Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

PROIECT DE LECTIE Clasa: a VIII-a Limba si literatura romana Genul epic - Povestirea stiintifico-fantastica

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROIECT DE LECTIE

Scoala



Propunator: prof.

Data:

Disciplina: Limba si literatura romana

Clasa: a VIII-a

Unitatea de invatare: Genul epic - Povestirea stiintifico-fantastica

Subiectul lectiei: Planeta celor doi sori, de H. Arama - compozitia; subiectul povestirii;

momentele principale ale subiectului;

aspectul unui viitor imaginat; elementele

stiintifico-fantastice; lectura citatelor

ilustrative.

Tipul lectiei: De insusire a noilor cunostinte

DEMERSUL DIDACTIC

MOTIVATIA:

este o lectie valoroasa din perspectiva metodelor activ - participative, in sprijinul dezvoltarii interesului pentru lectura si a gustului estetic; lectia se sprijina pe priceperile si deprinderile deja formate in decodarea mesajului artistic si urmareste, in principal, perfectionarea continua a capacitatii de comunicare prin valorificarea notiunilor insusite si de investigare a unui text literar.

OBIECTIVUL CADRU:

cultivarea receptivitatii literar - artistice a elevilor, cu referire speciala asupra universului operei epice in proza.

OBIECTIVE DE REFERINTA:

1.1 sa inteleaga semnificatia generala a mesajului oral, sesizand progresia si coerenta ideilor exprimate;

1.7 sa manifeste toleranta fata de opiniile diferite exprimate de interlocutori si sa ia o atitudine critica fata

de argumentele ascultate;

sa construiasca un discurs oral pe o tema data;

2.5 sa capteze atentia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;

3.1 sa interpreteze un text literar, facand corelatii intre nivelurile fonetic, lexical, morfologic si semantic;

3.3 sa identifice valori etice si culturale intr-un text, exprimandu-si impresiile si preferintele;

4.1 sa elaboreze texte apartinand diverselor stiluri functionale, adaptand redactarea la situatia de comunicare si la partener.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O1 - sa cunoasca modul in care H. Arama reconstituie structuri sociale ce apartin unui viitor imaginar, cu profiluri umane determinate de acestea;

O2 - sa identifice partile componente ale povestirii: intamplarea narata, etapele naratiunii;

O3 - sa interpreteze viziunea autorului asupra universului si viitorului;

O4 - sa stabileasca analogii cu timpul prezent si cu societatea terestra pe care o cunoastem;

O5 - sa recunoasca personajele si sa realizeze o scurta caracterizare a lor;

O6 - sa-si delimiteze propriile convingeri morale in raport cu lumea infatisata;

O7 - sa evidentieze modurile de expunere folosite de autor;

O8 - sa recunoasca procedeele artistice;

O9 - sa defineasca literatura stiintifico-fantastica, temele si personajele specifice;

CONTINUTURI UTILIZATE:

Definitie, caracteristici, sentimente, continut de idei, tipuri umane, realizare artistica.

CONDITII PREALABILE:

- clasa la nivel mediu;

- elevii poseda capacitatea de a aborda un text literar;

- elevii vor lucra pe grupe compacte si vor expune rezultatele produselor lor.

EVALUAREA:

elevii completeaza fisele de munca independenta, cadranul si rezolva testele de evaluare

RESURSELE SI MANAGEMENTUL TIMPULUI

A.   Resurse materiale: Limba si literatura romana - manual clasa a VIII-a, Al. Crisan, S. Dobra, F. Sanmihaian, Ed. Humanitas Educational, Bucuresti, p.56-67; Limba romana - caietul elevului clasa a VIII-a, Al. Crisan, S. Dobra, F. Sanmihaian, Ed. Humanitas Educational, 2005, Bucuresti, p.64-77; Literatura romana - manual preparator pentru clasa a VIII-a, I. Popa, M. Popa, Ed. Niculescu, 2005, Bucuresti, p.146-155; Teoria literaturii, D. Mirea, Ed. Steaua Nordului, 2005, Constanta, p. 79; fise de lucru

B.   Resurse de timp: - timpul de desfasurare: 4 ore

METODE SI PROCEDEE:

conversatia, expunerea, lectura explicativa, spargerea ghetii (gandirea critica), brainstorming - ul, reflectia, gandirea activa, activitatea pe grupe, metoda cadranelor (gandirea critica), munca independenta, metoda calendar (povestirea in lant).

STRATEGIA DIDACTICA

ORA I

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii isi pregatesc manualele si caietele).

II. Reactualizarea cunostintelor ( povestirea) si dirijarea noii invatari.

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, citindu-se doua variante de teme. Oral, se accentueaza anumite caracteristici ale povestirii. Dupa verificarea temei, se face controlul cunostintelor teoretice cu ajutorul urmatoarelor itemuri:

Ø      Ce este povestirea? (este forma esentiala a genului epic, fiind o naratiune subiectivizata, in care relatarea se

face din punctul de vedere al povestitorului, implicat ca narator, ca participant sau doar

ca mesager al intamplarii, avand un continut restrans in care se urmareste un singur fir

epic.)

Ø      Ce elemente predomina in povestire si o deosebesc de nuvela si schita?

( se deosebeste prin implicarea mai mare a naratorului si interesul centrat asupra situatiei, si nu fata

de personaj)

Ø      Numiti cateva filme S.F. pe care le-ati vazut.

Ø      Care dintre acestea va impresionat si de ce?

III. Prezentarea noului continut

Se cere elevilor sa numeasca ce tipuri de povestire cunosc pana in prezent. ( raspunsuri posibile: basmul, povestirea in rama, s.a.). Se comunica elevilor ca astazi se incepe studierea povestirii stiintifico-fantastice Planeta celor doi sori, de H. Arama.

IV. Prezentarea sarcinilor de invatare si obtinerea performantei

Se face de catre profesor si de catre elevi lectura expresiva a fragmentelor din manual, dupa care prin metoda brainstorming-ului se realizeaza o sinteza a celor intelese din textul citit, folosind urmatoarele itemuri:

Ø      Ce nareaza autorul? ( intamplari)

Ø      Ce ne prezinta in povestire?( se prezinta fiinte intr-un anumit spatiu si timp, acela al planetei Ahra intr-

un viitor indepartat.)

Ø      Care este, pe scurt, firul epic al povestirii?

( un explorator terestru, ajuns pe planeta Ahra , o viziteaza atat in timpul zilei, cat si al noptii si

constata diferentele majore si diametral opuse ale locuitorilor si spatiului acesteia)

Ø      Identificati in text zece cuvinte apartinand lexicului caracteristic povestirilor stiintifico-fantastice. Ce fel de cuvinte sunt acestea: arhaisme, regionalisme sau neologisme?

( neologisme: minicartela, ratacitori solitari, Ahra, conglomerat, rectiliniu, terestrilor, violenteze,

dana, nonsenzatii, trepideze, colonii terestre, exuberant, bordul (navei), paradoxuri,

amendamente, (ochi) exoftalmici, etc.)

Ø      In text sunt prezentate doua imagini opuse ale aceluiasi univers. Pornind de la perechea benefic - malefic din text, gasiti cinci perechi de antonime care ilustreaza aceasta opozitie.

( armonie, calm - violente, vacarm; inspirate pete de culoare - stridente cromatice; astru, soare

diurn - globul purpuriu intunecat al soarelui geaman; decor firesc (fara extravagante), nicio

expresie crispata, nimic aspru - figuri dizarmonice, ochi exoftalmici; vesminte croite simplu -

asimetrie)

Ø      Gasiti zece cuvinte apartinand campurilor lexicale care denumesc efecte sonore si culori.

(violente verbale, cacofonie de glasuri, calm, dansuri lirice, melodii nesofisticate, vacarm, val de

zgomot; albastru-mov, galben, violaceu, purpuriu, rosiatic, alb, roz-imbacsit)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum isi indeplinesc sarcinile de invatare.

IX. Asigurarea transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, rezolvarea urmatorului exercitiu. Se dau explicatiile necesare.

Scoateti din text ideile principale, apoi concepeti o banda desenata care sa rezume textul. Decideti de cate imagini aveti nevoie pentru fiecare secventa a textului in functie de ideile principale selectate si ce tip de text veti introduce in bule (povestire, dialog, descriere).

ORA a II-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii isi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind apoi aleasa prin vot cea mai buna banda desenata.

IV.Prezentarea noului continut, a sarcinilor de invatare si obtinerea performantei (povestirea Planeta celor doi sori, de H. Arama - timp si spatiu, logica actiunii, cine povesteste ).

Astazi vom discuta despre timpul si spatiul, logica actiunii si cine povesteste in Planeta celor doi sori, de H. Arama. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la paginile 63-64 si se vor folosi itemurile:

Ø      Care sunt particularitatile universului in care se desfasoara intamplarea povestita?

(planeta Ahra este o colonie terestra de la frontierele galaxiei; are infatisare aparte manifestata prin armonie sociala si naturala, arhitectonica, dar este lipsita de confortul pamantean;)

Ø      Care este aspectul orasului de pe Ahra in timpul zilei?

(cer "usor violaceu", lumina "blonda" a soarelui si arhitectura rectilinie, unde "iniile zvelte" ale cladirilor se imbina cu vegetatia;oamenii sunt linistiti si "firesti in comportare si vestimentatie")

Ø      Care sunt indiciile referitoare la timpul de pe Ahra?

(ratacitorul mediteaza la cele intamplate pe Ahra si concluzioneaza ca ahrienii si planeta lor se afla sub influenta a doi sori si de aceea Ahra capata doua fete, iar locuitorii ei "traiesc doua vieti si nu sacrifica timpul pe altarul somnului")

Ø      Cum putem considera timpul in care este plasata actiunea, daca un eveniment contemporan noua este plasat in text intr-un timp antic? Care este acest eveniment?

(timpul de pe Ahra este unul stiintifico-fantastic pentru ca autorul plaseaza un eveniment contemporan noua - carnavalul de la Rio de Janeiro - intr-un timp antic, ceea ce ar insemna cel putin 2000 de ani in urma: "Haosul evoca parca anticul carnaval de la Rio, cu deosebirea ca acela nu avea nimic malefic.")

Ø      Care sunt dimensiunile timpului si duratei pe Ahra?

(timpul si durata pe Ahra au alte dimensiuni fata de cele de pe Pamant, caci o noapte pe Ahra echivaleaza cu trei sferturi de ora terestra.)

Ø      Cum sunt narate intamplarile si care sunt momentele subiectului?

(in ordine cronologica; nu are toate momentele subiectului, lipsind desfasurarea actiunii si punctul culminant, deoarece naratorul infatiseaza in antiteza cele doua imagini ale orasului, situatia finala prezentand concluziile naratorului)

Ø      Aratati la ce persoana a verbului se nareaza povestirea Planeta celor doi sori, de H. Arama si explicati rolul acestei strategii narative.

(la persoana I, singular; evidentiaza implicarea afectiva a naratorului in ceea ce povesteste)

Ø      Care este statutul naratorului in aceasta povestire?

(naratorul este si personajul principal al povestirii)

Ø      Cui ii apartine perspectiva din care sunt relatate faptele si ce elemente v-au ajutat sa raspundeti la aceasta intrebare?

(perspectiva este a unui pamantean, pentru ca el trebuia sa transmita "din an in an Pamantului parasit pe veci cateva date despre un colt de galaxie".)

Ø      Care sunt modurile de expunere prezente in text?

(modul de expunere predominant este naratiunea, intrucat sunt povestite fapte, intamplari

petrecute intr-un anume spatiu si timp; pe langa el, autorul mai foloseste descrierea si dialogul)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum isi indeplinesc sarcinile de invatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, realizarea unei compuneri de maximum 1-2 pagini in care sa imagineze o povestire stiintifico-fantastica.

ORA a III-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii isi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi cativa elevi sa citeasca compunerile realizate, iar ceilalti asculta si apreciaza valoarea stilistica.

IV.Prezentarea noului continut, a sarcinilor de invatare si obtinerea performantei (povestirea Planeta celor doi sori, de H. Arama - cele doua fete ale planetei Ahra; universul S.F. ).

Astazi vom discuta despre lumea descrisa in povestirea Planeta celor doi sori, de H. Arama si despre literatura stiintifico-fantastica. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la paginile 65-67 , se vor folosi itemurile urmatoare realizandu-se totodata pe tabla si in caiete o schema (ANEXA 2), fapt pentru care se vor alcatui patru grupe de elevi, carora li se va repartiza de catre profesor urmatoarele sarcini: grupa I - notarea reperelor spatiu si timp diurn, grupa a II-a - notarea reperelor spatiu si timp nocturn, grupa a III-a - notarea aspectului diurn al populatiei ahriene, grupa a IV-a - notarea aspectului nocturn al populatiei ahriene.

Ø      Cum este prezentata imaginea diurna si cea nocturna a planetei Ahra? Faceti referire la:. efecte vizuale (cer, lumini, culori) . efecte sonore (armonie, vacarm) . trasaturile fizice si morale ale locuitorilor Ahrei . imaginea celor doi sori.

( descrierea celor doua imagini se realizeaza in antiteza )

Ø      Identificati in text elemente specifice povestirii stiintifico-fantastice.

( spatiul si timpul sunt ireale, deoarece autorul infatiseaza intamplari imaginare, care se vor

petrece intr-un viitor imaginar,si, uneori posibil)

Ø      Comparati aceasta povestire cu basmele.

(dupa cum arata si denumirea lor - povestiri stiintifico-fantastice - intamplarile sunt fantastice, apropiindu-se astfel de basm, unde autorul relateaza tot intamplari fabuloase, ireale; tot la fel ca-n basme fortele prezente reprezinta binele si raul realizandu-se opozitia malefic-benefic, pozitiv-negativ; timpul insa, desi imaginar in ambele cazuri, este diferit, daca in basme avem un timp trecut, in povestirile S.F. avem un timp viitor si de aceea in basme se observa prezenta arhaismelor, iar in povestirile S.F. neologismele)

LITERATURA STIINTIFICO-FANTASTICA inventeaza lumi, societati si fiinte plasate intr-un context spatio-temporal imaginar, de cele mai multe ori in viitor si exploreaza campul posibilului, asa cum ne permite stiinta sa-l intrezarim, incercand sa ne ofere impresia de verosimil (adevarat). Temele predilecte ale S.F.-ului sunt: calatoria in spatiu, calatoria in timp, masinile si ordinatoarele, omul viitorului - cyborg, mutanti, sfarsitul lumii, catastrofa planetara, epoca postatomica, Atlantida, lumile ascunse, universurile paralele. Personajele tipice sunt: savantul, geniul rau, supereroul sau suberoul, robotii, extraterestrii, androizii, mutanti, etc.

Ø      Care este descoperirea socanta pe care o face exploratorul privitor la ahrieni si planeta lor?

(ca fiind guvernata de doi sori, are imagini diferite pe timp de ziua si de noapte, iar locuitorii

sunt si ei diferiti, am putea spune total diferiti ziua si noaptea.)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum isi indeplinesc sarcinile de invatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, realizarea unei compuneri de 1-2 pagini in care sa argumenteze ca opera literara Planeta celor doi sori, de H. Arama este o povestire stiintifico-fantastica.

ORA a IV-a

I. Captarea atentiei: conversatia situationala, pregatirea pentru lectie( elevii isi pregatesc manualele si caietele).

II. Enuntarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunostintelor

Se verifica executarea si calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pusi cativa elevi sa citeasca tema, iar ceilalti urmarind pe propriile caiete si facand corecturile necesare. Se solicita elevilor rezolvarea testului de evaluare ANEXA 1, avand timp de lucru 15 minute.

IV.Prezentarea noului continut, a sarcinilor de invatare si obtinerea performantei (povestirea Planeta celor doi sori, de H. Arama - personajele ).

Astazi vom discuta despre personajele povestirii Planeta celor doi sori, de H. Arama. Pentru precizarea acestora se vor urmari exercitiile de la studiul textului din manual de la pagina 65 si 67 si se vor folosi itemurile urmatoare realizandu-se totodata pe tabla si in caiete o schema:

Ø      Care sunt personajele povestirii?

( personajul principal - exploratorul terestru; personaje secundare - Riluri, ahrienii; personaje episodice - receptionerul)

Ø      Cum explicati ca in afara Ahrei si tinerei Riluri, personajele si locurile din povestire nu au nume?

(fiind o povestire si deci intamplarile relatate din punctul de vedere al povestitorului, primesc nume doar acele personaje si locuri care sunt legate de subiectivitatea acestuia; pe de alta parte lipsa acestora sporeste elementul fabulos, misterios al intregii scrieri)

Ø      Personajul principal nu are nume si nici varsta. Cum este el caracterizat?

EXPLORATORUL TERESTRU - personajul principal al povestirii- naratorul intamplarilor

Caracterizare directa - facuta de autor, de alte personaje sau autocaracterizare

Trasaturi morale -are caracteristicile unui om "real", ale unui pamantean , care a parasit Pamantul "pe veci";

este caracterizat de Riluri: un ratacitor, un explorator perpetuu, izolat serios si putin suficient

un bezmetic in cautarea de fantome;

Caracterizare indirecta - rezultata din faptele, comportamentul, gandurile si framantarile personajului; mediul in care traieste

Trasaturi morale -are insusirile unui pamantean, traieste emotiile firesc si inregistreaza tot ce se intampla in

jurul sau; la despartire simte durerea nostalgiei;

Ø      Ce va sugereaza numele pe care-l primeste fata necunoscuta de la vizitatorul planetei Ahra?

(numele ei sugereaza armonia unui tril si este atribuit datorita impresiei puternice pe care o are asupra

naratorului)

Ø      Care sunt elementele de portret ale tinerei Riluri?

RILURI - personaj secundar al povestirii - locuitoare a planetei Ahra

Caracterizare directa - facuta de narator in antiteza zi-noapte

Trasaturi fizice - are gat de lebada, "parul roscat", "chipul candid", "cu parul salbatic si ochii rai", "lebada rosie"

Trasaturi morale -"expresia directa", "furie dezlantuita", "oaza de tihna", "angelica", se agata de gatul unui necunoscut, ii acopera fata cu sarutari, ii sare in carca si isi infige ghearele in buclele vlajganului

Ø      Ce legaturi exista intre portretul fizic si cel moral al tinerei?

(intre ele exista o relatie directa, deoarece naratorul le prezinta antitetic la nivelul intregului

comportament)

Ø      Cum sunt prezentati locuitorii planetei Ahra?

AHRIENII - personaj secundar colectiv

Caracterizare directa - facuta de narator in antiteza zi-noapte; apar infatisati in dubla ipostaza, prezentand insusiri analitice

benefic-malefic

Trasaturi fizice - privirea destinsa si blanda, lipsa de extravaganta in vestimentatie / figuri dizarmonice, ochi

exoftalmici, par valvoi, expresii exaltate, asimetrie in vestimentatie, intentia de a soca, abuzul

de stralucire si de goliciune

Trasaturi morale -sub aspect benefic - calmitate, veselie, discretie, cumpatare si echilibru / sub aspect malefic -

rataceau pe strazi ca drogatii, miscari bruste,nehotarate ii faceau sa se ciocneasca haotic,

izbucneau altercatii, violente verbale, incaierari

Ø      Ce alt tip de personaj mai apare in povestire si care este rolul sau?

RECEPTIONERUL - personaj episodic - legatura dintre cele doua lumi

Face legatura dintre cele doua lumi cea terestra si cea fabuloasa, el fiind reprezentantul celei necunoscute exploratorului; el ii dezvaluie in final unele secrete ale planetei sale

Apare la inceputul si sfarsitul naratiunii

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observatii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informati continuu despre felul cum isi indeplinesc sarcinile de invatare.

VI. Asigurarea retentiei si a transferului

Se da, ca activitate independenta acasa, realizarea unei compuneri de 1-2 pagini in care sa se caracterizeze personajele povestirii Planeta celor doi sori, de H. Arama.

ANEXA 1 - TEST DE EVALUARE - Planeta celor doi sori, de H. Arama

Argumentati afirmatia potrivit careia povestirea stiintifico-fantastica este un basm al timpurilor moderne sau un basm despre viitor.

ANEXA 2 - Planeta celor doi sori, de H. Arama

METODA CADRANELOR

CADRANUL I CADRANUL II

Sarcina Grupei I - spatiu si timp diurn

Sarcina Grupei II- spatiu si timp nocturn

Trasaturile spatiului diurn

- spatiu ireal, imaginar

- spatiul diurn incantator;

- intamplarile se petrec intr-un oras de pe Ahra - o planeta de la marginea galaxiei in timpul zilei;

- totul emana armonie, liniste

- cerul usor violaceu cu o nuanta dulce, lumina blanda a soarelui, arhitectura orasului, unde liniile zvelte ale cladirilor se imbina cu vegetatia;

- bulevardele cu fantani arteziene, parcuri savant intocmite, conglomerat de linii curbe;

- masinile lucrau fara sa trepideze sau sa se agite;

- nimic strident, batator la ochi sau obositor in reprezentatie;

- lucrurile au inspirate pete de culoare

Trasaturile spatiului nocturn

- spatiu ireal, imaginar

- spatiu nocturn dezagreabil

- intamplarile se petrec intr-un oras de pe Ahra - o planeta de la marginea galaxiei pe timpul noptii;

- totul este cuprins de un vuiet surd, apasator, un vacarm de nedescris, cacofonie de glasuri stridente;

- culoarea roscata impregna totul - din cauza globului de un purpuriu intunecat al soarelui geaman - orasul era luminat suparator, albul devenise un roz imbacsit, albastrul parea mov, iar galbenul avea sclipiri de incendiu

- stridente cromatice si lipsa de logica a liniilor caracteriza formele nocturne

Trasaturile timpului diurn si nocturn

Timp imaginar , plasat intr-un viitor indepartat deoarece carnavalul de la Rio este considerat antic

Timpul se poate caracteriza ca fiind stiintifico-fantastic

Timpul si durata au alte dimensiuni decat pe Pamant, caci o noapte pe Ahra echivaleaza cu trei sferturi de ora terestra

Singurul element comun cu timpul terestru este succesiunea noapte - zi, intuneric - lumina

CADRANUL III CADRANUL IV

Sarcina Grupei III- aspectul diurn al ahrienilor

Sarcina Grupei IV- aspectul nocturn al ahrienilor

Trasaturile ahrienilor ziua

Trasaturile tinerei Riluri ziua

- impresioneaza prin calm, veselie, discretie, cumpatare si echilibru

- sugereaza armonia

- nimeni nu se grabea, nicio fata nu era ursuza, nimeni nu ti se baga in suflet, extremele care marcau comportamentul terestrilor erau evidente de la inceput

- privirea destinsa, blanda, apropiata

- lipsa de extravaganta in vestimentatie

- numele sugereaza armonia unui tril

- gatul ei de lebada, parul roscat, chipul candid, expresia directa, lebada rosie, oaza de tihna, angelica

Trasaturile ahrienilor noaptea

Trasaturile tinerei Riluri noaptea

- socheaza prin agitatie, vacarm, brutalitate, violente si asimetrie

- socheaza prin extravaganta si dezlantuire

- figuri dizarmonice, ochi exoftalmici, par valvoi, expresii exaltate; rataceau pe strazi ca drogatii

- miscari bruste, nehotarate, se ciocneau haotic, izbucneau altercatii, violente verbale, incaierari

- vesminte asimetrice cu abuz de stralucire si de goliciune

- furie dezlantuita, cu parul salbatic si ochii rai, pare sa zgarie numai cu privirea

- se agata de gatul unui necunoscut, ii acopera fata cu sarutari, ii sare in carca si isi infige ghearele in buclele vlajganului



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 17030
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved