwer Academic Publishers, 2002.

2.  Popescu, V., “Electronica de Putere”, Editura de Vest, 2009.

3.  Negoitescu, D., Electronica de Putere. Aplicatii”, Editura de Vest, 2008.

4. Popescu, V., Lascu, D., Negoitescu, D., „Surse de alimentare în telecomunicatii”, Editura de Vest, 2002.


TEORIA INFORMATIEI SI A CODARII PENTRU TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

- însusirea principiilor fundamentale ale teoriei informatiei si codarii;

- însusirea unor algoritmi de compresie, a principalelor coduri protectoare împotriva erorilor utilizate în sistemele actuale;

- dobândirea capabilitatii de a aprecia calitatea unui sistem de transmisie sau stocare a datelor din punct de vedere al ratei erorilor;

- însusirea problematicii reconstructiei unui semnal afectat de zgomot;

B. SUBIECTELE CURSULUI

- Informatia. Definitie, unitate de masura, aplicatii;

- Surse de informatie. Tipuri de surse de informatie. Parametrii surselor de informatie;

- Canale de transmisie. Echivocatia, eroarea medie, transinformatia, capacitatea canalului;

- Coduri simple detectoare si corectoare de erori;

- Codul grup Hamming;

- Codul ciclic corector de o eroare;

- Coduri ciclice corectoare de erori multiple;

- Coduri convolutionale;

- Variabile aleatoare, semnale aleatoare, valori medii statistice si temporale. Densitatea spectrala de putere;

- Modulatia semnalelor;

- Estimarea parametrilor aleatori sau necunoscuti;

- Detectia semnalelor;

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Subiecte de laborator:

1. Codarea binara a surselor de informatie; (3h)

2. Codul grup Hamming; (3h)

3. Codul ciclic corector de o eroare; (3h)

4. Modulatia delta; (3h)

5. Detectia discreta a semnalelor binare; (2h)

Subiecte de seminar:

1. Informatia. Surse de informatie; (3h)

2. Canale binare. Entropii conditionate; (3h)

3. Coduri BCH; (3h)

4. Coduri convolutionale; (3h)

5. Estimarea parametrilor. (2h)

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Al. Spataru, Teoria Transmiterii Informatiei, Editura didactica si pedagogica Bucuresti, 1983

2.  Raymond W. Yeung, Information Theory and Network Coding, Springer, 2008

3.  David J. C. MacKay. Information Theory, Inference, and Learning Algorithms, Cambridge University Press, 2003


COMUNICATII DE DATE (TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Prezentarea problemelor legate de nivelul fizic al RM-OSI-ISO si anume, canale, distorsiuni, erori de transmisiune, interfete modem-terminal, tehnici de modulatie si structuri de modemuri utilizate in retelele terestre.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Canale, distorsiuni, zgomote, diafonii.Reprezentarea electrica a datelor: coduri RZ, NRZ, unipolare, bipolare, Manchester, AMI, HDB3, B8ZS. Transmisiuni de date în banda de baza. Transmisiuni fara ISI, cu ISI controlata.Egalizare.Calitatea transmisiunii (BER). Modem in banda de baza. Transmisiuni de date în sistemul cu modulatie liniara. Modemuri cu modulatie de amplitudine. Transmisiuni de date în sisteme cu modulatie de frecventa. Modemuri cu modulatie de frecventa Transmisiuni de date în sisteme cu modulatie de faza. Modemuri cu modulatie de faza. Sincronizarea de bit. Interfata modem-terminal: V24/RS 232C, RS 422, RS 423, RS 449, X 21, V25, RS366. Multiplexarea:cu divizarea timpului TDM, cu divizarea frecventei FDM. Multiplexarea statistica.

C. Subiectele aplicatiilor

Prezentarea mediului MATLAB. Transmisiuni in banda de baza(BB).Trecerea secventei de date printr-un filtru global de tiptrece-jos. Transmisii de date înBB, fara interferenta intersimbol, canal fara zgomot. Transmisii de date înBB, fara interferenta intersimbol, canal cu zgomot. Transmisii de date înBB, cu interferenta controlata intersimbol, canal fara zgomot Transmisii de date în BB, cu interferenta controlata intersimbol, canal cu zgomot. Transmisii de date cu modulatie de faza.

D. Bibliografie

1. W. Stalings, Data and Computer CommunicationsEdit.Prentice –Hall, 1997

2. I.Nafornita, M.Nafornita, Telegrafie si transmisiuni de datre, IPTVT, 1984

3. M.Nafornita, C.Munteanu, Comunicatii de date, Edit.Gh.Asachi, Iasi,


CIRCUITE DE TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cursul prezinta metodele de aproximare afiltrelor Buterworth, Cebîsev sau Bessel pornind de la specificatii, proiectarea de filtre analogice sau digitale pe baza unor caracteristici de frecventa impuse, modulatoarele/demodulatoarele MA, MP si MF, principiile si specificatiile unui circuit de interfata.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Analiza si proiectarea filtrelor analogice si digitale. Teoria filtrelor si metode de aproximare a filtrelor trece-jos analogice. Transformari de frecventa si normare. Proiectarea filtrelor active analogice cu amplificatoare operationale, amplificatoare OTA si circuite cu capacitati comutate. Proiectarea filtrelor digitale IIR prin metode de transformare uzuale. Proiectarea si realizarea filtrelor digitale IIR.

Circuite de modulare/demodulare. Modulatoare si demodulatoare MA analogice. Demodulatoare analogice MP si MF. Modulatoare si demodulatoare digitale.

Circuite de interfata. Interfete A/D. Interfete D/A. Circuite de decizie.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Analiza si proiectarea filtreloranalogice pe baza gabaritului de frecventa impus. Proiectarea filtrelor digitale IIR si FIR. Proiectarea si simularea umui modulator/demodulator digitalQAM. Analiza si simularea unor circuitelor de interfata A/D.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Adelaida Mateescu et. all., Prelucrarea numerica a semnalelor. Ed.Tehnica, Bucuresti, 1998.

2. L-P. Huelsman, Introduction to Active and Passive Filter Design, McGraw-Hill Book Co., New York, 1993.

3. R.E.Ziemer, W.H.Tranter, Principles of Communication, Wiley New York, 2001


MANAGEMENT SI MARKETING (EA, TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Însusirea de catre studenti a notiunilor, principiilor, tehnicilor si modelelor specifice managementului si marketingului, atât la nivel de concepte cât si la nivel de aplicare în cadrul firmelor în conditiile reale de piata.

B. SUBIECTELE CURSULUI:

Partea 1 – Management: Conceptul de management; Functia de decizie; Planificarea strategica, tactica si operationala; Organizarea. Structura organizatorica; Coordonare si motivare; Controlul ca functie manageriala; Cultura organizationala.

Partea a 2-a – Marketing: Conceptul de marketing; Mediul înconjurator al marketingului; Sistemul informatic de marketing, Piata. Studiul pietei; Mixul de marketing: produsul; pretul; distributia; promovarea; Obiectivele. Planificarea în marketingul strategic; Marketing-management.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Partea 1 – Management: Decizii în conditii de certitudine; Decizii în conditii de risc; Decizii în conditii de incertitudine; Planificarea. Planul de afaceri; Metode de planificare si programare în retea; Organizarea. Structura organizatorica

Partea a 2-a – Marketing: Conceptul de marketing vs. Conceptul de schimb. Studiu de caz; Metode specifice de analiza a mediului de marketing; Cercetarea pietei.Metode si instrumente specifice; Segmenterea de piata. Definitii, necesitate, procedura si criterii; Analiza de portofoliu, pozitionarea produselor unei firmeÎntocmirea planului de marketing.

D. BIBLIOGRAFIE

4.  Ph. Koller, R.E. Turner - Marketing Management - ¬Preentice Hall, Canada, Ontario, 1993

5.  A.Taroata – Marketing. Conceptie, planificare, implementare – Ed.Eurobit, Timisoara, 2003.

6.  A. Badescu, I. Taucean – Bazele managementului si marketingului, Editura Eurobit, Timisoara, 2001

DETECTIE SI ESTIMARE IN TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVELE DICIPLINEI

Introducerea estimatorilor nedeplasati, de dispersie minima. Aprecierea calitatii. Metode de determinare a estimatorilor. Detectia semnalelor conform criterilor Neyman-Pearson si Bayes. Aplicatii in telecomunicatii.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Estimarea.Estimatori fara deplasare. Limita inferioara Cramer-Roo si estimarea cu dispersie minima. Estimatori liniari. Estimatori suboptimali. Estimare cu verosimilitate maxima. Metoda momentelor. Abordarea Bayesiana. Ipoteze statistice si detectia semnalelor din zgomot. Detectia semnalelor deterministe. Detectia semnalelor aleatoare. Aplicatii in telecomunicatii.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Estimarea mediei si dispersiei. Estimarea tendintelor. Estimarea directiei din care vine semnalul. Estimarea distantei la o tinta. Detectia semnalelor in sistemele de comunicatii cu modulatie de amplitudine si faza. La seminar se fac aplicatii si probleme din ultimele cursuri predate. Exista o culegere de probleme, in manuscris.

