Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Gradinita

PROCESUL DE INVATAMANT : CONCEPT, FUNCTII. DIMENSIUNI GENERALE ( FUNCTIONALA, STRUCTURALA, OPERATIONALA)

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




PROCESUL DE INVATAMANT : CONCEPT, FUNCTII. DIMENSIUNI GENERALE ( FUNCTIONALA, STRUCTURALA, OPERATIONALA)

Intreaga activitate instructiv educativa din cadrul sistemului de invatamant al institutiilor scolare ia forma unui proces progresiv (planificat, sistematic, metodic si intensiv) de acces la cunoastere si actiune - procesul de invatamant.




Bazat pe selectionarea si structurarea controlata a continuturilor intr-o continua reactualizare, pe efortul personal al elevilor in invatare si pe controlul personalului didactic, procesul de invatamant reprezinta forma cu cel mai inalt nivel de organizare a activitatii de instruire si educatie (I.,Cerghit, 1988)

Din perspectiva analizei sistemice, procesul de invatamant este considerat „ un sistem complex si dinamic, un ansamblu actional deliberat, proiectat si structurat ale carui componente si interactiuni dintre ele functioneaza in mod integrat in raport cu anumite obiective instructive de atins” (idem)

Definit ca ansamblu de actiuni exercitate in mod constient si sistematic de catre educator asupra educatilor intr-un cadru institutional organizat in vederea formarii

personalitatii acestora in concordanta cu cerintele idealului educational (I., Nicola, 2003, pag. 402) are un caracter general si abstract pentru ca la concret putem vorbi de procesul de invatamant din scoala, de la universitate.

Ca sistem, invatamantul impune:

un flux de intrare alcatuit din :

resurse umane si materiale (elevii, personalul didactic, locatiile scolare, mijloacele tehnice de instruire, etc.)

un proces-procesul de invatamant in sine care urmareste indeplinirea obiectivelor educationale apeland la resursele existente

un flux de iesire

- rezultatele sistemului reprezentate de seriile de absolventi cu aptitudinile, abilitatile si

competentele cerute de sistemul social si piata muncii (forta de munca).

Fiind un sistem deschis, datele din fluxul de intrare vor suferi influente care vor reflecta mutatiile din domeniul stiintei si tehnicii, culturii, demografiei. Politica scolara va reflecta exigentele dezvoltarii economice fara a capata contururi precise decat pe o perioada scurta de timp datorita schimbarilor care se produc permanent in toate domeniile vietii sociale.

Necesarul de forta de munca pe sectoare ale vietii sociale si economice, strategiile de alocare a resurselor umane, elementul concurential al cererii si ofertei, conversia profesionala si apelul la diversele forme de educatie a adultilor si educatie permanenta, somajul si dinamica profesiunilor corelate cu ritmul de difuzare a informatiei, perfectionarea mijloacelor de comunicare ar trebui prevazute in fluxul de iesire al sistemului pentru ca orientarea prospectiva a scolii sa se faca pe coordonate optime.

Din punct de vedere psihopedagogic, importante sunt componenta si structura sa si procesualitatea interna. Componentele procesului de invatamant sunt bine evidentiate prin teoria spatiului de instruire, interpretarea procesului de invatamant ca inlantuire progresiva de situatii de instruire, analiza sistemica a procesului de invatamant.

Teoria spatiului de instruire considera ca procesul de predare-invatare se desfasoara intr-un spatiu complex in cadrul caruia in afara de profesor si elev ca factori principali trebuie sa se tina cont de materia ce trebuie studiata, obiective, metode, mijloace utilizate, influenta mediului inconjurator, socio-cultural.

Dirijarea procesului de invatamant prin programare se poate face direct prin algoritmizare care impune o succesiune stricta a operatiilor sau indirect lasand loc mai mult muncii independente. Considerand invatamantul ca inlantuire progresiva de situatii de instruire, atunci este obligatorie examinarea si modelarea situatiei in functie de patru variabile:

contextul (mediul scolar imediat) cu structurile sale materiale si socio-umane,

interventia pedagogica (predarea) care se realizeaza in functie de scop, obiective, continut, metode, principii, procesul de invatare (din partea elevilor)

ansamblul de performante si rezultate (cunostinte, abilitati, sentimente, atitudini).

