PROIECT DE JOC

Rugby Club "Colegiul Tehnic Traian Vuia Dunarea Galati"

PROIECT DE JOC

Prezentul proiect de joc a fost intocmit din nevoia stringenta de a orienta jocul juniorilor dupa cel mai simplu model tactic care sa aiba eficacitate maxima in vederea obtinerii superioritatii in fata adversarului pe caile unor actiuni ce raspund cunostintelor tehnico-tactice ale unui sportiv incepator, mai putin avansat ori avansat.

Schemele de joc vor fi organizate si aplicate urmarindu-se incadrarea lor intrun tot unitar dupa urmatoarele principii:

Categoria de varsta.

Introducerea in tainele jocului mai intai cu notiuni de tactica iar cele de tehnica individuala ca o necesitate a realizarii schemelor tactice.

Gandirea spre a alege in momentul dat al jocului schema in care poate exista cel mia redus coeficient de risc si exista macar un minim atu.

Tactica sa fie compusa dupa nivelul atins de jucatori in insusirea tehnicii individuale.

Realizarea unei miscari generale in teren pentru ocuparea unei pozitii favorabile de plecare in presing permanent.

Obtinerea posesie balonului si mentinerea lui dupa trecerea liniei avantajului avansand perpendicular pe terenul de tinta advers pana la finalizare.

Realizarea suportului pentru fiecare purtator de balon.

Acoperirea tuturor culoarelor de patrundere, eventual create de adversar.

Implementarea unei pozitii fundamentale a jucatorilor corespunzatoare actiunilor de miscare fara minge, cu minge in atac ori in aparare.

Dobandirea unei discipline tactice care sa nu perturbe modelul de joc ales.

Prezentul proiect de joc nu trateaza problemele de tehnica individuala si tactica stricta a compartimentului de inaintare, linia de ¾ sau module (segmente din cele doua compartimente) ci cum sa castigam o disputa intre doua echipe.

I.           Inceperea si reinceperea jocului:

Nu se face pana ce suteorul nu este asigurat ca echipa s-a asezat conform schemei tactice preconizata. In cazul nostru punerea si repunerea se vor face cu un sut lung cat mai aproape de steagul din coltul terenului de tinta advers. Elanul celui ce pune ori repune trebuie sa corespunda cu cel al intregii echipe si modulul de urmarire al balonului sa fie format din jucatorii cu cea mai buna viteza. La realizarea contactului cu adversarii sa fie armati, decisi sa execute cel mai eficace presing in scopul obtinerii balonului. Realizarea posesiei balonului este scopul principal dupa care urmeaza relansarea jocului in atac prin fixarea adversarului cu joc grupat penetrant perpendicular cu terenul de tinta in scopul atragerii jucatorilor echipei adverse intro pozitie cu efectiv marit. Inainte ca opozitia sa opreasca avansarea se trece la jocul desfasurat cu sau fara pasarea sarita pentru a gasi culoarul de patrundere in terenul de tinta.

Neobtinerea posesiei obliga la continuarea presingului si determinarea adversarului sa greseasca ori sa suteze balonul in afara terenului. Sutarea balonului in spatiul de joc reprezinta o oferta de a lansa un contraatac al adversarului. (vezi plansa I)

In cazul punerii si repunerii de catre adversar, sarcina principala este aceea de intrare in posesie, grupare in jurul purtatorului de balon, pasa apoi la uvertura ori fundas care va suta in margine sigura.

La repunerea de la linia de 22m se va urmari a se face cu o lovitura de picior cazuta spre steagul ce marcheaza centrul terenului astfel incat balonul sa cada intre linia de 15 m si cea de 5m urmata de presingul jucatorilor cu viteza sau celor din pachetul de inaintare.

Cand repune adversarul se va urmari ca linia a II-a cu jucatorii cei mai inalti sa faca presing la cel ce repune iar intrarea in posesie ne obliga sa contraatacam printrun joc grupat penetrant ori desfasurat.

II.        Lovitura de pedeapsa

A.     Din spatiul aflat intre 15m si 40m, se va face o tentativa de tinta.

B.     Din spatiul aflat intre margine, terenul de tinta advers si linia de 5m pana la 15m se solicita gramada ordonata. Pe ambele parti laterale ale terenului si atac cu inchizatorul la gramada si sustinatorii lui din linia a III-a in tinuta de mol pentru marcarea unui eseu. Lovitura de pedeapsa din oricare alta parte a terenului se bate sigur in margine pentru ca noi vom avea repunerea. (vezi plansa II)

C.     Din jumatatea terenului advers se poate bate la mana imediat in urmatoarele conditii: adversarul sa fie prezent cu un efectiv mare in spatiul de 10m previzibila fiind incercarea de a se opune ori in cazul schimbarii locului de catre arbitri spre terenul de tinta advers se aplica prevederea de la punctele A si B. (vezi plansa II).

III.     Lovitura libera

A.     Din spatiul terenului de tinta propriu, liniile de margine si 22m se va suta in margine sigura.

B.     Din spatiul cuprins intre liniile de margine, terenul de tinta advers si linia de 40m se alege gramada ordonata.

C.     Din zona aflata intre propria linie de 22m si cea de 40m din fata terenului de tinta advers se aplica sutul tactic in scopul mutarii jocului cat mai aproape de butul adversarului, cu presing pentru a castiga posesia si prin actiuni grupat penetrante pentru fixarea adversarului si gasirea unui culoar de patrundere.

IV.      Jocul lansat dupa ori de la gramada ordonata

Gramada ordonata acordata pe linia de 5m din fata terenului de tinta propriu cat si spatiul existent pana la linia de 40m iar pozitia mijlocasului la deschidere e in spatele liniei de 22m (vezi plansa III), dupa castigarea balonului se paseaza acestuia sau fundasului ce suteaza in margine. In cazul unui presing incomod al adversarului poate suta si mijlocasul la gramada (carlig) direct in margine dar numai daca gramada ordonata e in spatiul dintre 22m si terenul de tinta propriu.

Pozitia gramezii ordonate dincolo de linia de 40m proprie si terenul de tinta advers in raport cu spatiul oferit de joc se actioneaza in atac astfel:

A.     Cu deschiderea de catre mijlocasul de gramada pentru o forma de joc desfasurat al liniei de ¾ cu pasare sarita ori normala numai in cazul realizarii supranumericului cu fundasul si aripa de pe partea inchisa, urmarind creearea unui om liber cat si patrunderea la nivelul centrilor. (vezi plansa IV).

B.     In cazul unui presing puternic din partea adversarului se alege varianta unei fixari (gramada spontana cu balon la sol) la nivelul primului centru cu participarea suportului aripei de pe partea inchisa si fundasului pentru pastrarea posesiei cu continuarea unui joc grupat penetrant si fixari de catre cele doua module ale inaintarii. Modulul 1 format din inchidere, flancheri si numarul 5 din linia a II-a, iar modulul 2 este format din celalalt jucator al liniei a II-a, cu stalpii si tragatorul. Continuitatea jocului cu aceste module trebuie sa vizeze atragerea adversarului intrun spatiu din teren ce sa permita reorganizarea unui joc desfasurat pe ¾ sau culoare de patrundere a inaintasilor spre terenul de tinta advers.

C.     Indiferent de pozitia balonului in circulatia lui de pe linia de ¾, la contactul cu adversarul, jucatorul purtator de balon trebuie sa vizeze patrunderea pe partea inchisa a aparatorului folosind schimbarea de directie, fenta de pasa, tamponul si pasa incrucisata. Din lipsa experientei si a unei tehnici adecvate excludem orice lovitura cu piciorul spre terenul de tinta advers ("de place" sau "a suivre") pentru ca riscul de pierdere este foarte mare.

D.     Atacul cu balon purtat la mana se va face imediat dupa ce jocul se muta dincolo de linia de 40m a terenului propriu, numai la mana exceptand o pasa executata cu piciorul la firul ierbii printre adversari la nivelul liniei de ¾. Dupa gramada ordonata care a avut loc in spatiul mentionat se va actiona variat cu deschideri directe la linia de ¾ conform punctelor A, B, C mentionate mai sus dar si cu patrunderi pe langa pachetul de inaintasi cu:

I.            "A petite cot atac pe partea inchisa (vezi plansa V).

II.         Atac cu primul modul initiat de inchizatorul de gramada, intotdeauna al gramada ordonata aflata la 5-8m de terenul de tinta advers, cu suportul modulului al II-lea.

III.       Atac cu pasa al mijlocasul de gramada data de catre inchizator, ce patrunde, in suport avand linia a III-a si aripa de pe partea inchisa.

IV.      Atac cu pasa la aripa de pe partea inchisa sau fundas intercalate intre pachetul de inaintare si mijlocasul de deschidere cu suport modulul 1

Toate patrunderile de la punctele I, II, III, IV vor avea suport in ax sau in lateral cand modulul 2 sau modulul 1. La contactul cu adversarul cele 2 module prin gramada spontana cu balon la sol vor avea ca scop pastrarea posesiei si atragerea adversarului in aglomerari care sa lase culoare de patrundere pentru linia de ¾ sau din pachetul de inaintare la fixarea realizata de numai 2-3 inaintasi. Actiunea prin fixari repetate de cele 2 module ale inaintasilor vor fi cu suport lateral sau in ax, adaugat sau desfasurat atragand adversarul in aglomerare spre zona dorita. In aparare se va urmari castigarea balonului dupa introducerea prin forta a pachetului de inaintasi, presingul flancherului de pe partea deschisa asupra mijlocasului de la deschidere, dublarea liniei de ¾ de catre inchizator aripa pe partea inchisa si celalalt flancher, dezaxarea pachetului de inaintasi advers prin indepartarea lui de partea spre care s-a deschis balonul.

V. Jocul lansat dupa repunerile din margine

Din efectivul pachetului de inaintare trebuie sa faca parte minim 2 prinzatori (preferabil din linia a II-a). Alegem varianta repunerii de catre mijlocasul la deschidere iar tragatorul in pozitia de mijlocas poate fi primul la preluarea balonului de catre prinzator. Prinzatorul nu va pasa niciodata din vole. El va prinde balonul cu ambele brate si va pasa de sus catre mijlocasul de deschidere care vine lansat din margine pentru a transmite balonul liniei de ¾ sau de jos, tragatorului ce initiaza modulul de aparare sau in atac cu circulatie razanta in cazul pasei de la prinzatorul al II-lea aflat pe penultimul loc in linia de margine. Repunerea se va baza pe urmatoarele 3 variante:

La marginea executata in propria zona de aparare (22m - teren de tinta) intotdeauna va participa tot pachetul de inaintare si se va arunca pe al II-lea jucator - primul prinzator - ce va initia un modul de aparare pentru ca mijlocasul de la gramada sa paseze mijlocasului de la deschidere sau fundasului care vor suta in margine, avand reper steagul de la centrul terenului.

La marginea executata in zona de finalizare (22m - teren de tinta advers) vor participa toti jucatorii pachetului de inaintasi si se va arunca pe penultimul om din margine ce va deschide direct tragatorului venit in circulatie razanta cu suportul intregului pachet de inaintare organizand un rooling mol de atac pana la patrunderea in but. Nereusita patrunderii obliga la o deschidere pe ¾ organizata in supranumeric prin intercalarea aripii de pepartea inchisa de fundas.

Repunerile in margine din zona 22m advers - 22m propriu, alternativ, se vor face pe un aliniament compus din 4-5 jucatori, pe jucatorul prinzator la alegere cu deschidere directa la mijlocasul de gramada si lansarea liniei de ¾ dublata in scopul sustinerii de linia a III-a si aripa de pe partea inchisa. Cand repune adversarul fiecare gramadar isi cauta locul astfel incat numarul de participanti sa fie egal, evitand off-side-ul in spatiul de 10m si-si va marca adversarul direct in oglinda. Adversarul desprins de la sol pentru a prinde balonul este de neatins pana ce nu a cazut in sprijin pe coechipieri sau pe sol. Daca prinzatorii adversi sunt net superiori nu-i mai combatem prin saritura ci urmarim sa executam din pozitie fundamentala opozitie prin smulgerea balonului, presing imediat pe deschiderea lor.

VI. Contraatacul

De regula il organizam dupa recuperarea balonului dintro greseala a atacantilor adversi ce se petrece fie dincolo de linia avantajului fie inaintea ei ori cu toata echipa adversa in opozitie activa prin receptia balonului din lovitura de picior a adversarului plasata peste perdelele de aparare.

In prima situatie se va actiona prin avansarea rapida pentru a depasi cat mai profund linia avatajului iar in a doua printro pasa rapida la un coechipier bine plasat in vederea dezvoltarii actiunii. Se va actiona clasic in rol principal fiind fundasul si cele 2 aripi. Cel care receptioneaza balonul din zbor fixeaza cat mai multi adversari intro zona si printro pasa incrucisata actioneaza surprinzator spre o zona mai putin aparata, patrunde si combina cu jucatorii intrati in joc.

VII. Cateva reguli obligatorii

      Nu se vor introduce-n joc sportivii pana ce nu cunosc foarte bine gestica arbitrului-

      Jucatorii vor fi pregatiti permanent sa aiba simtul datoriei de a apara purtatorul de balon iar cel care-l poarta sa aiba grija lui. Sa se preocupe de adversarul direct iar jocul sa-l priveasca distributiv pentru a anticipa intentiile adversarului.

      Cand fixeaza adversarul pentru placaj sa priveasca si sa fixeze locul pe partea uned il va priza si nu gestica bratelor, miscarea picioarelor, expresivitatea manifestata in privire.

      In aparare jucatorii vor urmari a executa placajul din interiorul purtatorului de balon advers pentru a-l forta sa alerge spre exterior si sa indeparteze balonul de jucatorii care vin in suport din interior prevenind pasa data la acestia. Palcajul trebuie sa fie sigur fara a da drumul adversarului decit dupa ce este adus la sol. Cazand placheorul peste cel placat si nu invers, tragandu-l la sol peste el.

      Posesia balonului nu ne asigura de reusita unui eseu daca alegem solutia unui sut tactic in terenul decat in proportie de 10%. Vom juca prin urmare, numai grupat penetrant cu foarte multe puncte de fixare a adversarului prin moluri de atac si gramezi spontane, cu balon la sol urmate de patrunderi in forta pe culoarele neacoperite de adversar.

      Ajuns la sol cu balonul jucatorul trebuie sa paseze imediat sau sub orice forma sa-l elibereze imediat la indemana coechipierilor lansati in sustienere sa-l pozeze cum spunem adesea pentru a fi transmiscelor ce vin din urma.

      Nu ne oprim decat la fluierul arbitrului.

      Se va urmari permanent circulatia in teren a atacantilor adversi fara balon si cand adversarul ataca asezati-va repede pe linie identificand adversarul direct chiar daca nu are balonul. (vezi plansa VI)

      Cand avem posesia ne asezam ls un unghi de 45 pozisie ce ne permite alegerea mai bine a culoarului de patrundere si a evita promtitudinea presingului advers.

    In spatiul dintre linia terenului de tinta propriu si linia de 40m, asezarea liniei de ¾ va renunta la adancimea de 45 si dispunerea va fi mai avansata pe olinie de 1-2 m in spatele mijlocasului la deschidere.

    A se prefera modulul din care fac parte in cazul fixarii adversarului pentru pastrarea posesiei si continuarea imediata a atacului. Cu cate fixari mai multe se vor face adversarului fata va fi macinata si-l va obliga sa cedeze iar cu cate fixari mai putine patrunderea in terenul advers se va face prin pase jocul fiind mai frumos si savurat de public.

    Dupa o nereusita jucatorii nu trebuie sa se lamenteze, sa nu apostrofeze coechipierii ci din contra sa-i incurajeze consolandu-i.

    Retragerea pentru a intra in joc se va face mereu cu fata catre adversar.

    Dupa un eseu marcat si a transformarii loviturii de pedeapsa jucatorii trebuie sa isi ia locul repede in terenul propriu sa respire si sa comunice permanent cu ceilalti coechipieri pentru a se mobiliza si hotari ce este mai important de facut.

    A se evita greseli ca:

o       Alinierea cu adancime insuficienta jucatorii trebuind sa incetineasca si sa se intoarca pentru a primi pasa

o       Aglomerarea-n atac pentru suportul jucatorului cu balon va facilita atacul pe flancuri a adversarului.

o       Avansarea individuala laterala si izolarea coechipierilor.

o       Placajul din plonjon acesta sa se faca de pe picioarecu desprinderea atacantului de la solsi prin socul dat sa nu poata pasa balonul

o       Oprirea adversarului printrun boddy-check in loc de placaj dur care sa ancurce pasarea balonului.

o       Angajarea prea multor jucatori in incercarea de a castiga posesia in moluri si gramezi spontane.