D. BIBLIOGRAFIE

1.    Note de curs, existente pe internet la adresa www.hermes.utt.ro/teaching

2. Steven M. Kay Fundamentals of Statistical Signal Processing I Estimation Theory, Prentice Hall 1993

3. 3 . Steven M. Kay Fundamentals of Statistical Signal Processing II Detection Theory Prentice Hall 1998


SISTEME DE TELEVIZIUNE (TST)

A. OBIECTIVE: Studentii se vor familiariza cu tehnicile de formare a semnalului de televiziune si de reconstituire a imaginilor. Disciplina da o viziune de ansamblu si de perspectiva a problematicii televiziunii.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Principiul transmisiei informatiei de imagine. Explorarea liniara întretesuta. Semnalul video complex. Spectrul de frecvente al semnalului video. Transmisia informatiei de culoare în televiziune. Sistemele TV color PAL, SECAM. Transmisia semnalului video în televiziunea digitala. Standardul digital de studio pentru transmiterea semnalului de imagine color. Sistemele de televiziune MAC si HDTV. Sisteme de difuziune video numerica. DVB (Digital Video Broadcasting), I-TV (televiziune interactiva), Web Cast, VoD (Video-on-Demand). Convergenta mediilor de comunicare. Internet TV, Web TV.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Principiul transmisiei informatiei de imagine si de culoare în televiziune. Transmisia semnalului video în televiziunea digitala. Aplicatii ale televiziunii digitale.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Corneliu I. Toma, Florin Alexa, Radu A. Vasiu , Principiile televiziunii analogice si digitale; Editura Politehnica; Timisoara, 2006 (volumul I), 2007(volumul II).

2. Winstom W. Hodge, Interactive Television. A Comprehensive Guide for Multimedia Technologies, McGraw Hill, New York, 1995.



TRANSMISII TELEFONICE (TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Introducere în semnalul vocal si parametrii discretizarii acestuia. Se analizeaza tehnici analogice si numerice de compresie si multiplexare a semnalului telefonic. Se studiaza tehnici si echipamente terminale si de linie, în ansamblul unei retele telefonice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Transmisia semnalului vocal: parametri, transmisia pe 4 fire, 2 fire, echipamentul de linie. Multiplexarea în frecventa: tehnici, standarde, ierarhia transmisiilor analogice. Discretizarea semnalului vocal: esantionarea, cuantizarea neuniforma, legi de compresie. Multiplexarea în timp discret: codec-ul PCM, cadrul PCM, multicadrul de semnalizari. Interfata de linie: coduri de linie, AMI, HDB-3, 8BZS, 2B1Q, regeneratoare de semnal.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

În cadrul activitatii de laborator se ilustreaza practic, prin montaje experimentale, cunostintele teoretice dobândite în cadrul cursului, urmarindu-se în special: Transmisii analogice: tehnici de multiplexare, circuite si sisteme specifice transmisiilor analogice. Transmisii numerice: multiplexarea si demultiplexarea, coder PCM, decoder PCM, codec de linie.

D. BIBLIOGRAFIE

1.   J. Bellamy, Digital Telephony, Third Edition, John Wiley & Sons, 2000

2.   M. Otesteanu, Sisteme de transmisie si comutatie, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001

3.   M. Otesteanu s.a, Sisteme de transmisiuni telefonice – îndrumator de laborator; Centrul de multiplicarePolitehnica, Timisoara, 1996


SISTEME DE COMUTATIE DIGITALA (TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Prezentarea locului si rolului centrului de comutatie în reteaua telefonica, studiul principalelor metode de comutatie digitala incluisv comutatia ATM si VoIP, prezentarea sistemelor de semnalizare folosite în reteaua telefonica, studiul elementelor componente ale CTA: reteaua de comutatie, unitatea de comanda, interfata de abonat sia unor structuri tipice de CTAD: Alcatel 1000E10B, Siemens EWSD, Ericsson AXE10. La sfârsitul cursului studentii au o privire de ansamblu asupra retelei telefonice, precum si cunostinte de detaliu asupra metodelor si tehnicilor de comutatie folosite în retelele telefonice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Reteaua telefonica. Elementele componente ale retelei telefonic si modul de organizare (1 ora). Structura si functiile CTA (1 ora). Comutatia digitala. Comutatoare de tip T, S si T extins (2 ore). Retele de conexiune cu mai multe etaje (2 ore). Notiuni de trafic si calculul probabilitatii de blocare (2 ore). Comutatia ATM (2 ore). Semnalizarea în reteaua telefonica. Semnalizarea pe canal asociat (1 ora). Semnalizarea pe canal semafor. Sistemul de semnalizare ITU-T nr. 7 (3 ore). Interfete de abonat (1 ora). Tipuri reprezentative de CTAD. Alcatel 1000E10B-structura hardware si structura logica (1 ora). Statii multiprocesor (2 ore). Statia multiprocesor de conexiune (2 ore). CTAD Siemens EWSD (1 ora). CTAD Ericsson AXE10 (1 ora). Perspective în evolutia sistemelor de comutatie digitala. Voice over IP (4 ore). IN-Reteaua inteligenta (1 ora). NGN-Next Generation Network (1 ora).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Terminalul telefonic. Semnalizarea pe linia de abonat (3 ore).

2. Studiul comutatiei digitale T si S (3 ore).

3. CTAD Alcatel 1000E10B. Structura generala (3 ore).

4. CTAD Alcatel 1000E10B. Statiile multiprocesor (3 ore).

5. CTAD Alcatel 1000E10B. Statia multiprocesor de conexiune (3 ore).

6. CTAD Alcatel 1000E10B. Planul de numerotare, rutare si taxare (3 ore).

7. CTAD Alcatel 1000E10B. Testarea liniloor de abonat (3 ore).

8. Studiul sistemului de semnalizare ITU-T nr. 7 (3 ore).

9. Realizarea unei retele experimentale VoIP (3 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

1. T. Radulescu, Retele de telecomunicatii; Editura Thalia, Bucuresti, 2003.

2. G. Niculescu, L. Ioan, Tehnici si sisteme de comutatie; Editura MatrixRom, Bucuresti, 2000.

3. M. Otesteanu, F. Alexa, C. Balint, Telefonie numerica. Alcatel 1000E10B, Editura de Vest, Timisoara. 2004.


SISTEME DE GESTIUNE A DATELOR

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Cursul prezinta notiuni introductive cu privire la bazele de date, precum si cele mai noi tendinte în proiectarea, implementarea si utilizarea bazelor de date. Cursul îsi propune sa familiarizeze studentii cu aspectele utilizarii sistemelor de gestiune a bazelor de date relationale. Scopul acestui curs este de a oferi studentilor cunostintele necesare pentru implementarea de aplicatii care utilizeaza baze de date relationale.


B. SUBIECTELE CURSULUI

Sisteme de baze de date: Introducere; Modele de date; Componentele unui sistem de baze de date; Tipuri de sisteme de gestiune a bazelor de date; (3) Proiectarea unei baze de date: Modelul de date relational; Diagrama Entitate-Asociere; Normalizarea unei baze de date; Proiectarea unei baze de date; Crearea si utilizarea unei baze de date; (3) Limbajul SQL: Structura limbajului SQL; Expresii si operatori; Tipuri de date; Functii; Tabele; Crearea tabelelor; Modificarea si stergerea tabelelor; (3) Manipularea datelor; Instructiunea INSERT; Instructiunea UPDATE; Instructiunea DELETE; (3) Interogarea datelor; Instructiunea SELECT; Functii de sumarizare; Rularea de interogari pe tabele multiple; (3) Tehnici SQL avansate: Securitatea bazelor de date; Sistemul de privilegii; Acordarea de privilegii; Verificarea si retragerea privilegiilor; Proceduri stocate; Vizualizari; Triggere; Indecsi; (3) Limbajul PHP: Dezvoltarea de aplicatii pentru mediul Web; Arhitectura client-server; Instalarea si configurarea serverului Web Apache; PHP – Introducere; Tipuri de date; Structuri de control; Afisarea datelor; Tablouri; Functii; (3) Conectarea la serverul MySQL; Rularea unei interogari pe serverul MySQL; (3) Controlul sesiunilor; Utilizarea sesiunilor pentru controlul utilizatorilor; Cookies. (3)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Laborator:

Sisteme de baze de date. MySQL; (2) Proiectarea si normalizarea bazelor de date; (2) Gestionarea datelor; (2) Sistemul de privilegii; (2) Interogari simple si avansate; (2) Proceduri stocate. Triggere. Vizualizari; (2) Utilizarea MySQL cu PHP. (2)

Proiect:

Proiectarea si implementarea unei baze de date. Implementare unei aplicatii cu baza de date. (14)

D. BIBLIOGRAFIE

1.     J. Ullman, H.G. Molina, J. Widom, Database Systems, Prentice Hall, 2008

2.     L. Welling, L. Thomson, PHP and MySQL Web Development, Sams Publishing, 2001

3.     M. Fotache, Proiectarea bazelor de date. Normalizare si postnormalizare, Polirom, 2000


TESTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRONICE PENTRU TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Studentii vor obtine informatii despre cele mai importante tehnici de testare utilizate în industria electronica si de telecomunicatii.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Rolul si obiectivele testarii. Testarea la nivel de componente electronice, testarea parametrica: parametrii statici si dinamici, testarea functionala: microprocesoare si microcontrolere, memorii semiconductoare, convertoare A-N si N-A, circuite de interfata, Testarea la nivel de placheta echipata, Metode de test de tip “built-in-self-test”, Testarea la nivel de echipament, testarea elementelor digitale dintr-un sistem multimedia, Aparatura pentru testarea automata, analizoare logice, analizoare de semnatura, Proiectarea pentru testabilitate, Elemente de realizare a sistemelor tolerante la defectare, Determinarea si masurarea erorilor de neliniaritate si de diafonie, Localizarea defectelor în cablurile de telecomunicatii

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Testarea receptoarelor radio, Testarea receptoarelor TV, Testarea unui lant video, Testarea video player Testarea CD si DVD player, Testarea calitatii transmisiei într-o retea numericaa de comunicatie

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Vasiu Radu: “Testarea echipamentelor electronice”, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001

2.  Pitica Dan, Radu Mihaela: “Elemente de testare pentru sisteme electronice”, Ed. Albastra, Cluj-Napoca, 2001


MODELARE SI SIMULARE ÎN TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Analiza si modelarea sistemelor elementare ce compun reteaua de telecomunicatii si a unor subretele de dimensiuni mai reduse, cu accent pe analiza. Modelarea traficului de telecomunicatii utilizând o varietate de modele. Analiza sistemelor elementare cu siruri de asteptare, a structurilor ce pot fi formate prin compunere si evaluarea performantelor în prelucrarea traficului oferit.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Traficul telefonic si de date; Procese stochastice în modelarea traficului; Procese de nastere si moarte: Ecuatia viitorului si a echilibrului global; Probabilitatea absoluta de stare în procese de nastere si moarte; Procese de sosire: Sosiri de tip Poisson, Bernoulli, Erlang; Durate de serviciu; Servirea exponentiala a cererilor; Definirea matematica a traficului: Unitati de masura; Modalitati de prelucrare a traficului; Siruri de asteptare. Marimi asociate. Clasificare Kendall; Relatia lui Little; Sisteme de prelucrare a traficului: Sisteme cu pierderi; Formula Erlang-A si B; Trafic de tip ENGSET; Sisteme cu asteptare; Marimi asociate; Sisteme cu asteptare si pierderi; Sisteme cu control de flux; Comportamente în sirurile de asteptare: Nerabdarea sursei si a sistemului de prelucrare; Prelucrare cu durata constanta; Retele cu siruri de asteptare: Teorema lui Burbe; Criterii de independenta în regimul M/M/1; Lant de servere exponentiale si de sisteme G/D/1; Retele deschise; Retele Jackson; Taficul în retele de radio telefonie celulara si evaluarea traficului: Sisteme celulare de radiotelefonie fara sir de asteptare si cu sir de asteptare; Timpul de ocupare a canalului de comunicatie: Conditile de transfer a legaturii între doua statii de baza si a deplasarii statiilor .

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator: Modelarea sosirii clientilor într-un sistem. Studiul si evaluarea performantelor în cadrul modelelor de trafic Erlang. Pachet de programe pentru studiul traficului în centralele telefonice de tip EWSD ( Siemens). Prelucrarea traficului în centralele telefonice de tip EWSD cu ajutorul pachetului de programe Trafic. Prezentarea mediului de modelare si simulare TAYLOR II, destinat sistemelor din lumea reala în care apar fenomene de concurenta la obtinerea unor resurse. Simularea si evaluarea parametrilor unui sistem M/M/1/N. Modelarea proceselor continue. Sincronizarea trecerii prin sistem a clientilor. Evaluarea indicilor de performanta ai unui sistem.

Seminar: Analiza traficului in sistemele de telecomunicatii. Variabile aleatorii. Notatii, definitii, concepte de baza. Sisteme cu pierderi. Sistemul infinit. Sisteme cu asteptare si pierderi. Sisteme cu partajare.

D. BIBLIOGRAFIE

1 G. Niculescu, Analiza si modelarea sistemelor de comunicatii; Editura Matrix Rom; Bucuresti 1997.

2 H. Akimaru, K. Kawashima, Teletrafic. Theory and Applications; Springer-Verlag; Berlin Heidelberg, New York, 1993.

3 G. Fiche, G. Hebuterne, Trafic et performances des reseaux de telecoms; GET et Lavoisier, Paris, 2003.


SOFTWARE PENTRU TELECOMUNICATII (TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Scopul cursului este familiarizarea studentilor cu conceptul de programare concurenta, realizarea acesteia in cadrul sistemului de operare UNIX si utilizarea ei in cadrul protocoalelor de comunicatii de tip TCP/IP. Programarea concurenta reprezinta o componenta esentiala a tuturor sistemelor complexe care implica o interactiune cu un mediu imprevizibil ce trebuie gestionat in functie de unele prioritati existente. Sistemele de comunicatii sunt astfel de sisteme si prin urmare necesita utilizarea programarii concurente. Sistemul UNIX este un sistem care utilizeaza in mod fundamental aceste tehnici si este in utilizat pe scara larga in gestionarea sistemelor de telecomunicatii. Concurenta se realizeaza cu ajutorul proceselor a caror interactiune poate fi gestionata prin programe.

Comunicarea intre procese de tip client/server existente pe sisteme distante implica utilizarea unor procesoare de telecomunicatii implementate cu ajutorul UNIX.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Capitolul 1 – Introducere: Multiprogramare, multitasking, programare in timp real, calcul paralel, sisteme distribuite; Sisteme de operare multitasking

Capitolul 2 – Concepte de programare concurenta: Concepte abstracte utilizate in descrierea concurentei; Situatii de exceptie generate de concurenta; Mecanisme de control al concurentei, comunicare si sincronizare; Implementari ale mecanismului de excludere reciproca; Sincronizare explicita; Mecanisme de control asincron sau partial sincron

Capitolul 3 – Procese UNIX. Sincronizarea in SO UNIX: Controlul prceselor sub SO Unix; Sincronizarea proceselor in Unix.

Capitolul 4 – Modalitati IPC (comunicare inter-proces) în UNIX: Comunicarea intre procese folosind pipeuri; Redirectarea descriptorilor de fisier; Fisiere de tip FIFO; Comunicare interproces prin transfer de mesage; Modalitati IPC folosind „semafoare”; Comunicare interproces prin memorie partajata

Capitolul 5 – Programarea aplicatiilor de comunicare în retelele - TCP/IP: Internetul; Programarea aplicatiilor de comunicare in retelele Unix-TCP/IP; Comunicatii orientate pe conexiune prin socket stream; Comunicatii neorientate pe conexiune prin socket datagrama; Particularitati de implementare prin programare a modelului client-server; Programare socket avansata.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator

Lucrarea nr. 1 – Controlul proceselor sub Unix.

Lucrarea nr. 2 – Sincronizarea proceselor: primitivele wait() si waitpid().

Lucrarea nr. 3 – Sincronizarea proceselor  - semnale.

Lucrarea nr. 4 – Canale pipe fara nume (anonime).

Lucrarea nr. 5 – Canale pipe cu nume (fisiere FIFO).

Lucrarea nr. 6 – Modalitati IPC (comunicare inter-proces) în UNIX-Introducere.

Lucrarea nr. 7 – Modalitati IPC - Semafoare si comunicare prin transfer de mesaje.

Lucrarea nr. 8 – Modalitati IPC – Memorie partajata.

Lucrarea nr. 9 – Programarea aplicatiilor de comunicare în retelele UNIX-TCP/IP.

Proiect

Simulare scenariu producator-consumator (diverse variante); Simulare scenariu cititori-scriitori (diverse variante); Problema intersectiei semaforizate; Sortarea lexicografica a unui fisier în mod concurent; Cautare concurenta pe o structura arborescenta; Suma primilor n factoriali la patrat; Produsul matrice vector pe o structura tip inel; Multitalking sau chat, aplicatie tip client-server; Rutarea pachetelor într-o retea; Problema statica a cunoasterii vecinilor într-o retea de calculatoare; Problema dinamica a cunoasterii vecinilor într-o retea de calculatoare; Problema vecinilor-comunicatia în reteaua de calculatoare; Problema vecinilor- deconectarea de la reteaua de calculatoare; Implementarea unui client POP3; O baza de date cu numere de telefoane; Verificarea referintelor unui siteweb; Transmiterea la mai multi clienti a unor date receptionate; Lant de conexiuni folosind pipe-uri; Program ce raspunde într-un anumit fel la anumite evenimente externe; Sincronizarea parinte-fiu prin semnale; Aplicatie client-server „echo”.