Raportat la analiza sistemica, configuratia sistemului, el va fi definit in functie de obiectivele instructiv-educationale, subiectii sau agentii actiunii (profesorii, elevii) normativitate (norme, reguli, principii) continutul, procesul de predare-invatare, resurse materiale (materiale didactice, mijloace de invatamant) forme de organizare a activitatii, relatii interumane,timpul scolar, mediul fizic scolar, evaluarea rezultatelor, conexiunea inversa, contextul (mediul exterior al scolii) rezultatele la invatatura si nivelul educatiei, evaluarea rezultatelor. (M., Ionescu, I. Radu, 2001)

a)       Finalitatile, obiectivele – ca prioritati dar si optiuni majore care jaloneaza atat pe termen lung cat si scurt ce sa cunoasca, ce sa faca din punct de vedere informational elevii si ce comportamente sa imbratiseze

b)      Agentii actiunii-resursele umane - profesorii, elevii, parintii – a caror interrelatie creioneaza ceea ce numim „ camp educational „ Fiecare din ei intra in aceasta relatie cu o zestre demna de invidiat - profesorul cu competenta de a forma utilizand mijloacele specialitatii sale, inteligenta si comportamentul „partenerului”sau cu un nivel profesional deosebit (competenta pedagogica), cu experienta, maiestria si tactul pedagogic caracteristic, cu o personalitate specifica.

Elevul/studentul intra in acest camp cu un anumit nivel de dezvoltare fizica si psihica, nivel de inteligenta si un anumit nivel de cultura generala si specifica, cu interese si motivatii caracteristice stadiului sau de dezvoltare psihogenetica in timp ce adultul, prin organizarea campului educational de care este raspunzator, incearca prin proiectarea activitatilor scolare si extrascolare de conducere si indrumare sa-i dea statutul de participant activ la propria sa formare.

c)      Continuturile, considerate ca suporturi instructionale si educationale de baza sunt constituite din baze ale stiintei si culturii in continua actualizare. Ele sunt structurate, programate in functie de nivelele de dificultate si dupa o logica specifica ( se cauta tot mai multe solutii pentru determinarea stiintifica a acestuia - selectare,ordonare si prelucrare pedagogica) si sunt alcatuite din elemente stiintifice, tehnice, filozofice, etice, religioase, literar-artistice, etc.

Pe de o parte vorbim despre:

continuturi permanent reactivate in vederea atingerii obiectivelor

iar pe de alta de informatii stiintifice (psiho-socio-pedagogice) noncurriculare, explicative rezultate din experienta si cercetare stiintifica ca baza a organizarii procesului instructiv-educativ.

Calitatea informatiilor, modul lor de transfer constituie baza formarii si dezvoltarii unor structuri cognitive, a unor maniere de rationare, a unor atitudini, aptitudini si trasaturi de personalitate. Importanta este valorificarea potentialului instructiv-educativ a continutului in care are rol decisiv profesorul care asigura calitate si eficienta procesului.

d)      Mijloacele si tehnicile de invatamant, materialele didactice faciliteaza predarea si invatarea, formarea si dezvoltarea de priceperi si deprinderi. Incepand de la cele clasice, traditionale si pana la cele care „ asista instruirea”, ele vor fi cele care vor da culoare si claritate, atractivitate predarii – invatarii. Pentru ca procesul de invatamant sa se desfasoare in bune conditiuni, el are nevoie de :

un cadru si o ambianta adecvata (cladiri cu arhitectura specializata, ateliere, cabinete, laboratoare, sali pentru educatie fizica si sport, amfiteatre, laboratoare de informatica care dau posibilitatea realizarii individualizarii si diferentierii dar si autoinstruirii

o diversitate de materiale didactice (substitute materiale, mulaje, machete, prototipuri, modele, etc.)



mijloace mass-media - (mijloace audio-video, televiziunea integrata, aparate de proiectie, instalatii si masini de invatare)

sistem informational (calculatoare)

e)       Formele de organizare multiplica experientele de cunoastere si actiune a elevilor largindu-le sfera contactelor cu viata reala. Desi organizarea pe clase si lectii este majoritara, excursiile didactice (drumetii, expeditii), vizitele, activitatile practic (de laborator, ateliere scoala), activitatile din cadrul cercurilor de elevi/studenti au devenit obisnuite.

f)        Campul educational-relational este alcatuit din totalitatea relatiilor psihosociale care iau nastere in formatiile de lucru scolare si se refera la relatia profesor-elev si elevi - elevi, grupul clasa. De ele depinde climatul socioafectiv, atmosfera lucrativa, tonica a activitatilor. Relatia profesor-elev trebuie sa fie un optim intre permisivitatea siseveritatea absoluta a profesorului caracterizata prin apropiere, intelegere dar in nici un caz saturata de familiarism, exigenta si corectitudine, absenta exagerarilor de orice natura. Grupul va ramane intotdeauna martorul colectiv critic sau aprobativ al fiecarei prestatii dar si un fenomen de coactiune continua. Daca invatarea este individuala, predare deschide un camp larg colaborarii sau competitiei, emulatiei, atractiei sau respingerii, comunicarii. El isi va pune amprenta asupra caracterului lor si asupra modului de a gandi si simti. La nivelul procesului de invatamant functioneaza trei tipuri de relatii intercomponentiale:

relevate intre procesul de invatamant si sistemul de invatamant

intre componentele procesului de invatamant ( finalitati, metode,

mijloace, etc.) si componente ale mediului social ( ideal, social,

gradul de cunoastere, nivel de dezvoltare a tehnicii etc.)

manifestate in interiorul procesului, intre componentele acestuia

Ca legaturi interne I.K. Babanski (l979, p.23) evidentiaza :

    • Legatura logico-universala ( interactiunea obiectelor si fenomenelor)
    • Legatura cauza – efect (divizarea conexiunii universale bifenomenal cu

legatura logica intre ele

    • Legatura functionala (interdependenta stabila intre fenomene si marimi)
    • Legaturi dupa criteriul succesiunii

legaturi ierarhice – ce este mai important, mai sus, mai jos, mai bun –

( finalitatile educatiei obliga la dimensionarea continuturilor si

strategiilor educationale)

legaturi de dirijare – ce este mai activ –in calitate de legaturi functionale

sau de dezvoltare (un continut poate directiona spre o anumita

selectie si combinare a metodelor)

legaturi generice - ce este initial, ce urmeaza - (se stabilesc continuturile,

metodele si apoi strategiile de evaluare si autoevaluare a

performantelor)

legaturi de functionare –care intretin existenta unui obiect sau fenomen

( rolul de feed-back al evaluarii asupra celorlalte componente ale

procesului d invatamant)

legaturi de dezvoltare care determina schimbari in functionare (orice

dezvoltare sau inovatie in continut sau metode duce la regandirea

celorlalte componente

In functie de durata, de caracterul si forta actiunii legaturile pot fi:

directe sau indirecte,

esentiale sau neesentiale,

stabile sau instabile,

necesare sau intamplatoare.

Specifice invatamantului sunt legaturile de tip interactiune care dau

procesului de invatamant un caracter unitar.

g)       Timpul scolar – ora de clasa. Zile de scoala, saptamana de scoala, semestru, an scolar

constituie segmentele in functie de care profesorul isi planifica succesiunea, consistenta activitatilor .Timpul reprezinta un element cheie pentru ca in functie de el si de feed-back-ul care regleaza continuu activitatea instructional - educationala desfasurata ciclic se modifica datele activitatii pentru ca scopurile propuse sa poata fi atinse. Nimic nu trebuie lasat la nivelul arbitrariului. Nici calitatea personalului didactic, nici continutul, nici resursele materiale, nici specificitatile individuale pentru ca fiecare dintre acesti factori influenteaza in functie de nivelul calitativ atins in procesul de modelare a inteligentei si comportamentului.



h) Normativitatea procesului ( principii, norme, reguli, legi)

Ansamblu de activitati organizate si dirijate care se desfasoara etapizat in cadrul unor institutii specializate sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop in vederea indeplinirii unor obiective instructiv-educative ( I. Jinga, 2001), procesul de invatamant desfasoara urmatoarele activitati reglementate de norme sau legi si specificate in functie de tipul de scoala, treapta de scolarizare, natura lor: predare - invatare - evaluare, manageriale, economico - financiare, administrativ - gospodaresti si in afara clasei si scolii.

a)      activitatea de predare – invatare - evaluare care constituie esenta procesului de

invatamant fiindu-i subordonate toate celelalte

b)      activitatea manageriala alcatuita din actiuni si operatii de planificare, programare,

decizie, previziune, organizare si coordonare, indrumare se desfasoara atat la nivelul

institutiilor cat si a formatiunilor de studiu si are ca scop asigurarea unui cadru propice

activitatii instructiv - educative. Ea cade in sarcina directorilor si directorilor adjuncti,

comisiilor metodice, sefilor de catedra si personalului didactic.

c)      activitatea economico-financiara asigura mentinerea si dezvoltarea resurselor materiale, plata salariilor si intretinerea cladirilor, instalatiilor, tehnologiei didactice. Fondurile sunt alocate din bugetul de stat dar managerii scolari cauta in permanenta noi surse de finantare: institutii, organizatii, persoane particulare pentru a putea utiliza sumele obtinute pentru modernizarea locatiilor, cumpararea de echipamente, modernizarea logisticii didactice.

d)      activitatea administrativ – gospodareasca este cea care impune pastrarea functionalitatii spatiilor de invatare, rezolvarea problemelor igienico-sanitare, realizarea unui mediu ambiant propice studiului.

e)      activitatile organizate in afara clasei si scolii completeaza activitatea instructiv educativa din clasa cu cele din cadrul consultatiilor si meditatiilor, cercurilor de elevi, excursiilor ( drumetii, expeditii), vizitelor, activitatilor cultural – artistice si sportive, de orientare scolara si profesionala, cu parintii, etc. Se respecta de fiecare data metodologiile specifice acestora utilizandu-se continuturi, strategii de instruire si educare, o logistica didactica, forme de organizare variate in virtutea unor obiective clare si precise care sa ancoreze mai mult in realitate invatarea si aplicarea.

Apeland la toate aceste elemente constitutive se poate formula o definitie mai detaliata a procesului de invatamant ca :

ansamblu de elemente ( obiective, continuturi), resurse umane ( personal didactic, de conducere si ajutor economico - financiar si administrativ gospodaresc, elevii) resurse materiale ( spatii de invatamant, materiale didactice, terenuri si baze sportive, poligoane de instruire), strategii de instruire, forme de organizare, tehnici de evaluare, relatii interpersonale si de grup, rezultate) care interactioneaza in cadrul unei activitati complexe, desfasurate in mod organizat si sistematic pentru realizarea unor finalitati dinainte stabilite. (I.Jinga, 2001, p.183).

Didactica analizeaza procesul de invatamant cu precadere structural, insistand asupra tehnicilor si procedeelor in activitatea la clasa (de predare mai ales) fara prea multa corelationare in timp ce perspectiva curriculara pune accent pe aspectul dinamic, pe corelatia functionala centrata pe continut si obiectivele invatarii fara a neglija structuralitatea. Abordarea procesului de invatamant se poate face din doua perspective Cea structurala, statica si cea dinamica cu cele doua subaspecte specifice – functional/ operational.

Organizat din structuri ierarhice, fiecare sistem poate fi constituit din subsisteme sau incadrat in suprasisteme de la care primeste comenzi si rezultate. Feed-back-ul ca proprietate de reglare si autoreglare ii este de fapt propriu fiecarui sistem.

Analiza sistemica permite perceperea disfunctiilor dintr-o situatie complexa, tine cont de diferitele niveluri ale realitatii sociale si institutionale, da posibilitate celui implicat sa stapaneasca in limita posibilului transformarile si reactiile in lant pe care le declanseaza si sa le si masoare.

DIMENSIUNEA FUNCTIONALA a procesului de invatamant ilustreaza premisele sistemului, obiectivele si scopurile spre care tinde si rezultatele ce le poate obtine. El urmareste realizarea unor finalitati precise, deci, presupune intentionalitate si un fond motivational (obiective si sarcini de indeplinit).

Obiectivele procesului de invatamant se incadreaza in cele fundamentale ale educatiei. Ele deriva din acestea si se concretizeaza la nivelul fiecarui nivel de invatamant, scoala, clasa, disciplina, lectie in termeni tot mai precisi, sunt expresia unor prioritati, a unor valori ce constituie o orientare de principiu a intregului complex de actiuni dirijate si concertate spre succes, a unor optiuni.

Finalitatea constituie una dintre caracteristicile esentiale ale sistemului, ea avand chiar un rol orientativ pentru celelalte componente ale procesului de invatamant.

Nu este posibila o racordare corecta la conditii si cerinte noi, o organizare prodigioasa, o conducere eficienta si o modelare adecvata a procesului de invatamant daca nu sunt elaborate obiective precise, clare, corelate si modalitati operative de evaluare a actiunilor si rezultatelor lor. Analizand si evaluand sistematic fiecare secventa, unitate educationala a activitatii instructive – lectie, capitol, disciplina etc. este posibil:

sa se compare rezultatele obtinute cu nivelul performantelor proiectate

sa se ia masuri de continuare, corective, adaptative sau de schimbare totala a demersurilor intreprinse

sa se stabileasca eficienta sistemului prin produsele sau rezultatele obtinute

DIMENSIUNEA STRUCTURALA (STATICA) este reprezentata de agentii actiunii → resursele umane: profesorii, elevii, parintii, resursele tehnico-materiale, financiare si temporale, continuturile, formele de organizare a activitatii, campul educational-relational, elemente a caror specificitate a fost analizata anterior.

DIMENSIUNEA OPERATIONALA priveste procesul (predare-invatare-evaluare), desfasurarea activitatii, metodele, strategiile. Orice schimbare la nivelul acestora impieteaza sau eficientizeaza bunul mers al activitatilor si se reflecta in rezultate, in performante.

Cu cat nivelul de activizare a elevilor/studentilor este mai mare, cu atat efectele formative sunt evidente. De aceea efortul de a gasi si exersa strategii care sa mobilizeze intelectual, actional, afectiv si comportamental este nu numai necesar ci obligatoriu.

MODELE ALE PROCESULUI DE INVATAMANT



Procesul de invatamant reprezinta o forma sistematizata si organizata de desfasurare a ansamblului procesual predare – invatare- evaluare (presupunand interactiunea personalitatilor celor doua entitati psihologice implicate, profesorul si elevii) orientata finalist, transpusa pragmatic intr-o serie de metode si procedee si supusa legilor evaluarii.

Profesorul Dan Potolea propune urmatoarele abordari generale ale procesului de invatamant:

abordarea structurala, care cuprinde finalitati, continuturi, timp, relatii educationale, metode si mijloace, modalitati de organizare a activitatilor si evaluare;

abordare procesuala, care desemneaza planul dinamic al desfasurarii procesului de invatamant si care poate fi analizata diadic la nivel de faze si procese.

Reprezentarea procesului de invatamant este o imagine mentala, o structura cognitiva care va marca decisiv in plan actional proiectarea, organizarea si desfasurarea activitatilor educationale. Un profesor trebuie sa foloseasca mai mult decat un model explicativ, avand informatii necesare.

Trei din principalele modele de abordare ale procesului de invatamant sunt urmatoarele:

Modelul informational

Modelul informational dezvolta implicatiile teoriei informatiei in procesul de invatamant, studiind principalele categorii de informatii vehiculate in circuitele interactionale ale procesului, situational abordand si fenomene informationale specifice - redundanta care poate deturna sau consolida sensul unui mesaj educational.

Pentru procesul de predare - invatare, redundanta imbraca trei forme:

necesara

tolerata

superflua

Tipurile de informatie prezente la nivelul procesului de invatamant sunt urmatoarele:

Informatia specifica (originara, circulanta, receptata)

Informatia de asistenta (de organizare, de dirijare, pragmatica, empatica,

de optimizare)

Informatia de control (repertoriala, recurenta, de transfer).

Aceasta colectie tipologica este de natura sa clarifice unele neajunsuri ale abordarilor de pana acum ale procesului de invatamant ca proces informational.

Modelul comunicational

Modelul educational are ca obiect de studiu participantii la actul de comunicare, canalul de comunicare, procesele de codare ti de decodare a mesajlor, relatiile dintre repertorii (gradul lor de congruenta, depasirea barierelor de comunicare, tipurile si formele de comunicare, comunicarea verbala dar si comunicarea nonverbala, empatia. Schema procesului de comunicare didactica poate fi urmatoarea: unde legenda este E emitator, R receptor, canalul de comunicare, obstructii si blocaje, R repertoriul E (RE) si repertoriul R (RR) - comunicarea se produce atunci cand repertoriile celor doi participanti - totalitatea structurilor cognitive, mnezice si operationale specifice situatiei, interactioneaza).

Modelul situatiilor de instruire

Modelul situatiilor de instruire exploateaza contextul invatarii si plaseaza elevul intr-o anumita retea de relatii cu materia de studiat (pornind de la premisa ca invatatura este intotdeauna contextuala, petrecandu-se intr-un cadru situational determinat). Situatiile de instruire sunt ansambluri de variabile dinamice, multifactoriale, semnalizate prin relatiile si interactiunile dintre ele (variabile). Configuratia statica a unei situatii de invatare este: psihologica, sociala, pedagogica in timp ce structura dinamica este formata din:

interventia pedagogica,

invatarea,

contextul,

rezultatele

ecosistemul (mediul socio - economic).

Analiza modelelor explicative ale procesului de invatamant poate constitui pentru cadrele didactice un punct de plecare pentru o optiune in interiorul acestui fond international. Alegerea celui mai potrivit model in functie de situatie si de personalitatea cadrului didactic poate fi relativ simpla daca profesorul detine suma necesara de competente metodice si de capacitati de proiectare si evaluare.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 8039
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site