Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Poezii si cantece

Proiect tematic UNIVERSUL

Gradinita

+ Font mai mare | - Font mai mic



Proiect tematic UNIVERSUL





Sistemul Solar      Pamantul (Terra) - Sistemul Solar     

Tema : Cum este/a fost și va fi aici pe pamant?

Proiectul tematic UNIVERSUL cu focalizare pe

Ø      SISTEMUL SOLAR - perioada 9-13.02.2009

Ø      PAMANTUL – perioada 16-20.02.2009

Ø      EUROPA – perioada 23-27.02.2009.

Obiective

Dezvoltarea capacitatii copiilor de a intelege si percepe ce se intampla cu noi cei mici intr-un Univers gigantic.

Stimularea curiozitatii pentru investigarea si descoperirea unor fenomene din univers in vederea formarii unor premise ale conceptiei despre lumina si viata.

Exemple de comportament

v     Sa-si imbogateasca cunostintele despre sitemul nostru solar

v     Sa inteleaga ca Pamantul nu este singura planeta din Univers.

v     Sa-si imbogateasca cunostintele lor despre galaxii, planete, soare si luna.

v     Sa-si imbogateasca cunostintele despre lumina si intuneric.

v     Sa puna intrebari despre ceea ce vor sa afle referitor la temele propuse (in vizita la planetariu).

v     Sa enumere unele actiuni pe durata unei zile si nopti.

v     Sa cunoasca rolul luminii si intunericului

v     Sa cunoasca cine si ce produce lumina.

v     Sa mentioneze anumite fenomene specifice anotimpurilor, durata zilei si a noptii

v     Sa cunoasca efectele rotirii Pamantului in Univers (alternata anotimpuri, zi-noapte).

v     Sa ia parte la discutii informale, sa intrebe si sa raspunda la intrebari.

Resurse materiale

Enciclopedii – Memo, globul pamantesc, ilustrate, binoclu, imagini pe internet, aparat foto, video proiector, hartie, foarfece, aracet, lumanare, ochelari fumurii, diferite materiale

Resurse umane

Grupa mare-pregatitoare, profesor de geografie, parinti, bunici, educatoare

Resurse temporale

Trei saptamani.

Metode

Explozia stelara, Brainstorming-ul, observarea spontana si dirijata, discutii, explicatia, demonstratia, invatarea prin descoperire, problematizarea, experimentul, jocul de rol, studiu de caz, metoda mozaic.

Eveniment de deschidere

Cand faceam ordine impreuna cu copiii la materialele de la centrul tematic mi-a cazut jos o imagine cu sistemul solar. Copiii au fost impresionati de imagine, nu mai vazuse pana atunci reprezentarea planetelor in sistemul solar. Prin metoda brainstorming-ului am incercat sa obtin de la ei ceea ce vad. Unii au zis mingi, altii inele, altii bilute mari si mici si un singur copil a spus planete.

Sursa alegerii subiectului

Atunci mi-a venit ideea de a concepe un proiect tematic despre Univers. Ideea a fost imbratisata cu bucurie de ambele parti.

Centru tematic

Centrul tematic va fi afisat pe un loc vizibil, pe un panou, masuta, rafturi unde materialele vor fi expuse astfel incat copiii sa le poata privi, manuii, sa se joace cu ele sau sa adauge altele noi. Pentru inceput se vor aseza planse, tablouri, enciclopedii, globul pamantesc, carti, reviste, pliante, video proiector, diapozitive, etc. Pe parcursul saptamanii in timpul derularii proiectului centrul tematic se va imbogati cu lucrari ale copiilor si diverse materiale aduse de catre parinti sau achizitionate in urma vizitei la Planetariu.

Inventar de probeleme

Ce stiu copiii ?

Soarele si luna sunt singuri pe cer si nu se intlnesc niciodata;

Cand e soare pe cer este zi, cand sunt luna si stele este noapte;

Cand e zi lucram, mancam, ne jucam;

Noaptea dormim ca sa crestem mari, ne odihnim;

Cunosc cateva planete;

Ce obiecte produc lumina;

Impactul luminii asupra plantelor si animalelor;

Impactul intunericului asupra plantelor si animalelor.

Ce pot afla copiii ?

Care este miscarea pamantului, alternanta zi-noapte, anotimpuri?

Cum sunt aliniate planetele?

Ce sunt galaxiile ?

Ce este Sistemul Solar?

De ce este posibila viata pe Pamant ?

Ce se observa pe cer noaptea?

De ce nu cad stelele?

Ce apare pe cer noaptea si isi modifica forma ? (Luna)

De ce cand la noi este zi in America este noapte ? (experiment – cum se intampla acest lucru ?)

Cine ne da lumina noaptea ? (becul, luna, lumanarea, alte surse)

Evolutia luminii artificiale din cele mai vechi timpuri (cremene, opait, torte, faclii, lumanare, lampa, felinar, lanterna, bec, etc.)

Ar fi bine sa fie numai lumina sau intuneric?

Daca putem trai fara lumina?

Corpurile care ne dau lumina si caldura ?

Stelele dau lumina ?

Cum circula mijloacele de transport, pe apa, pe uscat, prin aer, pe intuneric ? (orientarea)

De ce alterneaza zi-noapte?

De ce alterneaza lumina-intuneric?

Care este starea plantelor pe lumina?

Care este starea animalelor pe lumina?

Ce activitati se pot desfasura noaptea-ziua?

Despre continentul Europa.

Ce este Uniunea Europeana?

Despre civilizatia și cultura țarilor member U.E.

SCRISOARE CATRE PARINȚI

Dragi parinti

Zilele acestea am hotarat impreuna cu doamna educatoare sa ne imbogatim cunostintele despre COSMOS.

In saptamanile care vor urma (trei) vom afla multe informatii despre planeta pe care traim, dar si despre celelalte planete ale universului, despre celelalte astre din Galaxie și despre continente, iar tema proiectului este: Universul

Pentru ca activitatile noastre sa fie cat mai placute si interesante va rugam sa ne ajutati si sa aduceti la gradinita : imagini si povesti cu si despre acesta sau informatii despre planetele Sistemului Solar etc.

Va multumim !

Copiii din grupa mare si doamna educatoare

Evaluare

Evaluarea proiectului s-a realizat printr-o expozitie cu lucrarile copiilor, prin prezentarea in fata parintilor a unui film didactic realizat in cele trei saptamani, prin realizarea unui album cu fotografii din timpul actiunilor și prin participarea la concursul EUROPREȘCOLARUL – CU EUROPA… LA JOACA.

Satisfactia copiilor, parintilor si educatoarei, in timpul derularii acestui proiect a fost mare. Copii au fost interesati de tema si au descoperit multe lucruri noi.

Bibliografie

Aplicatii ale metodei proiectelor 2007, Editura CD PRESS,

M MO – Enciclopedie pentru cei mici – Editura AQUILA

E.T. extraterestrul descopera Sistemul solar – Editura RAO, 2002

Misterele Universului și framantarile Pamantului – VCD din revista DOXI

Carol Varley , Lisa Miles – Enciclopedia geografica pentru copii – Ed. Aquila 93, 1998

Educatia ecologica la varsta prescolara- mic indrumator pentru educatoare, supliment al revistei Invatamantul Prescolar;

Revista Invatamantul prescolar nr. 4/2007

Calatorie spre Uniunea Europeana

Inst. Ghircau Adriana

 

In literature pentru copii

 
Exploratorii Universului

Astronomi

Cosmonauti

 

Instrumente ce exploreaza universul

Telescop

Sateliti artificiali

Sonde spatiale

luneta

 

Vehicule cosmice

rachete,

navete spatiale,

roboti

 

Corpuri ceresti

comete

asteroizi

meteoriti

luna, soarele

stele(forma, marime, asezare)

 

Planetele

Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranius, Neptun, Pluto

 

Proiectul tematic Universul Tema saptamanii : SISTEMUL SOLAR

Saptamana : 9-13. II. 2009 Inst. Ghircau Adriana

Programul zilei

LUNI

MARTI

MIERCURI

JOI

VINERI

/

9,30

A.D.P.

(rutina si tranzitie )

Rutina 1 : Primirea copiilor (deprinderi specifice).

Tranzitie 1 : ,,1,2,1,2- Fa gimnastica cu noi”

 

A.D.P.- Rutina 2: Intalnirea de dimineața

”Ce este Universul?”-discuții libere

”Sistemul solar”-prezentare pe laptop

”Soarele”- convorbire dupa imagini

”Comete, asteroizi, meteoriți” – conv.

”Știați ca…?”- despre Sistemul solar

A.L.A.

(jocuri și activitați alese)

a)Joc de rol:„Zburam”

b)Biblioteca ”Sa alegem imagini ce reprezinta Sistemul Solar”

c)Stiinta: Fișa ”Coloram planetele”

a)Constructii:“Astre ceresti” - lego

b)Stiinta:“Mic de tot intr-un Univers gigantic” (Mémo)

c)Arta: desen ”Sistemul Solar”

a)Joc de rol: „De-a cosmonautii”

b) Biblioteca:„Citim      imagini despre Cosmos”

c) Constructii - Joc de masa: „Stelute pe cer (mozaic)”

a) Construcții -Joc de masa:„Bolta cu stele”

b)Stiința: Fișa in caietul special

c) Joc de rol ”Comete, meteoriți și asteroizi”

a)Joc de rol: „De-a navele spatiale“

b)Stiinta: „Vreau sa stiu!” (Mémo)

c) Biblioteca: „Desparte-mi cuvantul in silabe!”

 

9,30/ 10,00

A.D.P.(Rutina 3)

Rutina 3 : Gustarea :-,Mananc singur, sunt mare”(Deprinderi specifice)

/

A.D.P.

Tranzitie 2

Vizionarea unor filme despre Cosmos(laptop)

Joc distractiv : Cosmonautii 

joc de miscare – Labirintul

Joc distractiv ”Planetele și soarele”

Joc de rol ”Soarele și luna”



A.D.E.

(Activitați pe domenii experențiale)

D.S. Cunoașterea mediului:

Lectura dupa imagini:

“Sistemul solar”

D.L.C.- Educarea limbajului – Joc didactic: „Ce propozitii frumoase!

D.S. Activitate matematica Joc didactic (limita 1-8) „Primul, al doilea… , al optulea …”

D.L.C.- Educarea limbajului Legenda populara “Soarele si Luna” – lectura dupa imagini

D.S. Activitate matematica Joc logic (Comp. si descomp.

„Opt planete pentru doua sisteme solare”

Tranziție 3

Joc de miscare “Pasa-rica muta-ti cuibul”,

Joc sportiv-distractiv „Atinge clopoțelul”

Joc din folclorul copiilor ”Luna”

Joc de mișcare ”Codița      cometei”

Joc cu text și cant ”Albastru e cerul”

A.D.E.

(Activitați pe domenii experențiale)

D.E.C. Activitate artistico-plastica ”Cer instelat ” -pictura

D.E.C.Activitate muzicala predare ”Una este luna”. Joc muzical ”Raspunde cantand”

D.P.M. Educatie fizica Repetare: „Variante de sarituri”

Joc: „Cine face ca mine?”

D.O.C.Educatie pentru societate Darul Mamei Natura”proiectare cu videoproiectorul

D.O.C. Activitate practica ”Sistemul solar” –decupare, lipire

J.A.R.

----- ----- -------------

----- ----- ----- ----- ------

Joc la alegerea copiilor

A.D.P

ACTIVITATI OPTIONALE

Grafisme ”Viitori școlari” –Bucle inchise in sus ”Firul telefonului”

Ed. Ecologica – convorbire ”Vreau sa știu!”

 

Tranzitie 4

Auditie muzicala -

Vangelis

Jocuri libere la alegerea copiilor

Joc distractiv Calatorie in Univers

Ed. sanitara – Soarele izvor de sanatate

”Ploaia steluțelor„- cantecele copilariei

 

A.D.P.

Rutina 4

Plecarea copiilor acasa (deprinderi specifice)

 

ACTIVITATEA METODICA

ZI METODICA

Proiectarea si pregatirea activitatilor pentru saptamana viitoare; Pregatirea activitaților din ziua urmatoare; Studiu individual din reviste si carti de specialitate; Crearea unor fișe de munca independenta; Confectionare de material didactic Pavazarea salii; Pregatirea și aranjarea materialelor didactice la centre etc.

 

SEMNATURA     

 

 

Proiectul tematic Universul Tema saptamanii : PAMANTUL

Saptamana : 16-20. II. 2009 Inst. Ghircau Adriana

Programul zilei

LUNI

MARȚI

MIERCURI

JOI

VINERI

9,30

A.D.P.

(rutina si tranzitie )

Rutina 1 : Primirea copiilor (deprinderi specifice).

Tranzitie 1 : ,,Papușa face gimnastica”

 

A.D.P.- Rutina 2: Intalnirea de dimineața

”Pamantul”- planeta noastra

”Terra”-prezentare pe laptop

”Omul sfințește locul”- dezbatere

”De ce e importanta Luna?”– conv.

,,Cum ar trebui sa fie un prieten al naturii?”

 

A.L.A.

(jocuri și activitați alese)

a)Construcții ”Satul meu”

b)Biblioteca ”Pamantul”-sortare de imagini

c)Stiinta: observare ”Globul Pamantesc”

a)Joc de rol:“De-a astronomii”

b)Stiinta:“Ce e un planetarium?”

c)Arta: pictura ”Extratereștrii-oare exista ?”

a)Joc de rol: „De-a anotimpurile”

b) Biblioteca:„Ziua și noaptea” (Larousse)

c) Constructii - Joc de masa: „Jocul umbrelor”

a) Construcții -Joc de masa:„Cine știe caștiga”

b)Stiința: Fișa in caietul special mate

c) Arta ”Pamantul-zi, noapte” -desen

a)Joc de rol: „Ecologiștii“

b)Stiinta: „Ce forma are Pamantul?”

c) Biblioteca: „Alege elementele care mențin viața pe Pamant”

 

9,30/ 10,00

A.D.P.

(Rutina 3)

Rutina 3 : Gustarea :-,Mananc singur, sunt mare”(Deprinderi specifice)

/

A.D.P.

Tranzitie 2

Vizionarea unor filme despre Pamant(laptop)

Joc  distractiv: Saculețul fermecat 

Joc de miscare ”Veverițele și vanatorul”

Joc distractiv ”Inelușul”

Joc sportiv ”Voinicii”

(Activitați pe domenii experențiale)

D.S. Cunoașterea mediului:

Observare:

“Pamantul – planeta vie”

D.L.C.- Educarea limbajului – Povestire cu inceput dat: ”Și eu sunt prietenul Pamantului!

D.S. Activitate matematica Ex. cu mat. Indiv. ”Numarul și cifra 9” - predare

D.L.C.- Educarea limbajului memorizare „Zi și noapte” de Lidia Constantinescu

D.S. Activitate matematica Joc logic ”Ne jucam cu cifra 9” – numerația 1-9

Tranziție 3

Joc distractiv ”Rece, cald, frige!”

Joc de mișcare ”Lupul și oile”

Joc distractive ”Baloane colorate”

Joc distractive ”Turnul cuburilor”

Joc distractiv ”Cine urca scara mai repede?”

A.D.E.

(Activitați pe domenii experențiale)

D.E.C. Activitate artistico-plastica ”Pamantul e casa mea” desen

D.E.C.Activitate muzicala Predare ”Luci, soare!” de N.Ionescu repetare ”Una este luna”.

D.P.M. Educatie fizica Predarea mersului in echilibru pe un plan ridicat. Joc „Acrobatul”

D.O.C.Educatie pentru societate Convorbire:”Ce este poluarea?”

- despre poluare

D.O.C. Activitate practica Mototolire, lipire:„Harta planetei albastre”

-lucrare colectiva

J.A.R.

----- ----- -------------

----- ----- ----- ----- ------

Joc cu text și cant ”Vulpea și gaștele”

A.D.P

ACTIV. OPTIONALE

Grafisme ”Viitori școlari” –Carligul ”La cireșe”

Ed. Ecologica – Lectura dupa imagini ”Nu faceți ca ei!”

 

Tranzitie 4

”Soare mic și peltic” de Elia David



Plimbare in natura ”De unde a rasarit soarele?”

Șezatoare ”Ghicitori, proverbe și zicatori”

Divertisment ”Mini discoteca”

Divertisment

„ Calatorie spre mijlocul Pamantului” - film

 

A.D.P.

Rutina 4

Plecarea copiilor acasa (deprinderi specifice)

 

ACTIVITATEA METODICA

Proiectarea si pregatirea activitatilor pentru saptamana viitoare;Pregatirea activitaților din ziua urmatoare; Studiu individual;Crearea unor fișe de munca independenta;Confectionare de material didactic Pregatirea și aranjarea materialelor didactice la centre etc.

SEMNATURA     

 

 

Proiectul tematic Universul Tema saptamanii : EUROPA

Saptamana : 23-27. II. 2009 Inst. Ghircau Adriana

Programul zilei

LUNI

MARȚI

MIERCURI

JOI

VINERI

9,30

A.D.P.

(rutina si tranzitie )

Rutina 1 : Primirea copiilor (deprinderi specifice).

Tranzitie 1 : exerciții ritmice „Sportivii la concurs”

 

A.D.P.- Rutina 2: Intalnirea de dimineața

”Europa la dispoziția ta!” – lectura dupa imagini

”Calatorie prin Europa” – CD didactic

”Ganduri pt. U.E.” (eliberam mesajele legate de baloane cu heliu)

Invațam sa salutam      in limbile U.E.

 

A.L.A.

(jocuri și activitați alese)

a) Biblioteca: Citim imagini din UE.

b)Arta: Confectionam cosulete

c)Joc de rol: ,,Sa primim musafirii’’

a) Stiinta: Cu ce calatorim?

b) Constructii: Arcul de Triumf

c)Arta desen ”Mesaj pentru Europa”

a) Arta – desen ”Steaguri ale unor state membre U.E.”

b)Constructii: Parcul de joaca

c) Joc de rol : „De-a calatoria”

a)Biblioteca: Recunoaste si denumeste steagurile.

b)Joc de rol: ”La spectacol !”

c) Joc de masa : ”Joocul umbrelor”

a)Stiinta: - fisa”Coloreaza steagul UE. ”

b)Joc de masa: puzzle ”Harta U.E.”

c)Joc de rol ”La spectacol”

 

9,30/ 10,00

A.D.P.

Rutina 3 : Gustarea :-,Mananc singur, sunt mare”(Deprinderi specifice)

/

A.D.P.

Tranzitie 2

Joc distractiv:

,,Oraselul’’

Joc sportiv ”Cursa in saci”

Joc distractiv ”Cine pune fasolea pe masa?”

Joc distractiv ”Cel mai bun șofer”

Joc de rol ”Excursie prin Europa”

(Activitați pe domenii experențiale)

D.S. Cunoașterea mediului:Observare:

Costume populare” (ale membrilor U.E.)

D.L.C.- Educarea limbajului – Joc didactic

,,Alo, aici Romania”

D.S. Activitate matematica Joc didactic ”Jocul steluțelor” (limita 1-9)

D.L.C.- Educarea limbajului Joc didactic ”Europa prin ochi de copil”

D.S. Activitate matematica Joc logic ”Ne jucam cu cifra 9” – numerația 1-9

Tranziție 3

Joc distractiv ”Gemenii”

Joc distractiv ”Clopoțelul”

”Copacul prieteniei’’- Lucr. Colectiva din conturul palmelor

Joc distractiv ”Cațelușul șchiop”

Concurs ”Ce știm despre Europa?”

A.D.E.

(Activitați pe domenii experențiale)

D.E.C. Activitate artistico-plastica ”Pamantul e casa mea” desen

D.E.C.Activitate muzicala ”Oda bucuriei de L.W. Beethoven - auditie (Imnul U.E Joc muzical ”Hora prieteniei”.

D.P.M. Educatie fizica

Aruncarea și prinderea mingii de la piept cu ambele maini. Joc „Mingea la poarta”

D.O.C.Educatie pentru societate

Joc didactic

,,Trenul prieteniei’’

D.O.C. Activitate practica Decupare,lipire,imbinare „Steaguri ale statelor U.E.”

J.A.R.

----- ----- -------------

----- ----- ----- ----- ------

Desene pe asfalt ”Europa”

A.D.P

ACTIV. OPTIONALE

Grafisme ”Viitori școlari” – Carligul ”Munci de toamna”

Ed. Ecologica – Activ. De colectare a deșeurilor ”Suntem mici,dar harnici”

 

Tranzitie 4

Joc distractiv ”Incalța-ți echipa!”

Joc de mișcare „Cursa in perechi”

Joc de mișcare ”Fugi dupa batista”

Repetarea cantecelor și a poeziilor

Vizionarea si evaluarea expozitiei cu lucrarile copiilor

 

A.D.P.

Rutina 4

Plecarea copiilor acasa (deprinderi specifice)

 

ACTIVITATEA METODICA

Proiectarea si pregatirea activitatilor pentru saptamana viitoare;Pregatirea activitaților din ziua urmatoare; Studiu individual;Crearea unor fișe de munca independenta;Confectionare de material didactic Pregatirea și aranjarea materialelor didactice la centre etc.

SEMNATURA     

 

 

Adaugarea de detalii:

Sugestii de cantece, poezii, povestiri, proverbe, ghicitori:

Cantece/auditii: “Copilul politicos” , Gr. Teodosiu; “Soarele”, Dimitrie Culin; “Dimineata vesela”, Corneliu Meres; “Luci, soare!”, N. Ionescu; “Cantecul soarelui”, folclorul copiilor.

Poezii: “Imn soarelui”, Victor Tulbure; “Soarele catre copilul lenes”, Virgil Carianopol; “Copil catre luna”, Virgil Carianopol; “Zi si noapte”, Lidia Constantinescu; “Noaptea”, Monica Lenos; “Soarele si copii”, Elena Dragos; “Stelele”, “Luna”, Mariana Pandaru.

Povestiri/legende: “Povestea florii soarelui”, *** ; “O raza”, Emil Garleanu; “Pana la stele”, “Umbra”, “Copilul si soarele”, Marin Radu Ene; “Unde s-a dus Soarele?”, Silvia Dima.

Proverbe: “Ziua buna se cunoaste de dimineata', “Cine se scoala de dimineata departe ajunge”

IDEI PENTRU ACTIVITATI

1. Educarea limbajului: Lectura dupa imagini: 'LOCURI FRUMOASE DIN EUROPA' DURATA: 30 '
Le voi prezenta copiilor imagini cu monumente, muzee, parcuri de distractii care pot fi vizitate in cadrul tarilor Uniunii Europene. Dupa ce am stabilit cum se numesc si carei tari apartin, voi aseza in fata lor o harta a Europei, harta pe care ei sa plseze imaginile corespunzatoare fiecarei tari.
2. Educatie plastica: Pictura: Steagul Uniunii Europene. DURATA: 30 '
Le voi prezenta copiilor steagul Uniunii Europene si le voi cere sa-l observe( culoare,desene

3. Cunoasterea mediului: Joc didactic : 'Vorbesc copiii Europei' DURATA: 30 '
Voi purta cu copiii o convorbire legata de fructe,flori, animale, mancaruri specifice fiecarei tari a Europei. La sfarsit le voi spune copiilor un nume de tara iar ei trebuie sa-mi spuna un fruct, animal, floare sau mancare specifica acestei tari.

4. Abilitati practice : Confectii: Steagurile tarilor Uniunii Europene DURATA: 30 '
Fiecare copil va primi betisoare si hartie colorata avand sarcina sa le imbine pentru a realiza unul din Steagurile tarilor U.E. Cele mai frumoase stegulete vor fi expuse impreuna cu steagurile U.E.
5. Educatie muzicala: Auditie: 'Cantecul copiilor in Europa” DURATA: 30 '
Le voi pune copiilor cantece pentru copii din mai multe tari europene specificandu-le numele tarilor respective. La sfarsit le voi pune cate un fragment si ei va trebui sa recunoasca tara din care vine cantecul respectiv.
6.Educatie pentru societate: Joc didactic: 'Sunt un copil al Europei' DURATA: 30 '

Voi distribui roluri fiecarui copil. Unul va fi francez, altul roman, etc. si le voi cere sa poarte un dialog intre ei pe tema fructelor, animalelor, florilor specifice tarilor din care vin. De exemplu: 'Sunt olandez-tara mea se numeste 'Tara Lalelelor'''La fel cum primavara face sa renasca totul in jurul nostru,asa si copii - viitorul nostru ne dau speranta intr-o viata mai buna lipsita de griji in care legea si dreptatea sa triumfe si fiecare sa se realizeze in tara sa in cadrul unei Europe Unite'

Ghicitori: E un disc mare, roscat

Si pe bolta aruncat,

In zori cand apare el,

Stelele se ascund pe cer. (Soarele)

Galbena si luminata

Sau ca un corn-arata

Pe cer cand se zareste

Lumea toata o iubeste. (Luna)

Dupa deal, dintr-un tezaur

Au tasnit sageti de aur. (Razele soarelui)

El desparte zi si noapte

Si-mi aduce roade coapte

Cand a prins pe cer sa vina

Peste tot este lumina. (Soarele)

E rotunda cate-o data

Sau ca secera arata

Regina ne-ncoronata

Sus pe bolta instelata. (Luna).

Potocoava de cal

Ca o minge aruncata. (Luna noua)

Sugestii cu informatii utile:

Ce se intampla pe cer ?

Foarte departe… sus, pe cer… exista corpuri mari si rotunde. Se numesc planete. Sunt noua planete (Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto) intr-un loc numit spatiu. Ele se invartesc in jurul Soarelui. Pe planeta Pamant traiesc oameni. Din cate stim, este singura planeta pe care exista viata. Cateodata, unele dintre aceste planete pot fi vazute cu ochiul liber, pe cerul nostru. Dar, de cele mai multe ori, nu le putem vedea decat in timpul noptii cu telescopul. Cel mai usor de vazut sunt Venus si Jupiter. Ele stralucesc ca niste stele.

Luna este foarte departe, dar nu la fel de departe ca soarele. Ea straluceste pe cer si ne lumineaza noptile.

Pe cerul noptii mai stralucesc si stelele. Stelele ca si soarele sunt alcatuite din materie incandescenta. Le vedem ca pe niste puncte luminoase, pentru ca ele se afla foarte, foarte departe, mult mai departe decat Soarele. Cea mai mare stea de pe cer este Sirius. Unele stele par sa alcatuiasca diferite desene pe cer, care se numesc constelatii. Aceste desene se obtin ca la jocurile in care trebuie sa unesti punctele. Oamenii care le-au descoperit le-au dat nume, ca sa poata fi recunoscute: Carul Mare, Taurul, Sagetatorul, Scorpionul etc. Toate stelele pe care le vedem fac parte din galaxia noastra: Calea Lactee (Calea Laptelui). In Univers exista miliarde de alte galaxii, alcatuite din miliarde de stele. Stelele sunt pe cer si in timpul zilei, doar soarele straluceste atat de puternic incat nu le putem vedea.

Astronomii, ca sa exploreze planetele si stelele, se folosesc de telescoape uriase, de sateliti si de roboti.

Ce stim despre soare?

Dimineata, priveste cattre est! de acolo “rasare” soarele si straluceste toata ziua. La sfarsitul zilei, soarele “apune” la vest. Atunci se face noapte. Chiar daca nu-l vedem noaptea, el se afla inca pe cer.

Toate vietuitoarele si plantele au nevoie de soare. El ajuta vietuitoarele ss se incalzeasca, iar plantele (florile, copacii etc.) sa creasca. Oamenii au si ei nevoie de soare!

Ce se intampla ziua?

Cand rasare soarele, incepe o noua zi. E dimineata! Va fi lumina multe ore. Ai o gramada de treburi de facut in timpul zilei! Ziua este timpul in care esti treaz si faci o multime de lucruri. In prima parte a zilei iei micul dejun, te joci, singur sau cu colegii la gradinita, etc. In a doua parte a zilei, la pranz, servesti dejunul (masa de pranz), te odihnesti putin, te plimbi, poti sa mergi cu bicicleta sau cu rotitele. Ultima parte a zilei se numeste seara. Seara se serveste cina si mergi la culcare. Poate ai timp si de o poveste!



Multe animale sunt active in timpul zilei. Altele insa, sunt active numai noaptea. La fel se in intampla si cu alte vietuitoare, cum ar fi pasarile.

Ziua sunetele se aud de peste tot: cainii latra, albinele bazaie, pasarile canta etc.

Ce se intampla cu luna ?

Luna este satelitul natural al Pamantului. Ea face un ocol in jurul Pamantului in 29 de zile si jumatate. In timpul rotatiei in jurul Pamantului, Luna nu este luminata in acelasi fel de Soare. De aceea, pe cer, ea se vede diferit: luna plina, cornul lunii etc.

Ce stim despre luna ?

Cateodata luna este ca o minge uriasa. Alteori vedem numai jumatate. In fiecare seara se schimba putin cate putin si urmeaza un cilcu (Creste sau descreste).

Pe luna exista numai munti si vai si de aceea o vedem cu umbre (in nuante diferite).

In timpul zilei luna este tot pe cer. Nu pleaca nicaieri. Dar, este mai usor sa vezi luna stralucind in timpul noptii, cand cerul este intunecat.

Ce sa intampla noaptea?

Cand apune soarele, cerul se intuneca. Vine noaptea. Luna straluceste pe cer. Este timpul sa ne odihnim.

Multe animale merg la culcare. Unele animale stau treze pe timpul noptii si cauta hrana. La fel se intampla si cu pasarile. Merg la culcare cand se lumineaza de ziua.

Noaptea, sunetele sunt mai scazute. Unele vietuitoare, cum sunt greierii, canta si in timpul noptii.

stiati ca …?

Iarna, noaptea este mai lunga decat ziua. Vara, ziua este mai lunga decat noaptea. De doua ori pe an, in timpul echinoctiilor, ziua este egala cu noaptea. Echinoctiu de toamna are loc in 22 sau 23 septembrie si echinoctiu de primavara in 20 sau 21 martie.

Lumina solara este un prieten al sanatatii tuturor. Vitamina D, atat de necesara dezvoltarii oaselor, dintilor si sitemului imunitar, se sintetizeaza in piele, numai in prezenta luminii. Totusi, prea mult soare dauneaza sanatatii.

Multe vietuitoare (denumite nocturne) sunt active numai in timpul noptii. Unele ies din ascunzisuri la asfintit, altele apar mai tarziu si inspecteaza imprejurimile pana in zori.

De exemplu:

bufnita este o pasare nocturna, ziua se odihneste si noaptea vegheaza si vaneaza soareci si alte animale mici. Cand bufnita zboara foarte incet prin padure, misca silentios aripile atunci isi cauta hrana. Ea nu-si poate misca ochi dintr-o parte in alta si, ca sa vada in jur, trebuie sa-si intoarca capul;

greierii se plimba si canta in noptile de vara pentru a atrage femela greier

ariciul este un animal zgomotos si mormaie in timp ce isi cauta prada. Daca vezi vreunul poti sa-l convingi sa revina punandu-i o farfurie cu apa sau mancare pentru catei sau pisici;

soarecele de padure iese afara numai atunci cand este foarte intuneric. Se hraneste in special cu seminte si se urca in arbusti pentru a ajunge la fructe;

vulpea vaneaza noaptea pasari si mici vietati;

liliecii sunt activi de la asfintit pana-n zori. Ei se hranesc cu insecte;

licuricii sunt niste gandacei. In noptile de vara stralucirea femelelor (fara aripi) atrage masculii care zboara prin preajma;

noaptea, moliile se ghideaza dupa lumina lunii ca sa poata zbura in linie dreapta, zburand astfle incat lumina lunii sa ramana de aceeasi parte a corpului, astfel ele zboara in cerc;

Florile unor plante cum ar fi Regina noptii, caprifoiul au la asfintit un parfum puternic care atrage insectele.

De exemplu: Regina-noptii se deschide in timpul noptii si inmiresmeaza aerul noptilor de vara, iar pe timpul zilei sta inchis. Ea este originara din America de Sud.

JOCURI FOLOSITE

Joc de mișcare ”Veverițele și vanatorul ”(CAȚARARE)

Educatoarea va aseza in semicerc in spatele clasei vizuinile veveritelor din masute, in mijlocul clasei va desena un cerc mare, intr-un loc va fixa locul cainelui care va sta ascuns, iar in alt colt locul vanatorului care va sta la panda. Restul copiilor vor fi veverite si vor sta in cerc si vor culege alune. La semnal vanatorul iese si striga “Poc, poc” , veveritele se sperie si vor fugi,cainele se repede , iar veveritele se catara in vizuine. Veveritele prinse de caine sau impuscate de vanator vor iesi din joc.

Jocul distractive „Inelusul”

Scopul: cunoasterea partii drepte si stangi a propriului corp, cunoasterea prenumelui colegilor din clasa.

Obiective operationale: sa-si identifice corect mana dreapta si stanga, sa spuna corect prenumele colegilor.

Resurse didactice: un inel sau un cerculet din metal.

Desfasurarea jocului

Copiii sunt asezati in formatie de cerc, cu fata spre interior si dau din mana in mana un inel in timp ce spun urmatoarele versuri :

„Iau cu dreapta, dau cu stanga

Iau cu dreapta, dau cu stanga

Stop! Inelul s-a oprit

De la cine l-ai primit?”

Copilul cu inelul in mana isi va numi colegul din dreapta sa. El mai poare fi intrebat:

„Cerculetul ii vei da

Cine e la stanga ta?”

Jocul se repeta de mai multe ori pentru a da posibilitatea tuturor copiilor sa raspunda la intrebarile jocului.

Jocul „Rece, cald, frige…”

Scopul: dezvoltarea perseverentei.

Obiective operationale: sa caute jucaria ascunsa, sa respecte indicatiile primite.

Resurse didactice: o jucarie, o basma.

Desfasurarea jocului

Un copil este legat la ochi cu o basma. Copiii stau la locurile lor in timp ce unul dintre ei ascunde o jucarie.

La comanda cadrului didactic, copilul legat la ochi, isi desface basmaua si porneste in cautarea jucariei ascunse. Cand se apropie de jucarie, propunatorul impreuna cu clasa spun: „cald”, cand e foarte aproape striga: „frige”, iar daca se departeaza il previn prin cuvantul: „rece”. Jocul se desfasoara prin indrumarea copilului cu ajutorul acestor trei cuvinte, pana gaseste jucaria. Jocul se reia prin schimbarea copilului care cauta jucaria ascunsa.

Jocul sportiv „Voinicii”

Scopul: dezvoltarea fortei fizice.

Obiective operationale: sa-si traga partenerul de concurs peste linia de control.

Resurse didactice: creta, o rigla sau un betisor mai gros.

Desfasurarea jocului

Copiii sunt asezati fata in fata , in perechi, cu piciorul drept pe linia de control. Pe sol se aseaza in dreptul fiecarei perechi o rigla sau un betisor mai gros.

La semnalul dat de cadrul didactic, fiecare copil apuca rigla cu ambele maini si incearca sa-si traga partenerul peste linia de control. Cei care reusesc sunt voinicii.

La organizarea jocului se va avea in vedere ca perechile sa fie, pe cat posibil, cam de ace- easi statura si cu aceeasi greutate.

Jocul de mișcare „Lupul si oile”

Scopul: consolidarea deprinderilor de alergare.

Obiective de referinta: sa alerge cat mai repede.

Resurse didactice: creta.

Desfasurarea jocului

In curtea scolii, cadrul didactic traseaza terenul de joc care este un dreptunghi cu laturile lungi de 5-6 m, iar cele scurte de 2-3 m. In acest dreptunghi, reprezentand padurea lupului va sta un elev (lupul). De o parte si de alta a dreptunghiului, la 4-5 pasi de laturile lungi, stau risi-

piti ceilalti jucatori „oile”.

La semnal, oile trebuie sa traverseze padurea lupului care, in acest timp, incearca sa prinda cateva oi. Cei prinsi devin lupi si prind si ei oile ramase. Jocul continua pana ce ramane ne-

prins un singur jucator care va reincepe jocul.

Jocul distractiv „Baloane colorate”

Scopul: consolidarea reprezentarilor cromatice.

Obiective operationale: sa grupeze baloanele si sforile dupa criteriul culoare.

Resurse didactice: baloane (albastre, rosii, verzi, galbene), sfori in aceleasi culori.

Desfasurarea jocului

Cadrul didactic aranjeaza baloanele, intr-un colt al clasei, legate laolalta ca la vanzatorii de baloane facand urmatoarea observatie: „Sunt oare toate la fel baloanele?”; „Unele sunt identi-

ce si altele deosebite”.

Dupa ce propunatorul distribuie cate un balon fiecarui copil, cere copiilor sa puna in acelasi loc, impreuna toate baloanele care sunt de aceeasi culoare. Copiii sunt ajutati sa constate ca s-au obtinut patru grupuri de baloane fiecare de una si aceeasi culoare.

Propunatorul atrage atentia ca sforile sunt asortate cu baloanele. Fiecare copil este indemnat sa caute sfoara care corespunde balonului sau si apoi s-o innoade. Dupa ce au fost astfel constituite cele 4 grupuri de baloane, se indica numele culorii fiecarui grup de baloane. Acest grup este albastru, acela rosu, celalalt este verde, etc., iar sforile acestui grup sunt si ele albas- tre, rosii etc. Jocul poate fi complicat si cu alte sarcini. Propunatorul cere copiilor sa aseze lan- ga grupul baloanelor albastre, rosii, etc. obiecte, jucarii care au culoarea respectiva.

Intr-o alta ora copiii deseneaza si picteaza baloane, cauta culoarea albastra pentru baloane albastre, culoarea galbena pentru baloane galbene etc. Baloanele colorate se decupeaza. Se distribuie apoi fiecarui copil cate o foaie pe care au fost desenate numai sforile colorate. Copiii vor atasa sforii baloane de culoare corespunzatoare, vor lipi baloanele.

Jocul „Turnul cuburilor”

Scopul: dezvoltarea acuitatii senzoriale si a memoriei, folosirea corespunzatoare a termenilor:

„mare”, „mai mare”, „potrivit”, „nepotrivit”, „sus”, „jos”, „dreapta”, „stanga”.

Obiective operationale: sa ordoneze cuburile dupa marime respectand si colorile.

Resurse didactice: 5 cuburi din carton de marimi diferite – cu suprafetele 9, 16, 25, 36, 49 cm imbinate prin lipire, suprafetele fiind diferit colorate (rosu, alb, negru, galben, albastru, verde). Ordinea culorilor este aceeasi la cele 5 cuburi.

Desfasurarea jocului

La desfasurarea jocului participa 2-3 copii, fiecare avand material individual. Jocul se des- fasoara sub forma de intrecere. Se dau copiilor urmatoarele sarcini:

- Sa aseze cuburile in ordinea crescatoare sau descrescatoare marimii, respectand si culorile.

De exemplu, sus sa fie toate albastre sau in fata sa fie toate suprafetele galbene.

- Se pune in fata copiilor un cub,ei trebuie sa ghiceasca ce culoare este ascunsa (deoarece se

vad numai 5 suprafete). La inceput copilul se poate ajuta de un al doilea cub (pentru compara-

tie), dar mai tarziu, va rezolva sarcina numai pe baza de memorie.

Se pot folosi noua cuburi din carton de aceeasi marime, la care, de asemenea, ordinea culorilor este aceeasi, dar unele suprafete sunt impartite in diferite figuri geometrice colorate in diferite culori, incat copiii pot combina alcatuind diferite modele decorative (mozaic).

Jocul distractiv „Cine urca scara mai repede?”

Scopul: fixarea si aprofundarea operatilor de adunare si scadere.

Obiective operationale: sa rezolve corect si rapid exercitii de adunare si scadere.

Resurse didactice: o scara dubla desenata pe tabla, pe fiecare treapta sunt scrise exercitii de adunare sau scadere cu acelasi grad de dificultate la acelasi nivel al scarii, un stegulet asezat in varful scarii, creta, caiete, creioane.

Desfasurarea jocului

Acest joc se desfasoara sub forma de concurs. Clasa este impartita in doua grupe echilibrate din punct de vedere al potentialului intelectual.

Din fiecare grupa va pleca, la semnalul de incepere, cate un elev sa rezolve exercitiile de pe

prima treapta. Imediat ce a terminat de rezolvat exercitiul va pleca urmatorul coleg de echipa sa rezolve exercitiul scris pe treapta a doua. Continua urmatorul coleg de echipa sa rezolve urmatorul exercitiu si tot asa pana se termina toate exercitiile grupei sale. Elevii care nu sunt la tabla rezolva in caiet exercitiile repartizate grupei sale.

In momentul in care o grupa a rezolvat la tabla toate exercitiile, propunatorul spune „Stop”, chiar daca cealalta grupa mai are de rezolvat exercitii. Se va verifica corectitudinea exercitiilor rezolvate, impreuna cu clasa. Grupa care are cele mai multe exercitii rezolvate corect este de- clarata castigatoare si primeste steguletul din varful scarii.

Jocul cu text și cant „Vulpea si gastele”

Scopul: imbogatirea vocabularului si dezvoltarea auzului muzical.

Obiective operationale: sa cante si sa execute miscarile cerute de text.

Resurse didactice: Jocul muzical „Vulpea si gastele” , Muzica si versuri: A. Motora Ionescu

Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Gas – te – le prin iar – ba stau la sfat,

Vi - ne ho– to - ma– na a– dul- me- cand,

Tot ca ea si - re – te hai si noi,

Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga Vul– pea-si fa –ce pla – nuri de fu - rat

Fu - ra ca – te-o gas – ca, rand pe rand.

Sa a - du – cem gas – te- le -na - poi.

Desfasurarea jocului

Copiii asezati in cerc merg, unul dupa altul, cantand in timp ce un copil vulpe pandeste dintr-un colt, gata sa se repeada in cardul gastelor – strofa I; pe strofa a II-a vulpea fura, pe rand , 2-3 gaste si le duce in barlogul ei (coltul dinainte stabilit).

Dupa terminarea strofei a III-a , toti copiii se duc in barlogul vulpii si iau inapoi gastele furate. Jocul se reia de la inceput, cu alta vulpe si alte gaste furate.

Joc 'Clopotelul'- parcurgerea unei linii serpuite cu bratele intinse in fata si ducerea in mana a unui clopotel. Pierde copilul la care suna clopotelul in timpul parcurgerii traseului.

Joc 'Catelusul schiop'- tarare pe palme si un genunchi, celalalt picior va fi ridicat.

Joc 'Cine pune fasolea pe masa'- aruncarea pe rand a unui saculet cu fasole (de un sfert de kg)

Joc 'Cursa in saci'- introducerea picioarelor in saci, prinderea gurii sacului cu ambele maini si deplasarea prin saritura pe o distanta limitata.

Joc ”Cel mai bun sofer” - Se leaga doua snururi lungi la doua masini, iar la capetele snururilor se leaga cate un creion. La ordinul conducatorului, jucatorii incep sa depene snurul pe creion. Castiga acela care primul ajunge la finis.

Joc ”Gemenii” - Sunt invitati doi voluntari carora li se leaga picioarele in felul urmator: piciorul stang al unuia de piciorul drept al altuia. Corpurile lor sunt legate unul de altul umar catre umar. Ideea jocului: gemenii actioneaza cu 2 maini diferite (dreapta / stanga).

Activitati propuse: ascutirea unui creion, legarea sireturilor, deschiderea buteliei. Castiga acei care s-au descurcat cel mai bine.

Joc ”Incalta-ti echipa!” - Se aleg doua echipe. La fiecare echipa se alege cate un lider. Cei din ambele echipe se aseaza vizavi, unii in fata altora. Fiecare participant scoate cate un papuc si il arunca la mijloc. Liderii nu sunt prezenti acolo. Misiunea liderului – cat mai repede sa-si incalte echipa. (interesant este sa puneti incaltaminte in plusJ

Modelul pt Abilitați practice din saptamana a doua a fost imprimat pe o pagina orientata invers (portret) nu așa cum e orientata acum. Astfel am imprimat modele pt 3 copii pe o pagina.

C:UsersProfesorDesktopDocumentsEuropasteaguriUEHARTA.jpg

HARTA PLANETEI ALBASTRE

C:UsersProfesorDesktopDocumentsEuropasteaguriUEHARTA.jpg

HARTA PLANETEI ALBASTRE

C:UsersProfesorDesktopDocumentsEuropasteaguriUEHARTA.jpg

HARTA PLANETEI ALBASTRE

CRONOLOGIA CONSTRUCTIEI EUROPENE

-9 mai-Ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, propune, in cadrul unui discurs inspirat de Jean Monnet, ca Franta si Republica Federala Germania sa isi gestioneze in comun industriile carbunelui si otelului, sub autoritatea unei institutii noi care sa ramana deschisa si altor state europene.Deoarece 9 mai consfinteste practic nasterea Uniunii Europene, aceasta data a fost aleasa pentru a sarbatori Ziua Europei.

-18 aprilie- Cele sase state, Belgia, Republica Federala Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos, semneaza la Paris Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO). Acesta intra in vigoare la data de 23 iulie 1952, pentru o perioada de 50 de ani.

- 1–2 iunie- La intrunirea de la Messina, ministrii de externe ai statelor membre CECO decid extinderea procesului de integrare europeana catre intreaga economie.

- 25 martie- Cele sase state semneaza la Roma Tratatele de instituire a Comunitatii Economice Europene (CEE) si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom). Acestea intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1958.

- 4 ianuarie- La indemnul Marii Britanii, Conventia de la Stockholm instituie Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS), cuprinzand o serie de tari europene care nu fac parte din CEE.

- 20 iulie- La Yaoundé, CEE si 18 state africane semneaza un acord de asociere.

- 8 aprilie - Are loc semnarea Tratatului de fuzione a organelor executive ale celor trei Comunitati (CEC, CEE si Euratom), prin care se instituie un Consiliu unic si oComisie unica. Acesta intra in vigoare la data de 1 iulie 1967.

- 29 ianuarie- „Compromisul de la Luxemburg”. Ca urmare a unei crize politice, Franta accepta sa participe din nou la reuniunile Consiliului, in schimbul unui acord conform caruia majoritatea calificata este permisa doar daca nu sunt puse in joc interesele majore ale statelor membre.

- 1 iulie- Are loc desfiintarea, cu 18 luni inainte de termen, a taxelor vamale pentru bunuri industriale existente intre statele membre si introducerea unui tarif extern comun.

-1–2 decembrie- Sefii de stat si de guvern ai CEE reuniti la Haga iau hotararea de a merge mai departe pe drumul integrarii europene, deschizand astfel calea primului val de extindere.

- 22 aprilie-Este semnat la Luxemburg un tratat care permite finantarea treptata a Comunitatilor printr-un sistem de „resurse proprii” si totodata extinderea competentelor in materie de control ale Parlamentului European.

- 22 ianuarie-La Bruxelles se semneaza tratatele de aderare intre statele Comunitatilor Europene si Danemarca, Irlanda, Norvegia si Marea Britanie.

- 1 ianuarie- Danemarca, Irlanda si Marea Britanie adera la Comunitatile Europene, care vor cuprinde din acest moment noua state membre. Norvegia se pronunta cu o majoritate de voturi impotriva aderarii, in urma unui referendum organizat in acest scop.

- 9–10 decembrie- Sefii de stat ai celor noua tari membre se reunesc la Paris, unde decid sa se intalneasca de trei ori pe an in cadrul unui Consiliu European. Acestia isi exprima, de asemenea, acordul pentru organizarea de alegeri directe pentru Parlamentul European si aproba infiintarea Fondului European de Dezvoltare Regionala.

- 28 februarie- Este semnata, la Lomé, o conventie (Lomé I), intre CEE si 46 de state din Africa, Caraibe si Pacific (ACP).

22 iulie- Este semnat un tratat bugetar prin care sunt extinse atributiile Parlamentului si este infiintata Curtea de Conturi a Comunitatilor Europene. Acesta intra in vigoare la data de 1 iunie 1987.

-7–10 iunie-Au loc primele alegeri directe pentru cele 410 locuri in Parlamentul European.

-1 ianuarie-Grecia devine membru al CEE. Numarul statelor membre se ridica la zece.

- 14–17 iunie - A doua runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.

-7 ianuarie-Jacques Delors devine presedinte al Comisiei (1985-1995).

14 iunie- Este semnat Acordul Schengen in scopul de a elimina controalele la frontierele dintre statele membre ale Comunitatilor Europene.

- 1 ianuarie- Spania si Portugalia devin membre ale CEE. Numarul statelor membre se ridica la 12.

17 și 28 februarie- Se semneaza, la Luxemburg si la Haga, Actul Unic European. Acesta intra in vigoare la data de 1 iulie 1987.

- 15 și 18 iunie - A treia runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.

9 noiembrie- Caderea zidului Berlinului.

- 3 octombrie -Reunificarea Germaniei.

- 9–10 decembrie- Consiliul European de la Maastricht adopta Tratatul privind Uniunea Europeana, care pune bazele unei politici externe si de securitate comuna, ale cooperarii mai stranse in domeniul justitiei si afacerilor interne si ale crearii unei uniuni economice si monetare care sa includa moneda unica..

- 7 februarie - Se semneaza la Maastricht Tratatul privind Uniunea Europeana. Acesta intra in vigoare la data de 1 noiembrie 1993.

- 1 ianuarie- Are loc crearea pietei unice.

- 9 and 12 iunie- A patra runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.

- 1 ianuarie- Austria, Finlanda si Suedia devin membre ale UE. Numarul statelor membre se ridica la 15. Norvegia amana din nou aderarea, ca urmare a unui referendum in care se inregistreaza o majoritatea de voturi negative.

23 ianuarie -Incepe sa functioneze o noua Comisie Europeana prezidata de Jacques Santer (1995-1999).

27–28 noiembrie-Conferinta Euro-mediteraneeana de la Barcelona lanseaza un parteneriat intre UE si statele situate pe coasta sudica a Mediteranei.

- 2 octombrie- Se semneaza Tratatul de la Amsterdam. Acesta intra in vigoare la data de 1 mai 1999.

- 30 martie- Incepe procesul de aderare pentru noile tari candidate. Cipru, Malta si alte 10 tari din Europa Centrala si de Est vor fi implicate in acest proces.

- 1 ianuarie- Inceputul celei de-a treia etape a UEM. Unsprezece tari ale UE adopta moneda euro, care este lansata pe pietele financiare, inlocuind astfel monedele nationale in desfasurarea tranzactiilor de ordin nefinanciar. Banca Centrala Europeana isi asuma rolul de a gestiona politica monetara a Uniunii. Grecia se va alatura la randul sau celor 11 tari membre ale zonei euro in 2001.

10 and 13 iunie- A cincea runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.

15 September- Incepe sa functioneze o noua Comisie Europeana prezidata de Romano Prodi (1999-2004).

15–16 octombrie- Consiliul European de la Tampere decide crearea unui spatiu european de libertate, securitate si justitie.

- 23–24 martie- Consiliul European de la Lisabona dezvolta o noua strategie de stimulare a ocuparii fortei de munca in cadrul UE, de modernizare a economiei, precum si de intarire a coeziunii si integrarii sociale intr-o Europa bazata pe cunoastere.

7–8 decembrie- La Nisa, Consiliul European adopta o decizie comuna cu privire la textul unui nou tratat care schimba sistemul de luare a deciziilor in cadrul UE, in perspectiva pregatirii pentru extindere. Presedintii Parlamentului European, ai Consiliului European si ai Comisiei proclama solemn Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

- 26 februarie- Se semneaza Tratatul de la Nisa. Acesta intra in vigoare la data de 1 februarie 2003.

14–15 decembrie- Reuniunea Consiliului European de la Laeken. Este adoptata o declaratie privind viitorul UE. Se deschide astfel calea catre o noua reforma institutionala a UE si catre crearea unei Conventii in vederea elaborarii unui proiect de Constitutie Europeana.

- 1 ianuarie- Intra in circulatie bancnotele si monedele euro pe teritoriul celor 12 state ale zonei euro.

13 decembrie- Consiliul European de la Copenhaga aproba oficial aderarea la Uniune a celor 10 tari candidate (Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia) la 1 mai 2004.

- 10 iulie- Sunt inchise oficial lucrarile Conventiei pentru Viitorul Europei prin adoptarea unui proiect de Tratat Constitutional.

4 octombrie- Incepe Conferinta Interguvernamentala pentru elaborarea Tratatului Constitutional.

- 1 mai- Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia adera la Uniunea Europeana.

10 and 13 iunie- A sasea runda de alegeri directe pentru Parlamentul European.

29 octombrie- Se adopta la Roma Constitutia Europeana (sub rezerva ratificarii de catre statele membre).

22 noiembrie- Isi incepe mandatul o noua Comisie Europeana, prezidata de José Manuel Barroso.

- 29 mai and 1 iunie- Se inregistreaza o majoritate de voturi negative din partea Frantei ca rezultat al referendumului aspra Constitutiei, urmat la scurt timp si de votul negativ al Tarilor de Jos.

3 octombrie-Deschiderea negocierile de aderare cu Turcia si Croatia.

-1 ianuarie-Bulgaria si Romania adera la Uniunea Europeana. Slovenia adopta moneda unica.

13 decembrie- Se semneaza Tratatul de la Lisabona. Acesta va intra in vigoare dupa ce va fi ratificat de toate statele membre.

-1 ianuarie-Cipru si Malta adopta moneda euro.

12 decembrie- Elvetia devine membra a zonei Schengen

- 1 ianuarie- Slovacia adopta moneda euro

LUNA


     Luna este obiectul cel mai apropiat de Pamant. Ea se afla la o distanta de 384.400 km. Pana acum cateva decenii oamenii nu i-au putut vedea decat o singura fata, deoarece ea parcurge complet o orbita exact in timpul in care efectueaza o rotatie completa in jurul axei sale, 27,32166 zile terestre.
     Masa Lunii este echivalenta cu 0,0123 mase terestre, iar diametrul ei nu este decat 0,27 diametre terestre. Este atat de mica incat acceleratia gravitationala la suprafata ei nu este decat 0,166 g, ceea ce este foarte relaxant pentru viitorii colonisti ai Lunii (imaginati-va ca un cetatean de 72 kg cantareste acolo numai 12 kg).
     Din
pacate, neavand atmosfera, temperaturile variaza foarte mult, intre + 130 o C ziua si - 160 o C noaptea. Pentru a scapa de sub atractia Lunii este suficienta atingerea vitezei de 2,4 km/sec.
     Acest obiect ceresc, singurul pe care omul a pus piciorul, a fost vizitat pentru prima oara de catre doi din cosmonautii echipajului misiunii APOLLO12. Este vorba despre Neil Armstrong si Edwin Aldrin, care au debarcat in Marea Linistii pe 11 iulie 1969 (sa nu il uitam pe Michael Collins care, desi nu a coborat pe Luna, a avut un rol important in succesul primei misiuni lunare).

Suprafata Lunii:

PAMANT

Pamantul este cea de-a treia planeta de la Soare. Este si cea mai importanta deoarece adaposteste viata. Are un diametru ecuatorial mediu de 2756 km, o masa de 5,9761024 kg, o densitate de 5515 gr/cmc. Face o rotatie completa, in jurul axei in 23,9345 ore. Pamantul se invarte in jurul Soarelui cu o viteza medie de 29,79 km/sec si il ocoleste intr-un an, adica in 365,256 zile.Distanta medie dintre Pamant si Soare este de 149600000 km (o unitate astronomica, 1UA). Temperatura medie este de aproximativ 15o C. Pentru a-i proteja pe oameni de radiatiile periculoase emise de Soare, poseda o atmosfera (compusa din 77% azot, 21% oxigen si bioxid de carbon, neon, argon, heliu) si un camp magnetic, cu ajutorul caruia este deviat vantul solar. Acceleratia gravitationala la suprafata pamantului, la ecuator, este 9,78 m/s2, iar pentru a se desprinde definitiv de pamant navele trebuie sa atinga 11,18 km/sec.
      Are un satelit natural, LUNA.

SECTOR ARTA      INST. Ghircau Adriana SECTOR ȘTIINȚA Inst. Ghircau Adriana

EXTRATEREȘTRII – OARE EXISTA? COLORAM PLANETELE

alien16planets

AUSTRIA BELGIA CIPRU CEHIA DANEMARCA ESTONIA FINLANDA

FRANȚA GERMANIA GRECIA UNGARIA IRLANDA ITALIA LITUANIA

LUXEMBURG MALTA OLANDA POLONIA PORTUGALIA SLOVACIA SLOVENIA

SPANIA      SUEDIA ROMANIA BULGARIA MAREA BRITANIE

C:UsersProfesorDesktopDocumentsEuropasteaguriUEue_656565.gif STEAGURILE STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE C:UsersProfesorDesktopDocumentsEuropasteaguriUEue_656565.gif

Luna

Din folclorul copiilor

Luna noua, luna noua
Taie painea-n doua
Sa ne dai si noua,
Mie jumatate,
Tie jumatate,
S-avem sanatate,
Pe masa bucate,
Suflete curate!

Soare mic si peltic

Elia David

Jos din pat, iute s-a dat,
In odaie mi-a intrat,
Soare mic
Si peltic,
Cu scufie de pitic,
Cu sprancene subtirele
Si cu pletele inele,
Cu picioarele-n papuci
Si manutele-n
Clabuci -

S-a spalat,
Si e curat,
Tot cerul mi-a luminat…






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 11859
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site