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Tanenbaum A.S., “Modern Operating Systems”, Prentice Hall, SUA, 1992.

2.   Stallings W., “Operating Systems: Internals and Design Principles”, Prentice Hall, SUA, 1997.

3.   Stewens W. R., “Unix Network Programming”, Prentice Hall, SUA, 1990.


RADIOCOMUNICATII 2 (TST1)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

Introducere în sistemele de radiodifuziune, prezentarea principalelor solutii pentru transmisia radio, cunoasterea constructiei emitatoarelor de mare putere, a arhitecturii si parametrilor acestora, intelegerea principiilor sistemelor de radiodifuziune numerica, prezentarea ultimelor generatii de sisteme de radiodifuziune.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Sisteme de radiodifuziune: Definirea sistemelor de radiodifuziune, Constructia emitatoarelor de putere, Sumatoare, distribuitoare, cuplaje RF, rezervare, Sinteza frecventelor radio. Radiodifuziunea analogica: Emitatoare MA, Emitatoare MF, stereofonie, Sistemul RDS, Emitatoare TV. Radiodifuziunea numerica: Sisteme de radiodifuziune prin satelit, Sisteme terestre de radiodifuziune numerica, Sistemul DAB, Codorul MUSICAM, Transmisia COFDM, Sistemul DVB.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: (in laboratorul ALCATEL), Circuite PLL, Codorul Stereo, Decodorul Stereo, Sinteza de frecventa, Codarea MUSICAM pentru DAB, Studiul unui emitator de radiodifuziune MF. Studiul unui receptor de radiodifuziune MF.

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Eugen MARZA, Radiodifuziune, Orizonturi Universitare, Timisoara 2001

2.   P. Dambacher, Digital Broadcasting, IEE UK 1996

3.   W.Hoeg, T.Lauterbach, Digital Audio Broadcasting - Principles & Applications of Digital Radio, John Wiley US 2003


RETELE NUMERICE INTEGRATE (TST1, TST2)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Obiectivul principal este introducerea în sistemele de comunicatii în timp real, bazate pe multiplexarea si comutatia de circuite. Alte obiective sunt definirea standardelor, metodelor si circuitelor utilizate în retelele actuale. Scopul final este întelegerea integrarii acestor retele (voce, video), cu multiplexarea si comutatia de pachete.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Transmisia numerica: tehnici de dopare, Ierarhia Digitala Plesiocrona (PDH). Comutatia numerica: temporala, spatiala, tehnici si sisteme de comutatie numerica. Retele numerice integrate: transmisie cu comutatie, semnale de voce si date . Linia numerica de abonat (DSL): compresia semnalelor audio, imagine si video. Retele numerice cu integrarea serviciilor: arhitectura, semnalizari, servicii. Interfata utilizator-retea: configuratii, standarde, coduri de linie, interfetele S, T, U. ISDN de banda larga: Modul de Transfer Asincron, ATM), Ierarhia Digitala Sincrona, SDH. Retele integrate de voce si date: Voice over IP, Next Generation Network.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)

Activitatea practica se bazeaza pe studiul centralei digitale Alcatel 1000E10, urmarindu-se: Structura: arhitectura functionala, arhitectura fizica. Utilizarea consolei: instructiuni, interogarea echipamentelor. Statii multiprocesor: mentenanta, conexiune, terminale. Abonati analogici: gestiunea liniilor de abonat, servicii, testare. Abonati ISDN: interfata la retea, terminale.

D. BIBLIOGRAFIE

J. Bellamy, Digital Telephony, Third Edition, John Wiley & Sons, 2000

W. Stallings, ISDN and Broadband ISDN with Frame Relay and ATM, Fourth Edition, Prentice Hall, 1999

M. Otesteanu, F. Alexa, C. Balint, Telefonia numerica, Editura de Vest, Timisoara, 2004


PROTOCOALE DE COMUNICATII (TST2)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Familiarizarea studentului cu modul de functionare al retelei INTERNET, cerinta necesara pentru formarea oricarui administrator de retea. Disciplina ofera cunostiintele necesare pentru mai multe discipline ulterioare cum ar fi disciplina de optimizarea retelelor, disciplina de controlul traficului sau disciplina de securitate a transmisinilor pe INTERNET.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Retele de calculatoare, Elemente componente ale unei retele, Arhitectura retelelor, Standardizarea protocoalelor de comunicatii, Modelul TCP-IP, Exemple de alte stive de protocoale si retele, Elemente hard componente ale unei retele: hub, switch, repeater, server, gate-way. Protocolul IP, Unitatea de date a protocolului IP, Adrese IP, Dirijarea IP. Protocoalele de transport din INTERNET TCP si UDP, Functiile si servicile nivelului transport. Protocolul TCP, Protocolul de transport neorientat pe conexiune UDP. Protocoale de nivel aplicatie: RLOGIN, TELNET, HTTP, FTP, SMTP, URL.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Laborator: Introducere în LINUX/UNIX, Sistemul de fisiere UNIX. Protectia fisierelor, Interpretoare de comenzi (shell-ul Bourne).Utilitare Unix, Controlul proceselor, Modelul de referinta RM-OSI. Nivelul fizic. Adresare de nivel MAC si IP, Nivelele LD, Retea, Exercitii de adresare (leg. date + retea), Protocoale de nivel retea; Exercitii de subnetting; NAT, Protocoale de nivel retea. ARP, RARP, RIP, IGRP, OSPF + filtrare.

D. BIBLIOGRAFIE

ftp://193.226.10.77/anIV/pc/


TEHNOLOGII MULTIMEDIA (TST3)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cursul prezinta evolutia tehnologiilor multimedia care stau la baza dezvoltarii aplicatiilor complexe, inluzand elementele care stau la baza alegerii solutiei adecvate din punct de vedere al utilitatii, uzabilitatii, esteticii, mediului de comunicare utilizat, etc.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Istoricul multimedia, definitii multimedia. Istoric Internet si comunicatii media. Alegerea si implicatiile mediilor audio-vizuale. Bazele teoretice ale ICT, contopirea lor în aplicatii MM. Tehnologii si software pt. aplicatiile MM. HTML, programe Web (Dreamweaver, Flash). Authoring software (Director, Asymetrix Toolbook). Design-ul informational. Stiluri Multimedia si Usability. Tehnologii multimedia mobile. Tehnologii multimedia de infrastructura. Formarea echipei si a bugetului pentru dezvoltarea unei aplicatii. Utilizarea multimedia. Ingineria aplicatiilor MM.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Software multimedia – studii de caz. Limbajul HTML. Programare Web in Dreamweaver. Programare Web in Flash. Programare Web in Director. Programare Web in Asymetrix Toolbook. Proiectarea designului informational. Convergenta mediilor de comunicare : WebCast, VoIP, WebTV, etc

D. BIBLIOGRAFIE

1.   R. S. Tannenbaum – Theoretical Foundations of Multimedia, Comp. Science Press, 1998

2.   N. Chapman, J. Chapman – Digital Multimedia, Wiley, 2001

3.   J. Watkinson – Convergence in Broadcast and Communications Media, Focal Press, 2001


GRAFICA COMPUTERIZATA (TST3)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Cursul urmareste introducerea principiilor si a tehnicilor de baza în grafica computerizata. Studentii vor dobândi abilitatea de a întelege fundamentele teoretice ale graficii de calculator si de a implementa metodele de prelucrare grafica înt-un mediu de dezvoltare de aplicatii adecvat.


B. SUBIECTELE CURSULUI

Perceptia vizuala, a intensitatii si a culorilor, Acuitatea vizuala. Reprezentarea informatiilor grafice. Reprezentare matriciala, Reprezentare vectoriala . Primitive grafice 2D. Drepte, poligoane, cercuri, elipse: tehnici de trasare, Tehnici antialias. Tehnici de decupare. Decuparea liniilor, Decuparea poligoanelor, Tehnici de umplere. Transformari, Trasformari geometrice 3D, Proiectii. Curbe si suprafete, Tehnici de interpolare polinomiale Bezier. Tehnici de interpolare polinomiale Spline. Elemete de grafica 3D, Tehnici de umbrire, Operatii cu volume

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Compozitie în Corel Draw, Photoshop. Subiecte individuale, miniproiecte

D. BIBLIOGRAFIE

1. V. Gui, D. Lacrama, D. Pescaru, Prelucrarea imaginilor Editura Politehnica Timisoara, 1999.

2. Foley, J., A. van Dam, S. Feiner, J. Hughes, Computer Graphics: Principles and Practice (2nd ed.), Addison-Wesley Publishing Co., Reading Mass., 1990.


COMUNICARE

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

  1. Îmbogatirea cunostintelor privind aspectele esentiale ale comunicarii în vederea familiarizarii cu problematica de specialitate;
  2. Dezvoltarea si consolidarea abilitatilor practice de comunicare scrisa urmarind o integrare armonioasa în structurile societatii contemporane ;
  3. Dezvoltarea si consolidarea abilitatilor practice de comunicare orala urmarind o integrare armonioasa in structurile societatii contemporane;

B. SUBIECTELE CURSULUI

a.     capacitatea de a utiliza competentele lingvistice dobândite în diferite situatii de comunicare;

b.     capacitatea de a utiliza corect si persuasiv limba româna în cele mai diverse situatii de comunicare oralǎ/scrisǎ, socialǎ si profesionalǎ.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Axiomele comunicarii; Elementele componente ale comunicarii (2 ore);

Tipuri de comunicare; Formele comunicarii: verbala si nonverbala (2 ore)

Tipuri de interviu de angajare: structurat si nestructurat; Pregatirea pentru interviul de angajare (4ore);

Comunicarea scrisa; Curriculum vitae; Scrisoarea de intentie (4 ore);

Exercitii de comunicare si argumentare în echipe (2 ore).

D. BIBLIOGRAFIE

  1. Pânisoara, i-a., Comunicarea eficienta, Ed. Polirom, Iasi, 2004.
  2. DOBRA, A., Comunicarea profesionala Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003.
  3. WARBURTON, N., Cum gândim corect si eficient, Editura Trei, Iasi, 1999.

COMUNICATII OPTICE (TST1)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Introducere în comunicatiile optice cu accent pe nivelul fizic si tehnologic al acestora, analiza principiilor de baza a transmiterii semnalelor prin canale optice, caracterizarea componentelor de baza ale sistemelor optice de transmisie, prezentarea functiilor optice specifice sistemelor de comunicatii optice, analiza retelelor moderne de comunicatie pe fibre optice, aplicatii de proiectare a liniilor de transmisie punct cu fibre optice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Bazele transmisiei optice a semnalelor. Natura luminii. Proprietatile undei plane monocromatice.Semnalul optic si grupul de unde plane monocromatice. Reflexia totala interna. Polarizarea luminii. Ghiduri de unda optice. Ghiduri optice plane. Fibre optice. Componentele sistemelor optice. Surse optice. Proprietatile laserilor. Diode laser. Diode electroluminiscente. Fotodetectia. Diode p.i.n. Diode în avalansa. Amplificatoare optice. Semnale si sisteme de transmisie pe fibre optice.Tehnici de modulatie. Sisteme WDM. Tehnici de detectie.Receptoare optimale. Retele de comunicatie pe fibre optice. Elemente de proiectare ale unei linii de transmisie punct cu punct pe fibre optice.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Lucrari: Proprietatile fibrelor optice:injectie, atenuare , dispersie, neliniaritate. Studiul dispozitive active de comunicatie optica: diode laser, fotodetectoare, amplificatoare optice. Studiul dispozitive pasive de comunicatie optica: conectori, splittere, multiplexoare, filtre. Studiul unui sistem de comunicatie optica de 155 Mbps punct cu punct pe fibra optica si a unui sistem gigabit Ethernet pe fibra optica.

D. BIBLIOGRAFIE

1.  ADRIAN MIHAESCU, Comunicatii optice, Editura de Vest, Timisoara, 2005.

2.  ADRIAN MIHAESCU, Optoelectronica si comunicatii optice , Editura Orizonturi universitare, Timisoara, 2001

3 Irčne si Michel JOINDOT, Les télécommunications par fibres optiques, Ed. Dunod, Paris, 1996


COMUNICATII MOBILE (TST1)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Introducere în sistemele de comunicatii mobile, prezentarea principalelor tipuri de interfete radio, cunoasterea arhitecturilor de retea, a procedurilor si protocoalelor utilizate, precum si a principalelor tendinte de evolutie pentru ultimele generatii de sisteme.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1.   Sisteme de comunicatii mobile: Definirea sistemelor de comunicatii mobile, Clasificarea sistemelor de comunicatii mobile, Tehnici si protocoale de acces multiplu.

2.   Sisteme celulare: Mod de operare, Administrarea frecventelor.

3.   Sistemul gsm: Arhitectura de retea, Modul de functionare, evolutia spre 3G.

4.   Principiile sistemelor CDMA: Secvente de cod PN, proprietati, Receptoare CDMA.

5.   Sistemul UMTS: Arhitectura de retea, modul de functionare, Interfata radio, evolutii posibile.

6.   Sisteme Wireles: WiFI, WiMAX.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Lucrari: (in laboratorul ALCATEL)

1. Statia de baza GSM, BSS prezentare generala,

2. BTS (Base Transceiver Station),

3. BSC (Base Station Controller)

4. TC (Transcoder)

5. TSC (Transcoder Submultiplexer Controller)

6. OMC-R (Operations and Maintenance Center)

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Eugen MARZA, Calin Simu, Comunicatii mobile, Editura de Vest, Timisoara 2003

2.   Eugen MARZA, Radiocomunicatii mobile, Orizonturi Universitare, Timisoara 2001



SECURITATEA RETELELOR (TST2)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Pregatirea practica a viitorilor administratori de retele si a viitorilor manageri IT, în vederea asigurarii securitatii informatiilor pe care le administreaza. Studentii vor învata cum sa evalueze securitatea unei organizatii, cum sa gaseasca punctele slabe si cum sa minimizeze riscurile acestora. Se prezinta tehnici de implementare a servicilor de securitate în diferite tipuri de retele de comunicatii precum si pe diferite niveluri ale acestora.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Protectia calculatoarelor neconectate în retea (3 ore): Autentificarea utilizatorului, Sisteme cu parole, Protectia prin cifrare, Virusii calculatoarelor

Protectia retelelor (3 ore): Categorii de atacuri asupra retelelor, Securitatea LAN-urilor.

Criptografia si securitatea retelelor (8 ore): Bazele matematice ale criptarii, Algoritmi criptografici cu cheie secreta, Algoritmi de criptare cu cheie publica, Algoritmi de semnatura digitala, Standardul de semnatura digitala DSS.

Utilizarea criptografiei în retelele de calculatoare (2 ore): Criptarea legaturii, Criptarea între capete, Criptarea datelor memorate, Criptare la nivelul dispozitivelor, Compresie, codare si criptare

Securitatea servicilor INTERNET (3 ore): Protocoale TCP/IP, Securitatea la nivel IP, Securitatea servicilor TCP/IP, Servicii standard sub UNIX, Server-e de autentificare Kerberos, Securitatea postei electronice.

Sisteme de tip firewall (2 ore).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Laborator

O utilizare posibila a parolelor, protectia unui document (3 ore)

Metoda de criptare RSA (4 ore)

Metoda de criptare DES (3 ore)

Metoda de criptare AES (4 ore)

Criptarea rapida a directoarelor si fisierelor pentru transmiterea lor prin posta electronica , folosind metoda de criptare IDEA (4 ore)

Tehnici de balizare folosind transformarea “wavelet” (3 ore)

D. BIBLIOGRAFIE

1.  Titu I. Bajanescu, Monica E. Borda, SECURITATEA ÎN INFORMATICA SI TELECOMUNICATII, Ed Dacia, Cluj-Napoca, 2001.

2.  Daniel Curiac, ALGORITMI DE CRIPTARE PENTRU SECURIZAREA DATELOR, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001.

3.  Man Young Rhee, CDMA Cellular Mobile Communications. Network Security, Prentice Hall, 1998.

4.  A. Isar, Securitatea transmiterii informatiei prin Internet, curs, http://shannon.etc.upt.ro/teaching/stii/curs_STII_2008.pdf

5.  M. Kovaci, A. Isar, Securitatea transmiterii informatiei pe Internet, îndrumator de laborator, http://shannon.etc.upt.ro/teaching/stii/stii_laborator.pdf

6.  A. Isar, M. Kovaci, Securitatea retelelor, curs pentru învatamântul deschis la distanta, 2009.


OPTIMIZAREA RETELELOR (TST2)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Conturarea problemelor care pot apare în comunicatii si a directiilor posibile de optimizare. Prezentarea unor tehnici de optimizare. Prezentarea unor arhitecturi de retele neuronale si a algoritmilor uzuali de antrenament. Crearea bagajului de cunostinte teoretic si practic necesar pentru identificarea aplicatiilor posibile de optimizare a telecomunicatiilor, pentru optimizarea dimensiunii, proiectarii si utilizarii unei retele de comunicatii. Dobândirea abilitatilor necesare simularii unei aplicatii concrete de optimizare a traficului de comunicatii.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere 3 ore Caracteristicile retelelor moderne de telecomunicatii si ale traficului manipulat. Sistemul global de comunicatii 4G. Perspectivele retelelor moderne de telecomunicatii.

Tehnici de optimizare inteligente a traficului. 3ore Argumente ale utilizarii retelelor neuronale în optimizarea retelelor de comunicatii. Componentele retelelor neuronale.

Caracterizarea si predictia traficului 3 ore Problema clasificarii semnalelor Retele neuronale cu un singur strat si cu mai multe straturi de tip spre înainte. Limitele procesarii si algoritmi de antrenare de tip gradient descendent. Modalitati de îmbunatatire a performantelor

Egalizarea adaptiva a canalelor de telecomunicatii 3 ore Egalizarea adaptiva a canalelor de telecomunicatii cu retele neuronale multistrat de tip spre înainte, cu retele neuronale pe baza de functii radiale, cu retele neuronale recurente

Controlul apelului si admisiei conexiuni 1, 5 ore Controlul apelului si admisiei conexiunii pe baza caracterizarii si predictiei parametrilor traficului de comunicatii

Comutarea de pachete de date 3 ore Comutarea de pachete cu retele competitive si cu retele neuronale cu reactie

Controlul fluxului si rutarea dinamica 1, 5 ore Aplicatiile retelei Hopfield în rezolvarea problemelor de optimizare

Aplicatii ale retelelor neuronale celulare în optimizarea traficului 3ore retelele neuronale celulare în prelucrarile de imagini statice si dinamice. Memorii asociative. Recunoasterea caracterelor

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Problema clasificarii semnalelor 3ore

2. Egalizarea de canal cu retele neuronale multistrat de tip spre înainte, antrenate cu algoritmul retropropagarii erorii. Exemple teoretice si simulare pe calculator 3ore

3. Egalizarea de canale de comunicatie cu retele neuronale pe baza de functii radiale 3ore

4. Filtrarea semnalelor cu retele cu învatare competitiva 3ore

5. Rn Hopfield ca si memorie asociativa 3ore

5. Comutarea de pachete de date cu retele neuronale autoorganizatoare 3ore

7. Compresia de date prin cuantizare vectoriala 3ore

D. BIBLIOGRAFIE

1.   D.W.Corne , M.Gates, G.D.Smith, Telecommunications Optimization. Heuristic and Adaptive Techniques, John Wiley & Sons Ltd., 2000.

2.   W.Pedrycz, A.Vasilakos, Computational Intelligence in Telecommunications Networks, CRC Press, 2003.

3.   Yu Hen Hu, Jenq-Neng Hwang, . Handbook of Neural Networks Signal Processing, New York, CRC Press, 2002.


PRODUCTIE AUDIO-VIDEO (TST3)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Studentii obtin informatii despre modul de realizare a productiilor audio si video si integrarea lor în emisiuni radio/tv sau produse multimedia.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Elemente de teoria imaginii. Psihologia perceptiei vizuale. Compozitia în imagine. Tehnici artistice si estetice folosite la filmare. Editarea din punct de vedere artistic. Echipamente folosite în studiourile de productie audio video. Camera video. Mixerere, Microfoane, amplificatoare si incinte acustice, Sincronizarea echipamentelor într-un studio de productie audio-video, Sisteme de editare liniara, Sisteme de editare neliniara, Iluminarea, Productia materialelor audio video, Tipuri de materiale audio video, Organizarea productiei, Procesari audio-video si multimedia, Procesarea sunetului, Post procesarea materialelor audio video pentru difuzare radio/tv sau integrarea lor în productii multimedia.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Organizarea unei activitati de productie audio video. Utilizarea echipamentelor de productie audio/video. Compozitia imaginii în plan. Compozitia spatiala a imaginii. Atribuirea valorii artistice unei imagini. Modul de filmarea a unor situatii reale. Realizarea unei productii folosind mai multe camere video. Reguli de editare. Functiile creatoare ale montajului. Editarea liniara. Editarea neliniara. Filmarea si analiza materialului filmat pentru proiectul propus. Editarea materialui filmat pentru proiectul propus. Integrarea materialului într-un produs multimedia.


D. Bibliografie

1.   Mocofan Muguras: “Productie Audio Video” – Curs, Timisoara, 2003

2.   Millerson, G: “Effective TV Production”, Focal Press 1995

3.   Millerson, G.: “The technique of Lighting for Television and Film”, Focal Press 1997


COMPRESIE AUDIO-VIDEO (TST3)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Prezentarea principalelor tehnici de compresie a semnalelor video si audio, cu aplicatii în tehnicile multimedia.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Necesitatea compresiei, Tehnici de codare reversibila: codul Shannon-Fano, codul Huffman, coduri cu virgula, coduri Bn, coduri Sn, codarea aritmetica, codarea Lempel-Yiv, codarea Lempel-Yiv-Welsh, codarea ariilor constante, codarea planelor de biti, coarea run-length, Tehnici de codare nereversibila: codarea cu predictie, codarea cu modulatie delta, codarea cu modulatia diferentiala a impulsurilor în cod, coodarea MDIC a semnalelor de televiziune color, codarea cu transformare, codarea hibrida, codarea bloc adaptiva, Codarea imaginilor orientata pe contur si forma: coduri lant, descrierea formei pe baza conturului, Utilizarea morfologiei matematice în tehnicile de compresie, Standarde de compresie audio-video: JPEG, MPEG-1, MPEG-2, MPEG-4, MPEG-7, compresia audio NICAM, sistemul Dolby AC-3, Principiile televiziunii numerice, Ameliorari aduse sistemelor actuale de televiziune prin tehnici numerice: redarea cu frecventa de 100 Hz, îmbunatatirea tranzitiei culorilor, redareea PIP, sistemul PAL extins, Sisteme de televiziune MAC, Televiziunea de înalta definitie HDTV, Sisteme de difuziune video numerica DVB

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Compresia JPEG a imaginilor, Compresia prin cuantizare vectoriala si BTC, Compresia MPEG a imaginilor, Compensarea miscarii in standardul MPEG, Formate de imagine standardizate pentru aplicatii multimedia.

D. BIBLIOGRAFIE

1.   R. Vasiu, Compresie audio-video, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002

3.   Z. Bojkovic, V. Gui, T. Corneliu R. Vasiu “Advanced Topics in Digital Image Compression”, Ed. Politehnica, Timisoara, 1997


PROIECT DE SOFTWARE PENTRU TELECOMUNICATII

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Scopul proiectului este realizarea unei aplicatii software. Alte obiective: familiarizarea studentilor cu conceptul de programare concurenta, realizarea acesteia in cadrul sistemului de operare UNIX si utilizarea ei in cadrul protocoalelor de comunicatii de tip TCP/IP. Programarea concurenta reprezinta o componenta esentiala a tuturor sistemelor complexe care implica o interactiune cu un mediu imprevizibil ce trebuie gestionat in functie de unele prioritati existente. Sistemele de comunicatii sunt astfel de sisteme si prin urmare necesita utilizarea programarii concurente. Sistemul UNIX este un sistem care utilizeaza in mod fundamental aceste tehnici si este in utilizat pe scara larga in gestionarea sistemelor de telecomunicatii. Concurenta se realizeaza cu ajutorul proceselor a caror interactiune poate fi gestionata prin programe.

Comunicarea intre procese de tip client/server existente pe sisteme distante implica utilizarea unor procesoare de telecomunicatii implementate cu ajutorul UNIX.

B. SUBIECTELE CURSULUI


C. SUBIECTELE APLICATIILOR

  1. Punte Ethernet TCP/IP securizata - Secure Ethernet Bridge over TCP/IP (Linux)
  2. Interfata de retea modularizata in memorie - Memory-based Modularized Network Interface (Linux Kernel)
  3. Driver pentru dispozitiv de tip char in memorie - Memory-based Char Driver Device (Linux Kernel) (mai multe variante, 3-4)
  4. Driver pentru dispozitiv de tip block in memorie - Memory-based Block Driver Device (Linux Kernel)
  5. Driver TTY minimal - Minimal TTY Driver (Linux Kernel)
  6. Driver serial minimal - Minimal Serial Driver (Linux Kernel)
  7. Mapare simpla de memorie - Simple Memory Mapping (Linux Kernel)
  8. Comunicarea intre nivelurile arhitecturii OSI - Interlayer Communication (Linux)
  9. Protocol cu fereastra glisanta - Sliding Window Protocol (Linux)
  10. Protocolul HDLC Go-back-N ARQ (Linux)
  11. CSMA/CD Media Access Control, Ethernet (IEEE 802.3). (Linux)
  12. Retea Token Ring – 802.5 (Linux)
  13. Punte transparenta - Transparent Bridge. (Linux)
  14. Internet Protocol (IP).
  15. Transport Control Protocol (TCP).
  16. Leaky Bucket Algorithm (Traffic Management).
  17. Ytalk/Chat, Multitalking (broadcasting) sau chat, aplicatie de tip client-server
  18. Graph, Rutarea pachetelor printr-o retea
  19. Retea statica - topologie de tip 'bus' (magistrala): Cunoasterea vecinilor intr-o retea.
  20. Retea statica - topologie de tip 'ring' (inel: Cunoasterea vecinilor intr-o retea
  21. Retea statica - topologie de tip 'star' (stea): Cunoasterea vecinilor intr-o retea.
  22. Retea statica - topologie de tip 'tree' (arbore): Cunoasterea vecinilor intr-o retea.
  23. Retea statica - topologie neregulata (graf conex): Cunoasterea vecinilor intr-o retea.
  24. Retea dinamica – topologie de tip 'bus' (magistrala): Cunoasterea vecinilor intr-o retea
  25. Retea dinamica – topologie de tip 'ring' (inel): Cunoasterea vecinilor intr-o retea
  26. Retea dinamica – topologie de tip 'star' (stea): Cunoasterea vecinilor intr-o retea
  27. Retea dinamica – topologie de tip 'tree' (arbore): Cunoasterea vecinilor intr-o retea.
  28. Retea dinamica – topologie neregulata (graf conex): Cunoasterea vecinilor intr-o retea.
  29. Problema vecinilor - comunicatia in reteaua de calculatoare cu topologie de tip 'bus' (magistrala),   
  30. Problema vecinilor - comunicatia in reteaua de calculatoare cu topologie 'ring' (inel),
  31. Problema vecinilor - comunicatia in reteaua de calculatoare cu topologie 'star' (stea),
  32. Problema vecinilor - comunicatia in reteaua de calculatoare cu topologie 'tree' (arbore),
  33. Problema vecinilor - comunicatia in reteaua de calculatoare cu topologie neregulata (graf conex)
  34. Problema vecinilor – deconectarea de la reteaua de calculatoare cu topologie 'bus' (magistrala)
  35. Problema vecinilor – deconectarea de la reteaua de calculatoare cu topologie 'ring' (inel)
  36. Problema vecinilor – deconectarea de la reteaua de calculatoare cu topologie 'star' (stea)
  37. Problema vecinilor – deconectarea de la reteaua de calculatoare cu topologie 'tree' (arbore)
  38. Problema vecinilor – deconectarea de la reteaua de calculatoare cu topologie  neregulata (graf conex)
  39. Jocul 'Spinzuratoarea' in retea, aplicatie de tip client-server.
  40. Client POP3 - Implementarea unui client POP3.
  41. Jocul 'X si 0' in retea, aplicatie de tip client-server
  42. O baza de date cu numere de telefoane, aplicatie de tip client server.
  43. Problema: Jocul 'backgammon' (table) in retea, aplicatie de tip client-server.

D. BIBLIOGRAFIE

1.      Tanenbaum A.S., “Modern Operating Systems”, Prentice Hall, SUA, 1992.

2.      Stallings W., “Operating Systems: Internals and Design Principles”, Prentice Hall, SUA, 1997.

3.      Stewens W. R., “Unix Network Programming”, Prentice Hall, SUA, 1990.





OPTIONALA 3 - CURS EXTERN

A. OBIECTIVE: Prezentarea principalelor probleme actuale de natura tehnica, economica etc. sustinute de specialisti din industrie si unitati de cercetare.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Subiectele cursului se stabilesc în fiecare an pe baza ofertei primite din partea firmelor partenere din domeniul electronicii si telecomunicatiilor, acceptate de Board-ul specializarilor si aprobate de Consiliul Facultatii.



METODE DE PROIECTARE HARDWARE SI SOFTWARE PENTRU ASIGURAREA SIGURANTEI ÎN FUNCTIONARE ÎN INDUSTRIA AUTO (curs extern, EA, TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

-prezentarea conceptelor de siguranta în functionare a sistemelor E/E/PES,

-prezentarea standardelor internationale în vigoare,

-prezentarea metodelor de satisfacere a cerintelor standardelor

Pe parcursul acestui curs se doreste familiarizarea viitorilor Ingineri cu procesul de dezvoltare al produselor cu nivel ridicat de siguranta în functionare.

Aceasta disciplina are o contributie procentuala ridicata în dezvoltarea de competente în domeniul fiabilitatii si sigurantei în functionare a sistemelor E/E/PES.

B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere în Siguranta în Functionare a sistemelor E/E/PES,

Siguranta în functionare – concepte

Bazele managementului sigurantei în functionare

Nivele de Siguranta în Functionare

Standarde

Verificare&Validare

Project Management

Analiza Risk&Hazard

Conceptul de risc

ALARP (As Low As Reasonably Practicable)

HAZOP (Hazard and Operability Problems)

Metode cantitative si calitative de determinare a nivelului de siguranta în functionare

Functii de siguranta

Clasificarea rsicurilor de accidente

Interpretarea claselor de riscuri

Exemplu de grafic de riscuri

Hardware Design

Sigur in functionare

Periculos in functionare

Diagnostic

Test de demonstrare

FMEA (Failure Method Effect Analyze)

Markov

Worst Case Analyze

Simulare Monte Carlo

Software Design

Specificatii de cerinte de siguranta

Standarde de design si coding

Certificare si demonstrare în utilizare

Certificate

Rapoarte

Demonstrarea în utilizare

Studii de caz

FMEA

Worst Case Analyze

Analiza cerintelor de siguranta si fixarea nivelului SIL, implementarea unei arhitecturi de siguranta

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Metode cantitative si calitative de determinare a nivelului de siguranta în functionare

Functii de siguranta

Clasificarea riscurilor de accidente

Interpretarea claselor de riscuri

Exemplu de grafic de riscuri

FMEA

Markov

Worst Case Analyze

Simulare Monte Carlo

Exemplu de tabel al unei applicatii software de integritate de siguranta.

Analiza cerintelor de siguranta si fixarea nivelului SIL, implementarea unei arhitecturi de siguranta

D. BIBLIOGRAFIE

1.  International Electrotechnical Commission, Functional safety of electrical/electronic/programmable electronic safety-related systems Standardul, IEC 61508; Geneva 1998

2.  David J Smith & Kenneth G L Simpson, Functional Safety; Elsevier Butterworth-Heinemann; Oxford/2004


PROIECTARE ZUCKEN CR-5000 (curs extern, EA, TST)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Deprinderea abilitatilor de utilizare a mediului de proiectare Zuken CR-5000. Însusirea tehnicilor de proiectare asistată de calculator a modulelor electronice

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. CR-5000 Component Manager

2. CR-5000 System Designer

3. CR-5000 Board Designer

4. CR-5000 CAM Data Generator

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

Prezentare generală a mediului de proiectare CR-5000. Crearea simbolurilor de

componente si a amprentelor de cablaj. Gestionarea bibliotecilor. Crearea schemelor electronice. Proiectarea cablajul imprimat 1, Proiectarea cablajul imprimat 2. Generarea fisierelor de fabricatie.

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Cristopher T. ROBERTSON, Printed Circuit Board Designer’s Reference: Basics, Prentice Hall, 2003.

2.   CR-5000 Training Manuals Zuken.


DEZVOLTAREA PRODUSELOR ELECTRONICE

(curs extern, EA)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Parcurgerea etapelor de proiect, punerea în productie si întretinerea în serie a produselor electronice.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Etapele de proiect, domeniile tehnice implicate si buclele de dezvoltare.

2. Blocuri functionale generale si particularizate (produse de control, de siguranta si cu interfata masina-om). Deducerea schemei de principiu.

3. Validarea componentelor, analiza „worst case” si influenta costului pentru alegerea componentelor automotive. Deducerea schemei particularizate.

4. Proiectarea cu protectii la perturbatii de alimentare, electromagnetice si de mediu. Proiectarea cu orientare spre productia de serie.

5. Validarea în dezvoltare si certificarea pentru productia de serie („Benchtests”, „Automotive Quality Labs”).

6. Interfata cu productia si pregatirea productiei de serie (documente specifice, testarea în productie).

7. Întretinerea produsului în productia de serie (schimbarea sau terminarea unor componente si reproiectare).

C. SUBIECTELE APLICATIILOR

1. Generarea schemei bloc (MS Visio) si a schemei de principiu (Zuken).

2. Analiza „worst case” (Excel, MathCAD sau PSpice) si alegerea componentelor adecvate (certificate automotive).

3. Adaptarea schemei la restrictiile automotive si predefinirea restrictiilor de fabricatie (Zuken).

4. Analiza de cost pentru ansamblul final si proiectarea acestuia tinând cont de restrictiile electrice din schema, mecanice din CAD mecanic si din productie de la masini („PCB”, „assembly”, „final device assembly”) (Zuken)

5. Validarea în dezvoltare, validarea termica si validarea electromagnetica.

6. Etapele din productie si validarea în productia de serie – analiza rapoartelor „ICT”.

7. Procesarea de „Product change notification/Product termination notification” – analiza si adaptarea tuturor documentelor descriptive.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Acc. To ISO/TS 16949:2002, Development work flow for the development of electronics.


INTRODUCERE ÎN RETELE OPTICE WDM (curs extern)

A. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Principalele obiective ale cursului sunt acelea de a oferi studentilor cunostinte temeinice despre retelele optice de transport, a componentelor ce intra în componenta retelelor cu multiplexare prin divizarea lungimii de unda, WDM (Wavelength-Division Multiplexing) si a principiilor fizice ce stau la baza functionarii acestora. Se prezinta topologiile de retea si elementele de retea ce intervin, protectia, supervizarea si arhitectura, retelelelor WDM . De asemenea, studentii vor studia pe platforma de cercetare Alcatel-ODC Tim, modalitatea de implementarea retelelor de tip WDM si echipamentele implicate.

B. SUBIECTELE CURSULUI

1.     Transmisia pe fibra optica

2.     Introducere în retele optice cu multiplexare prin divizarea lungimii de unda (WDM).

3.     Efecte optice în retelele de tip WDM.

4.     Componente pentru WDM .

5.     Configuratii pentru echipamente de retea.

6.     Retele optice de transport (OTN).

7.     Model functional. Model de transmisiuni.

8.     Protectia în sistemele WDM.

9.     Familia de protocoale GMPLS (Generalized Multiprotocol Label Switching).

10.  Supervizarea în retelele WDM.

11.  Interfete de management de retea (TL1, Q3, SNMP).

12.  Arhitectura produsului 162x .

.C. SUBIECTELE APLICATIILOR

1.       Securitate optica

2.       Tipuri de fibre / atenuatori / generatoare.

Prezentare practica a :

diferitelor tipuri de fibre cu explicare rolului fibrelor optice în conectica

diferitelor tipuri de atenuatori, conectori si a rolului acestora (masuratori de semnal cu si fara atenuator prevazut)

diferitelor tipuri de generatoare de semnal (2.5 Gb, 10Gb SDH si Ethernet. OTN), a aparatelor optice de masura si analizorul de spectru.

3.       Management de retea (local/remote)

Demo pentru supervizarea unei configuratii cu Craft Terminal / ZIC, respectiv NM / OMS (pe interfata Ethernet)

4.       Tipuri de echipamente de retea Alcatel 162x+1675+(1830)+1678.

Prezentarea produselor 1626 (terestru), 1620 (submarin), 1675LU , 1678MCC existente pe platforma ODC Tim : sumar functionalitati de baza

5.       Corespondenta tip placi-denumire (tipuri de amplificatoare, transpondere, multiplexoare, etc.)

Prezentare practica a diferitelor tipuri de placi (de ex. I/O boards pe produsele 1620, 1626, 1675, 1678 )

6.       Prezentare detaliata pe platforma a tipurilor de echipamente mentionate (Line Terminal, BandOADM, Line Repeater, TunableOADM deg2)

7.       Construire configuratie LT

Demo setup un nod de tip Line Terminal

8.       Transmisie practica pe retea optica de transport (OTN)

Demo setare transmisie OTN

D. BIBLIOGRAFIE

1.   Optical Fiber Communications:Principles and Practice, John M. Senior, Prentice Hall, 2009.

2.   Optical Networks: Third Generation Transport Systems, Uyless Black, Prentice Hall, 2002




PLAN DE INVATAMÂNT

Domeniul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii – ÎNVATAMÂNT LA DISTANTA

Nr.crt

Disciplina

SI

TC

AT

AA

Cr/Ex*

Anul I sem. 1

1

Analiza matematica

2

1

1

0

4/E

2

Algebra si geometrie

2

1

1

0

4/E

3

Fundamente de inginerie mecanica

2

0

0

1

4/EP

4

Utilizarea calculatoarelor

2

0

0

2

4/EP

5

Circuite electrice

2

0, 5

0, 5

1

5/E

6

Materiale,  componente si tehnologie electronica

2

0, 5

0, 5

1

4/E

7

Limbi straine**

0

1

1

0

3/EP

8

Practica (45 ore)

0

0

0

0

2/C


Total

12

4

4

5

30

Anul I Sem. 2

1

Matematici speciale

2

1

1

0

4/E

2

Matematica asistata de calculator

2

0, 5

0, 5

1

4/EP

3

Fizica

3

0, 5

0, 5

1

4/E

4

Dispozitive electronice si optoelectronice

3

0

0

2

5/E

5

Programarea calculatoarelor

2

0

0

2

4/EP

6

Masurari electrice si electronice

2

0, 5

0, 5

1

4/E

7

Limbi straine*

0

1

1

0

3/EP

8

Practica (45 ore)

0

0

0

0

2/C


Total

14

3, 5

3, 5

7

30

Anul II Sem. 3

1

Circuite integrate digitale

2

0

0

2

4/E

2

Arhitectura retelelor de calculatoare

2

0

0

2

4/EP

3

Câmpuri si unde electromagnetice

2

0, 5

0, 5

1

4/E

4

Semnale si sisteme

2

0, 5

0, 5

1

4/E

5

Cultura si civilizatie

1

0, 5

0, 5

0

3/EP

6

Circuite electronice fundamentale

2

0

0

2

5/E

7

Proiectare asistata de calculator

2

0

0

2

4/EP

8

Practica (45 ore)

0

0

0

0

2/C


Total

13

1, 5

1, 5

10

30

Anul II Sem. 4

1

Microeconomie

2

0, 5

0, 5

0

4/EP

2

Prelucrarea semnalelor

2

0

0

2

4/E

3

Tehnica frecventelor înalte

2

0, 5

0, 5

1

4/E

4

Sisteme de prelucrare numerica cu procesoare

2, 5

0, 5

0

2

5/E

5

Circuite integrate analogice

2

0

0

2

4/E

6

Programare orientata pe obiecte

2

0

0

2

5/EP

7

Proiect de multimedia

0

0

0

2

2/EP

8

Practica

0

0

0

0

2/C


Total

12, 5

1, 5

1

11

30


Legenda

SI

TC

AT

AA

Cr/Ex*

Studiu individual

Teme de control

Activitati tutoriale

Activitati asistate

Credite/Forma de examinare

* Forma de evaluare: E = examen; EP = evaluare pe parcurs; C = colocviu
Se alege o limba straina dintre: engleza, franceza sau germana.

PLAN DE ÎNVATAMÂNT

Domeniul: Inginerie Electronica si Telecomunicatii – NVATAMÂNT LA DISTANTA

Nr. crt.

Disciplina

SI

TC

AT

AA

Cr./Ex*

Anul III Sem. 5

1

Management si Marketing

2

1

1

0

4/EP

2

Aparate electronice de masurat

2

0

0

2

4/E

3

Radiocomunicatii

2

0

0

2

4/E

4

Electronica de putere

2

0

0

2

4/E

5

Teoria informatiei si a codarii

2

0, 5

0, 5

1

4/E

6

Comunicatii de date

2

0, 5

0, 5

1

4/EP

7

Sisteme de achizitii de date

2

0

0

2

4/EP

8

Practica (45 ore)

0

0

0

0

2/C


Total

14

2

2

10

30

Anul III Sem. 6

1

Instrumentatie virtuala

2

0

0

2

4/E

2

Compatibilitate electromagnetica

2

0

0

2

6/EP

3

Sisteme de televiziune

2

0

0

2

4/E

4

Transmisii telefonice

2

0

0

2

4/E

5

Sisteme de comutatie digitala

Grafica computerizata (1 din 2)

2

0

0

2

4/E

6

Baze de date

2

0

0

2

6/EP

7

Practica (45 ore)

0

0

0

0

2/C


Total

12

0

0

12

30

Anul IV Sem. 7

1

Testarea echipamentelor electronice si de telecomunicatii

2

0

0

2

4/E

2

Software pentru electronica si telecomunicatii

2

0

0

2

5/EP

3

Modelare si simulare

2

0, 5

0, 5

1

4/E

4

Dezvoltarea aplicatiilor multimedia /

Echipamente electronice de interfatare (1 din 2)

2

0

0

2

4/E

5

Tehnologii multimedia

2

0

0

2

4/EP

6

Prelucrarea imaginilor

2

0

0

2

4/E

7

Proiect de dezvoltare

0

0

0

2

4/EP

8

Comunicare

0

0

1

0

1/EP


Total

12

0, 5

1, 5

13

30

Anul IV Sem. 8 (7 saptamâni + 7 saptamâni lucrare licenta

1

Tehnologii Web 2.0/ Metode de proiectare hardware si software pentru asigurarea sigurantei în functionare în industria auto/ Proiectare Zuken CR-5000/ Retele metropolitane LTE/ Dezvoltarea produselor electronice/ Introducere în retele optice WDM (1 din 6)

2

0, 8

0, 8

1, 4

3/E

2

Securitatea retelelor/

Microsisteme electronice si mecanice (1 din 2)

3

0

0

3

3/E

3

Productie audio-video

3

0

0

3

3/E

4

Compresie audio-video

3

0

0

3

3/E

5

Proiect de software

0

0

0

2

3/EP

6

LUCRARE DE LICENTA





15


Total

11

0, 8

0, 8

12, 4

30

* Forma de evaluare: E = examen; EP = evaluare pe parcurs; C = colocviu


Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 113
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved