Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

IMBUNATATIREA STARII DE SANATATE A CETATENILOR DE ETNIE ROMA, PRIN FACILITAREA ACCESULUI LA SERVICIILE PUBLICE DE SANATATE

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic



Imbunatatirea starii de sanatate a cetatenilor de etnie roma, prin facilitarea accesului la

serviciile publice de sanatate




X.1. INTRODUCERE

Populatia de romi s-a diferentiat cu claritate in intreaga Europa nu ca un grup etnic sau altul, ci in raport cu restul intregii celeilalte populatii. In societatea europeana traditionala, populatia de romi se distinge de celelalte populatii in primul rand prin modul de viata nomad. Romii au prezentat in Europa singura populatie nomada importanta, dezvoltand un mod de viata specific. Modul de viata* cuprinde atitudinea individuala fata de viata si strategia de a face fata diferitelor probleme. In societatile actuale, populatiile de romi s-au sedenterizat, dar cu toate acestea s-a mentinut un grad mare de distinctivitate.

Potrivit lui Daniel Chirot, in intreaga lume a ajuns sa se raspandeasca un mod de viata definit ca modern, liberal, occidental, democratic, individualist si capitalist. Acest fenomen poarta numele de „globalizare”. Pe acest fond evolueaza comunitatea roma sub influenta presiunilor venite din doua directii. Pe de o parte, exista o tendinta normala a comunitatii de a se „moderniza”, adica de a adopta un stil de viata orientat spre o activitate constanta, spre o locuinta confortabila. Pe de o alta parte, exista o presiune externa a comunitatii, venita din partea autoritatilor oficiale. Ambele presiuni converg inspre a prelua valorile universale ale modului de viata existente in momentul de fata.

Analiza de fata isi propune sa urmareasca cum au reusit etnicii romi si oficialii guvernamentali  sub presiunea orgnizatiilor internationale sa formuleze o politica publica, sa o implementeze si sa ajunga la rezultatele sconttate. Pentru acesta vom analiza fiecare etapa a politicii publice, de la stabilirea agendei si pana la evaluarea ei.

x.2. Designul cercetarii

In analiza noastra am folosit diferite metode de cercetare pentru fiecare etapa in parte. Pentru stabilirea agendei, unde am urmarit care au fost factorii care au incurajat Guvernul sa accepte problema pe agenda am utilizat cercetarea documentelor, si anume surse de pe internet si presa. Pentru a vedea care au fost sursele de putere ale actorilor am utilizat interviuri semistructurate cu cetateni de etnie roma pentru a vedea in ce masura liderii grupurilor si organizatiilor care se ocupa de problemele etniei rome sunt recunoscuti de cei pe care ii reprezinta . Ghidul interviurilor care a urmarit relatia dintre etnicii romi si reprezentantii lor se afla in anexa 1. Inerviurile au fost realizate cu 20 de cetateni romi, femei si barbati, cu varste cuprinse intre 25 si 73 de ani. Ceretarile de teren s-au desfasurat in perioada 20-25 mai 2004, in Piata “Mihai Viteazul”, Gara CFR si Magazinul ”Sora”. Subiectii au fost alesi aleatoriu. Pentru a vedea cum s-au agreagat si organizat romii, de asemenea am consultat presa.

Ghidul de interviu nr. 1

1. Sex

2. Varsta

3. Studii

4. Cunoasteti vreun partid al romilor ?

5. Ati apelat vreodata la Partida Romilor din Cuj ?

6. Stiti ca la Primarie exista o persoana care se ocupa special de problemele romilor ?

7. Cunoasteti vreo organizatie de romi care se ocupa de sanatate, invatamant, locuinte ?

Pentru etapa de formulare a alternativelor am utilizat cadrul legislativ si site-uri de pe internet. In identificarea structurilor birocratice infiintate de Guvern necesare implementarii masurilor cu privire la imbunatatirea starii de sanatate a romilor am folosit cercetarea documentelor.

In evaluarea implementarii propriu-zise a politicii am folosit, pe langa cerceatrea unei evaluari facute de Centrul pentru Resurse pentru Comunitatile de Romi Cluj-Napoca (CRCR) un alt set de interviuri semistructurate cu persoane de etnie roma, femei si barbati, alesi aleatoriu. Interviurile s-au realizat concomitaent cu prima serie de inerviuri, in aceleasi locuri, Piata “Mihai Viteazul”, Gara CFR, si magazinul Sora.

Ghidul de interviu nr. 2

1. Sex

2. Varsta

4. Studii

4. Cati copii aveti ?

5. Aveti medic de familie ?

6. Din ce cauza nu aveti medic de familie ?

7. Copiii dvs. sunt inscrisi la medic de familie ?

8. Ce faceti in caz ca va imbolnaviti ?

9. Au fost la dvs. persoane care sa va vorbeasca despre diferite boli ?

10. In caz de raspuns afirmativ, despre ce fel de boli ?

11. Ati auzit de „mediator sanitar” ?

12. Ati primit vaccinuri ?

13. Ati fost vreodata tratat(a) urat de catre medic, pentru ca sunteti rom(a) ?

De data acesta am incercat sa urmarim in ce masura a fot implementata fiecare masura din Strategi de Imbunatatirea Situatiei romilor. In paralel am urmarit si concluziile raportului de evaluare realizat de CRCR. In momentul in care am inceput sa facem aceste interviuri am realizat ca comunitatea de romi nu este omogena, ci se diferentiaza in functie de mijloacele de existenta de care dispun si de modul in care si le procura. Aceste aspecte ii diferentiaza pe unii de altii in ceea ce priveste stima si recunoasterea de acre se bucura in cadru comunitatii. Acest fapt ne-a condus la ideea ca exista o stratificare sociala in randul comunitatii etnicilor romi. Aceasta stratificare influenteaza in mod considerabil accesul la serviciile publice de sanatate si atitudinea romilor fata de starea de sanatate. Ca urmare, am mai realizat un ghid de interviuri si am introdus si un subcapitol special in care am incercat sa definim stratificarea sociala, sa precizam care sunt diferentele dintre diferitele straturi sociale si , pe baza acestora, diferentele in ceea ce priveste accesul la serviciile publice de sanatate.

Ghidul de interviu nr. 3

Sex

Varsta

Studii

Din ce traiti?

Cum faceti rost de bani?

Cat de mare este locuinta dumneavoastra?

Cate persoane locuiti acolo?

La ce varsta v-ati casatorit?

Cum l-ati cunscut/ ati cunoscut-o pe sotul/sotia dumnevoastra?

Azi cum se iau tinerii ?



Tot pentru faza de implementare am mai realizat un interviu cu un functionar public din cadrul Consiliului Judetean, Marius Lekatos, Consilier asistent in cadrul Directiei de Administratie Publica si Juridica. Marius Lakatos este de etni roma, are studii superioare si este insarcinat sa se ocupe in cadrul Conssiliului Judetean cu problemele romilor.

Ghidul de interviu nr. 4

X.3. Stabilirea agendei institutionale

x.3.1. Definirea problemei

Situatia comunitatii rome a devenit o prioritate in contextul procesului de aderare a Romaniei la structurile Uniunii Europene. In vederea indeplinirii criteriilor politice de pre-aderare, Comisia Europeana a acordat, prin instrumentul Phare, asistenta tehnica si financiara in valoare de 2 milioane de Euro, din care 300.000 de Euro au fost destinati finantarii de proiecte – pilot, cu scopul de a testa politici publice stipulate in strategia Guvernului privind imbunatatirea situatiei romilor. Studiul de fata este o analiza a deciziilor si actiunilor intreprinse de autoritati in vederea imbunatatirii starii de sanatate a cetatenilor de etnie roma, care isi propune sa identifice punctele slabe ale implementarii si sa propuna solutii.

Studiile au aratat ca speranta de viata pentru etnicii romi din Romania este de aproximativ 60 de ani, in timp ce speranta de viata a celorlalti cetateni este de 70 de ani. Romii se confrunta cu grave probleme de sanatate, in randul acestora fiind inregistrate foarte multe cazuri de hepatita B si tuberculoza.

Guvernul Romaniei a adoptat in noiembrie 2001 Hotararea privind strategia de imbunatatire a situatiei romilor. In cadrul strategiei capitolul al patrulea prevede o serie de masuri care vizeaza direct imbunatatirea starii de sanatate. Prin stare de sanatate individuala, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii , se intelege starea de bine completa din punct de vedere fizic, mintal si social, iar realizarea ei este o responsabilitate a societatii. Starea de sanatate a romilor este o sinteza a starilor de sanatate individuale ale cetatenilor din aceasta categorie.

x.3.2. Importanta problemei

Starea de sanatate a unei anumite categorii de cetateni este foarte importanta, deoarece aceasta poate afecta in timp si starea de sanatate a celorlalti oameni. Acordarea unei atentii speciale starii de sanatate a cetatenilor de etnie roma este necesara deoarece acestia nu au educatie cu privire la aceasta, dispun de foarte putine informatii despre starea personala si despre accesul la serviciile medicale publice. Trebuie remarcat faptul ca in ultimii ani au existat numeroase presiuni din partea institutiilor europene in sensul sprijinirii romilor pentru imbunatatirea starii de sanatate. De asemenea, a inceput sa se formeze o elita in randul acestei etnii, elita care s-a afirmat prin diferite actiuni desfasurate in cadrul unor organizatii nonguvernamentale. Aceasta societate civila este din ce in ce mai bine organizata si are o influenta destul de puternica asupra comunitatilor de romi, ajutandu-i sa-si constientizeze problemele si drepturile.

x.3.3. Ipoteze

Pentru o stare de sanatate buna, Organizatia Mondiala a Sanatatii* considera ca este necesara coexistenta a doua mari grupuri de factori :

a) Conditii generale – in aceasta categorie sunt incluse :

- starea de pace, care, ca si starea de sanatate, creeaza un sentiment de bunastare si securitate, permitand afirmarea potentialului uman ;

- egalitatea in ceea ce priveste accesul la servicii medicale si satisfacerea nevoilor fundamentale.

b) Un ansamblu de principii pe care sa se construiasca un sistem de asigurare a sanatatii.

In ceea ce urmeaza vom acorda o atentie deosebita egalitatii sanselor la o stare de sanatate buna. Aceasta ar putea fi atinsa daca legislatia din domeniul sanatatii va avea in vedere urmatoarele aspecte :

- se va acorda prioritate masurilor care urmaresc reducerea diferentelor privind starea de sanatate dintre grupuri socio-economice ;

- fiecare persoana va primi ingrijirile de sanatate de care are nevoie ;

- grupurile sociale defavorizate voi primi ajutorul si atentia speciala a celorlalte grupuri.

Ipoteza mea este aceea ca starea de sanatate a cetatenilor de etnie roma poate fi imbunatatita prin facilitarea accesului la serviciile publice medicale.

Acestea din urma reprezinta activitatea de preventie si tratament desfasurata in interes general de institutii specifice (dispensare, clinici, etc.), a caror masa de finantare o constituie bugetul local sau central si care au un regim juridic bazat pe regulile dreptului public.

Legislatia care reglementeaza accesul la aceste servicii, conform grupului de lucru care s-a ocupat cu problemele de sanatate ale romilor, in cadrul Seminarului privind imbunatatirea situatiei romilor organizat la Bucuresti in perioada 2 – 3 noiembrie 2001 de catre Guvernul Romaniei si Organizatia Natiunilor Unite, nu face discriminari intre cetateni, pe baza de etnie.

Cei mai multi romi nu au acces la serviciile medicale, fiindca nu sunt inscrisi la un medic de familie. Acest fapt se datoreaza :

- fie refuzului medicilor de a avea pacienti de aceasta etnie ;

- fie refuzului romilor de a se inscrie la medicul de familie, datorita educatiei ;

- fie lipsei de informatii privind procedurile realizarii acestui demers ;

fie imposibilitatii ridicate de lipsa actelor de identitate.

x.3.4. De ce a fost oprtun pentru Guvern sa introduca pe agenda problema?

Comisia Europeana  a atras atentia in rapoartele anuale ca problema romilor este o conditie politica pentru aderarea tarii noastre la structurile occidentale. Acesteia i se adauga formarea unei societati civile din ce in ce mai puternica a romilor, desi trebuie sa atrag atentia ca din interviurile pe care le-am realizat cu persoanele de etnie roma, acestea nu au stiut sa numeasca nici un O.N.G., insa stiau ca sunt alocati bani de la Uniunea Europeana pentru imbunatatirea situatiei romilor.*

In plan global, institutiile internationale si regionale, precum si Comisia Europeana, Consiliul Europei, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa si Organizatia Natiunilor Unite au oferit posibilitatea formularii unor politici publice pentru promovarea si apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in general si ale romilor in special.

In aprilie 1998 a fost elaborat un program Phare in valoare de doua milioane de Ecu, program prevazut a se intinde pe perioada 1999 – 2000.* Acesta era destinat nu romilor, ci Guvernului Romaniei pentru a se pregati sa fie apt sa elaboreze o strategie nationala si apoi, pe baza ei, sa promoveze proiecte vizand situatia romilor in urmatoarele domenii : sanatate, educatie, calificarea si ocuparea fortei de munca.

x.3.5. Agregare, organizare si reprezentare in randul romilor

In 1997 a intrat in vigoare Conventia – cadru a romilor*, incheiata intre Partida Romilor, Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii – Romanii Criss si Fundatia „Aven Amentza”, care isi propune sprijin reciproc in vederea si elaborarea unei strategii de aparare a intereselor si nevoilor speciale ale comunitatii de romi din Romania. Aceasta Conventie s-a largit in 2001 prin includerea unor noi asociatii cu activitate si expertiza recunoscuta in domeniu : Agentia Comunitara „Impreuna” si Satra / A.S.T.R.A. – Alianta Studentilor si Tinerilor Romi Antirasisti.

Cu toate ca minoritatea roma a dispus de un grup de interes care putea sa faca presiuni pentru intrarea pe agenda Guvernului a problemelor comunitatii, in februarie 1998, cand presedintele Emil Constantinescu a promis ca in termen de „doua saptamani” va  avea la Cotroceni un consilier pentru problemele romilor, din pricina luptelor care s-au iscat intre diferitele organizatii ale romilor, precum si intre proeminenti lideri romi, acest consilier nu a putu fi numit.*

Guvernul Romaniei a infiintat in august 1998 Comitetul Interministerial pentru Minoritatile Nationale (C.I.M.N.), din care faceau parte 17 ministere si departamente ale Guvernului. In cadrul Comitetului a luat fiinta Subcomisia Interministeriala pentru Romi (S.I.R.).

In 2001 Guvernul Romaniei a aprobat Memorandumul „Cadru strategic pentru imbunatatirea situatiei romilor”, inaintat de Conventia – cadru a Romilor, iar in 2001 a fost adoptata Hotararea nr. 430 privind Strategia de imbunatatire a situatiei romilor.

x.4. Formularea alternativelor

Prin imbunatatirea situatiei romilor se inteleg o serie de masuri luate de autoritati in vederea combaterii discriminarii, asigurarii accesului la serviciile publice, asigurarii sanselor, a imbunatatirii conditiilor de trai. In acest context a fost inclusa si problema imbunatatirii starii de sanatate. Astfel, in capitolul 4 al Strategiei sunt prevazute urmatoarele linii de actiune :

1. imbunatatirea accesului romilor la serviciile medicale publice preventive si curative, prin institutionalizarea sistemului de mediatori sanitari, conceperea si implementarea unor programe specifice de profilaxie si tratament ;

2. formarea de mediatori sanitari, asistenti medicale si medici din cadrul comunitatilor de romi ;

3. identificarea solutiilor pentru includerea romilor in sistemul asigurarilor de sanatate, inscrierea la medicul de familie, acordarea medicatiei compensate ;



4. conceperea si implementarea unor programe de informare sanitara, consultanta medicala si planning familial pentru femeile din comunitatile de romi ;

5. campanii de depistare a T.B.C.-ului, infectiilor (HIV, SIDA), a afectiunilor dermatologice, bolilor cu transmitere sexuala ;

6. efectuarea unor studii epidemiologice privind sanatatea ;

7. cresterea numarului de cadre medicale provenite din randul etnicilor romi, prin alocarea de locuri speciale pentru studentii romi din invatamantul medical de stat.

In adoptarea Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor de catre Guvernul Romaniei o importanta aparte a avut-o faptul ca Uniunea Europeana a pus la dispozitia acestuia instrumentul financiar Phare, dar si faptul ca in vederea aderarii la U.E., Romania a aderat la urmatoarele instrumente ale Consiliului Europei* : Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale, Rezolutia ECRI nr. 3, Recomandarea 1203 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, precum si alte documente internationale (Conventia O.N.U. privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala si Decizia Consiliului European de la Copenhaga.

Trebuie remarcat faptul ca problema a intrat pe agenda Guvernului la presiunea institutiilor internationale, iar elita romilor, desi i s-a oferit sprijin politic de a promova interesele minoritatii etnice rome, nu a fost capabila de la inceput sa desfasoare o activitate corespunzatoare de reprezentare. Structurile internationale au pus la dispozitia Guvernului resurse financiare pentru a se pregati in prealabil sa faca fata noilor provocari ale unei astfel de strategii. De asemenea, aceste institutii au trasat niste linii generale in cadrul carora strategia trebuie sa se incadreze si au oferit autoritatilor romane sansa de a primi sprijin financiar in cazul luarii unor initiative in acest sens.

La capitolul Sanatate, Guvernul a stabilit niste linii generale de actiune, lasand o mare libertate in luarea deciziilor autoritatilor locale.

2. 5. Implementarea politicii

Ca urmare a aprobarii de catre Guvern a Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor, in judetul Cluj a inceput crearea structurilor birocratice necesare implementarii acesteia.

Astfel, la nivelul Prefectului a fost infiintat Biroul Judetean pentru Romi (B.J.R.), prin Ordinul Prefectului nr. 328 / 18.04.2002. Biroul are in componenta un numar de trei persoane, dintre care una este de etnie roma, conform Regulamentului cadru*, articolul 2, privind componenta Birourilor judetene pentru romi. Activitatea curenta a B.J.R. este asigurata din fonduri publice, respectiv din Bugetul Prefecturii Cluj.

Consilierul prefectului pentru problemele romilor are la dispozitie resurse financiare limitate si o scazuta capacitate de a lua decizii. Totul trece prin filtrul aprobarii nivelurilor ierarhice superioare din cadrul Prefecturii, ingreunand adoptarea unor reactii imediate sau limitand posibilitatea unor interventii preventive in situatii dificile. Activitatea B.J.R. consta in program cu publicul si deplasari in teren. Programul de lucru cu publicul consta in audiente in doua zile pe saptamana.

La nivelul primariilor din cadrul judetului Cluj au fost numiti 43 de experti locali pentru problemele romilor, dintre care un numar de 38 de persoane lucreaza pe aceasta functie cumul de functii, iar doua dintre acestea sunt voluntare. Doar un numar de cinci persoane sunt de etnie roma, ceea ce inseamna ca prevederile strategiei nu au fost respectate*, fiind preferata varianta mai usoara, aceea a cumulului de functii de catre functionari deja angajati. Conform Raportului de monitorizare a implementarii la nivel local a Strategiei de imbunatatire a judetului Cluj, realizat de Centru de Resurse pentru Comunitatile de Romi Cluj-Napoca, in majoritatea cazurilor acesti functionari publici nu cunosc suficient problematica roma, nu au motivatie pentru astfel de activitati si considera acest lucru doar o sarcina in plus.

Expertii locali pentru problemele romilor care lucreaza pentru acest post prin cumul de functii* nu sunt salarizati in plus pentru sarcinile pe care le indeplinesc conform acestei functii. In ceea ce priveste fisa postului, confirm Raportului mentionat mai sus, unii dintre expertii locali au o fisa a postului pentru aceasta functie, altii nu au decat pentru functiile de baza si exista cazuri in care functionarii respectivi nu stiu daca sau nu o fisa a postului.

Comunicarea dintre expertii romilor are loc saptamanal, prin telefon si fax.

In anul 2001 a mai fost format Grupul de lucru mixt, inainte de a exista Ordinul Ministrului administratiei publice privind Structurile pentru implementarea Hotararii de Guvern nr. 430 / 2001 si nici Ordinul Prefectului nr. 328 / 2002 pentru infiintarea Biroului Judetean pentru Romi. Grupul de lucru mixt a fost infiintat prin consens, la initiativa consiliului prefectului pentru problemele romilor.

Membrii Grupului sunt reprezentanti ai institutiilor descentralizate si ai organizatiilor nonguvernamentale ale romilor. Intre institutiile publice se regasesc acelea care au atributii in implementarea H. G. nr. 430 / 2001 : Agentia Nationala pentru Locuinte, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, Inspectoratul Teritorial de Munca, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, Agentia de Dezvoltare Nord – Vest, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara, Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj, Tribunalul Cluj, Biroul de Reintegrare Sociala, Inspectoratul Scolar Judetean, Directia Judeteana pentru Culte si Patrimoniu Cultural National, Directia pentru Tineret si Sport. Organizatiile nonguvernamentale ale romilor, reprezentate in Grupul de lucru mixt sunt Fundatia Wassdas, Asociatia Amare Phrata, Asociatia pentru Emanciparea Femeilor Rome, Asociatia Studentilor Romi – Romano Suno, Fundatia Ramses Dej, Partida Romilor Social Democrata.

Activitatea Grupului se desfasoara fara a avea fonduri bugetare speciale alocate. La inceput intalnirile Grupului au fost lunare, iar incepand din toamna anului trecut, acesta se intruneste o data la doua luni. Persoanele care reprezinta de obicei institutiile in cadrul acestor intalniri nu au capacitatea de a lua anumite decizii.

La nivelul Consiliului Judetean a fost angajata o persoana de etnie roma pentru functia de consilier asistent in cadrul Serviciului Institutii Publice, Directia Generale de Administratie Publica si Juridica.

Trebuie remarcat ca la nivelul judetului Cluj exista o serie de structuri organizate in scopul implementarii Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor. Aceste structuri sunt alcatuite atat din reprezentanti ai societatii civile, cat si din reprezentanti ai diferitelor institutii publice teritoriale si locale cu atributii in diferite domenii, printre care si sanatate. Din pacate, in ciuda acestui fapt, organizatiile sunt mai mult „forme fara fond”, deoarece nu dispun de resurse financiare care sa le permita o interventie reala si eficienta, dar nu exista nici un interes real in acest sens, sarcina de a participa la unele sedinte este lasata in seama unor persoane fara competente in luarea deciziilor, fapt care tradeaza ignoranta functionarilor de decizie cu privire la problemele romilor, dar care sunt constransi de superiorii lor sa faca acest lucru.

x.6. Comunitatea roma din judetul Cluj

Inainte de a trece le evaluarea modului de implementare efectiva a masurilor de imbunatatire a starii de sanatate a romilor din judetul Cluj, trebuie mai intai sa fac unele precizari cu privire la caracteristicile acestei comunitati.

Din cercetarile de tern a reiesit ca se poate vorbi despre stratificare in randul comunitatii rome din judetul Cluj.

Mai intai vom explica conceptul de „stratificare sociala”. In definirea termenului se porneste de obicei de la o notiune mai larga, gen proxim*, „diferentiere sociala”, care constituie un proces datorat simultan unor factori naturali (innascuti), care determina varietatea indivizilor umani si unor factori sociali care, la randul lor, diferentiaza oamenii dupa diferite criterii, precum activitatea desfasurata, modul de a fi, de a se comporta etc. Calitatile naturale conteaza doar in masura in care societatea le valorizeaza, oferind indivizilor ce le poseda avantaje sau dezavantaje, dar numai dupa ce acestea sunt trecute prin filtrele aprecierii sociale.

Un alt concept important in definirea stratificarii sociale este cel de „ierarhizare”. Diferentele dintre indivizi exista datorita unei diferentieri pe verticala, adica existentei unor criterii care introduc o relatie de ordine. Aceste criterii trebuie completate de evaluari sociale, prin care se distribuie calificative de „bun”, „superior”, „dezirabil” etc. In acest mod se realizeaza, de fapt, inegalitatea sociala.

Deci, stratificarea sociala apare pe baza unui criteriu, a unei ierarhii socialmente recunoscuta, conform careia indivizii sunt judecati in termeni de superior / inferior.

Ca rezultat al stratificarii apar urmatoarele trei elemente : statusurile, straturile si clasele sociale.

Statusul vizeaza „stima”, „prestigiul”, „onoarea” de care se bucura o persoana.

„Stratul” este o notiune care se utilizeaza pentru a evidentia grupe de indivizi aflate aproximativ la acelasi nivel al ierarhiei. Acesta este format, de fapt, din mai multe statusuri.

Termenul de „clasa” se aplica grupurilor mari de indivizi ce se diferentiaza in mod clar prin semne exterioare, precum mentalitatea, stilul de viata, nivelul cultural etc.

Trebuie precizat ca in momentul in care am inceput munca de teren pentru analiza de fata nu am avut in vedere posibilitatea existentei unei stratificari sociale in randul comunitatii rome din judetul Cluj. Dar, pe masura realizarii interviurilor, s-a dovedit ca exista mai multe straturi sociale. Subiectii se integrau singuri pe ei insisi sau alte persoane in randul unuia dintre straturi.

Exista in primul rand doua mari categorii de romi. Prima categorie se constituie din persoane care au adoptat un mod de viata modern, prin aceasta intelegandu-se* urmatoarele caracteristici : orientarea spre o activitate constanta de a obtine resursele financiare prin incadrarea intr-o activitate economica reglementata ; orientarea spre un cadru confortabil de viata, dimensiuni relativ restranse ale familiei ; orientarea spre participarea scolara a copiilor.

A doua categorie cuprinde indivizii care au un mod de viata traditional inca. In cadrul acestei categorii am identificat trei straturi, care se diferentiaza unul de celalalt prin modul de obtinere a resurselor, care, la randul lui, determina marimea acestora. In functie de resursele de care dispun, se bucura si de aprecierea celorlalti. Cele trei straturi sunt :

1. Stratul superior, care cuprinde romii care dispun de resurse considerabile. Acestia sunt numiti „gabori”, au o vestimentatie traditionala, prin care isi exprima opulenta. Detin automobile, au locuinte confortabile, familii numeroase, iar casatoriile se fac in stil traditional, adica parintii sunt cei care aleg partenerul copilului lor. Acestia au dat foarte putine informatii cu privire la modul in care isi castiga existenta, principala lor sursa constituind-o comertul.

2. Stratul median – acestia sunt saraci si isi castiga traiul din comertul cu flori, articole vestimentare, lucrul cu ziua, la acestea adaugandu-se alocatiile copiilor. Vestimentatia unor este traditionala, dar muti au renuntat la ea. Au locuinte, dar nu sunt confortabile, astfel ca in doua camere locuiesc intre cinci si zece persoane. S-a renuntat in mare parte la traditiile maritale, dar s-a pastrat inca varsta tanara.

3. Stratul inferior – include romii din comunitatile Pata Rat, Plantonului si Coastei. Acestia sunt priviti de catre celelalte doua straturi ca fiind inferiori, deoarece sunt foarte saraci, cautand prin deseurile de la groapa de gunoi a orasului. Vestimentatia lor este atat traditionala, cat si moderna. Spre deosebire de celelalte doua straturi, se caracterizeaza prin igiena precara si cunostinte reduse, ceea ce determina de altfel si barierele in comunicarea cu persoane din afara comunitatii.



Trebuie sa mentionez ca intre cele trei straturi principale mai exista si straturi intermediare, dar care, in analiza de fata, pot fi integrate in cadrul unuia dintre cele trei.

In interviurile realizate cu romii am regasit cateva paternuri de comportament specifice acestei etnii, caracteristici pe care le-au remarcat si sociologii Elena Zamfir si Catalin Zamfir*.

1. recunoasterea explicita a diferentei de restul comunitatii, asociata cu asumarea unui statut de inferioritate ; auto-marginalizarea prin propriul comportament este un mod de obtinere a acceptarii si a tolerantei.

2. o atitudine specific defensiv – ofensiva : auto-denigrare si autoevaluare negativa, auto-injosire pentru a starni mila ;

3. nu se revendica drepturi, nu se afirma capacitati competitive, ci se solicita acceptare, ajutor din mila.

Aceste patternuri influenteaza si atitudinea in ceea ce priveste starea de sanatate si obtinerea accesului la serviciile publice medicale.

In ceea ce priveste accesul la serviciile publice de sanatate, prima categorie de romi nu are probleme, deoarece, avand un loc de munca stabil, beneficiaza de medic de familie. De asemenea, romii „gabori” au suficienti bani si isi permit sa plateasca consultatii, medicamente etc.

Problema ramane insa cu romii din celelalte doua straturi. Din douazeci de persoane*, doar doua beneficiaza de serviciile medicului de familie. Aceasta se datoreaza faptului ca nu poseda carti de identitate, fiindca nu au certificat de nastere. Costul inlocuirii unui certificat este de 2.000.000 lei, suma pe care romii nu si-o permit. Dintre cei care au carti de identitate, nu au avut loc de munca si nu beneficiaza de ajutor social.

Toti subiectii cu care am discutat* au probleme de sanatate sau au pe cineva bolnav in familie. Femeile cunosteau numele bolilor, stiau in ce anume constau bolile respective, care erau cauzele si ce tratament trebuia urmat. In ciuda faptului ca nu stiau sa scrie si sa citeasca, explicand suferinta foloseau in mod corect termeni medicali.

Copiii persoanelor intervievate erau inscrisi la medic de familie.

Romii cu care s-au purtat discutii* au recunoscut ca atunci cand au probleme de sanatate fie se adreseaza medicilor la care sunt inscrisi copiii, care, uneori ii mai consulta gratuit si le mai fac recomandari, fie cheama Salvarea. Uneori sunt tratati de cei de la Urgenta, alteori nu. Nici un respondent nu a spus ca ar fi fost vreodata respins de medic pe motiv ca este rom.

x.7. Evaluarea implementarii

Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi Cluj-Napoca a intocmit in decembrie 2003 un Raport de monitorizare a implementarii la nivel local a Strategiei de Imbunatatire a Situatiei Romilor. Conform acestui raport, pentru includerea tuturor romilor in sistemul asigurarilor de sanatate, inscrierea la medicul de familie, medicatie compensata etc., conform Planului General de masuri pentru implementarea Strategiei era prevazut termen limita 30 septembrie 2001. Pana la sfarsitul anului 2003 inca nu se facuse nimic.

Din interviul cu d-nul Marius Lakotos*, consilier asistent in cadrul Serviciului Institutii Publice din cadrul Directiei Generale de Administratie Publica si Juridica a Consiliului Judetean Cluj, in mai 2004, cu ocazia Saptamanii Portilor Deschise la institutia mentionata, a fost organizata o masa rotunda cu titlul „Activitatile in sanatate, educatie, stare civila si O.N.G.-uri”. In cadrul acestei mese rotunde s-a hotarat desfasurarea Campaniei de informare in comunitatile de romi de catre Consiliul Judetean in colaborare cu Inspectoratul Judetean de Politie, Directia de Sanatate Publica si voluntari ai Asociatiei pentru Emanciparea Femeilor Rome s-au deplasat in trei comunitati de romi : Pata Rat, Plantonului si Coastei, unde am discutat cu liderii romilor si am mers din casa in casa pentru a stabili cati romi detin acte de identitate si pentru a-i informa ca Inspectoratul Judetean de Politie le va intocmi carti de identitate temporare. De asemenea, li s-a explicat ca detinand buletin de identitate vor putea beneficia de servicii medicale gratuite si de medicamente compensate. Romilor li s-a pus la dispozitie si un autobuz care i-a dus la Politie. 62 de persoane si-au intocmit astfel carti de identitate.

Cu aceasta ocazie s-au distribuit pliante si materiale informative cu privire la metodele de contraceptie, TBC, boli cu transmitere sexuala, pericolul pe care il prezinta consumul de tutun, alcool si droguri.

Un alt punct din strategia pentru imbunatatirea starii de sanatate era formarea unor mediatori sanitari din cadrul comunitatilor de romi

Mediatorii sanitari sunt persoane de etnie roma, absolvente a opt clase, care au misiunea de a inlesni comunicarea intre comunitate si cadrele sanitare. Acestia unt platiti de directiile judetene de sanatate publica si tin legatura cu un cadru medical din spitalele judetene. Nu au dreptul efectuarii actelor medicale, dar au rolul de a convinge romii sa se prezinte la controale medicale periodice, de a insista asupra imbunatatirii starii de igiena si asupra includerii in sistemul de asigurari sociale de sanatate.

Pentru judetul Cluj au fost selectionati, pregatiti si calificati patru mediatori sanitari, de etnie roma, din care unul este angajat in prezent de catre Directia de Sanatate Publica in cadrul Spitalului de Copii, Cluj-Napoca.

Cadrele medicale considera* ca activitatea mediatorului este benefica, dar nu suficienta, datorita faptului ca este doar o singura persoana. Unul dintre ceilalti trei mediatori locuieste in comuna Cojocna, la o departare care nu-i permite sa lucreze in municipiul  Cluj-Napoca, fapt care a dus la neprezentarea sa la post, iar celelalte doua persoane sunt studente.

Din interviurile realizate* reiese ca romii nu au auzit despre mediatorii sanitari.

In ceea ce priveste sanatatea reproducerii, Asociatia pentru Emanciparea Femeilor Rome a derulat Proiectul „Femeile rome aleg sanatatea” in perioada septembrie 2001 – martie 2002 in parteneriat cu Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala si Directia de Sanatate Publica. In cadrul acestui program au fost formate 23 de femei rome ca promotoare in planning familial in comunitati, urmand ca acestea sa impartaseasca cunostintele acumulate si celorlalte femei din comunitatile de romi. Scopul proiectului a fost ameliorarea sanatatii reproducerii la femei la rome prin informarea lor asupra metodelor contraceptive si alternativele avortului si totodata constientizarea lor asupra dreptului fundamental la o decizie proprie.

Femeile rome intervievate* au spus ca nu au fost informate cu privire la sanatatea reproducerii.

In caadrul judetului Cluj nu au fost intreprinse actiuni pentru crearea unui sistem de ingrijire la domiciliu adresat persoanelor de etnie roma. Nu exista programe cu privire la ingrijirea maternala concepute pentru nevoile specifice comunitatilor de romi.

In luna decembrie 2003 consilierul prefectului pentru problemele romilor, Marius Titi, impreuna cu consilierul asistent pentru romi din cadrul Consiliul Judetean, Marius Lokatos, au initiat o campanie de vaccinare* in comunitatea de romi din Pata Rat, pentru desfasurarea careia a obtinut sprijinul Directiei de Sanatate Publica, care a asigurat vaccinurile si activitatea medicilor.

x. 8. Concluzii

La intrarea pe agenda Guvernului a problemei de imbunatatire a starii de sanatate a cetatenilor de etnie roma, un rol important l-au avut presiunile facute de Uniunea Europeana prin doua tipuri de instrumente ; pe de o parte sunt dispozitii legale a caror respectare constituie, de fapt, criteriul pentru Romania trebuie sa-l indeplineasca pentru aderarea la structurile europene si pe de alta parte instrumentele Phare, care ar asigura de fapt resursele financiare pentru actiunile intreprinse efectiv in acest scop.

In acest scop Uniunea Europeana, pentru a incuraja Guvernul sa fac politici publice pentru romi, a pus la dispozitie bani pe care acesta a putut sa-i foloseasca pentru un studiu prealabil al situatiei romilor, dat fiind faptul ca aceasta etnie are traditiile ei si probleme specifice.

Elita roma nu este recunoscuta de etnicii ei sau cel putin nu se bucura de popularitate, dar este considerata indispensabila de catre Guvern. Cu toate acestea, elita nu a stiut sa se organizeze ca grup de interes care sa faca lobby, fapt ce a intarziat elaborarea alternativelor si a permis Guvernului sa foloseasca ineficace fondurile europene.

Dupa ce s-a adoptat in cele din urma o Hotarare de Guvern, s-a trecut la constituirea institutiilor si a birourilor si a functiilor necesare implementarii. Chiar daca o foarte mare parte din institutii sunt implicate in implementarea politicilor de sanatate, precum si organizatii guvernamentale, planul de implementare nu a fost respectat, unele masuri fiind aplicate cu intarziere sau chiar deloc.

Primul lucru care a lipsit strategiei a fost un studiu sociologic care sa stabileasca trasaturile specifice ale comunitatii de romi din judetul Cluj, gradul de modernizare si strategiile specifice prin care romii se adapteaza la noile conditii. Romii au moduri specifice de a intra in contact cu administratia si cu persoanele din afara comunitatii. Chiar daca au un grad scazut de educatie formala, sunt foarte receptivi atunci cand este vorba despre sanatate.

Masurile concrete din domeniul sanatatii au vizat mai mult romii din comunitatile Pata Rat, Plantonului si Coastei. Aici s-au desfasurat campanii de informare si vaccinare si  s-au inlocuit acte de identitate. Dar romii din alte comunitati au fost neglijati, acestia nebeneficiind de nici un astfel de serviciu. Trebuie avut in vedere si faptul ca exista mari diferente intre nevoile reale din cele trei comunitati amintite.

x.9. Recomandari

Avand in vedere faptul ca cei mai multi romi nu indeplinesc conditiile prevazute de Legea asigurarilor de sanatate pentru a avea acces la serviciile publice de sanatate, trebuie acordata o atentie sporita acestora.

In primul rand, trebuie facute niste studii pentru identificarea trasaturilor specifice comunitatilor din judetul Cluj, avand in vedere ca acestea nu sunt omogene. De asemenea, studiile trebuie sa identifice si mijloacele prin care se poate realiza o educatie sanitara formala eficace in randul acestor comunitati. Trebuie identificate canalele pe care informatia este receptata si transformata in atitudine fata de problemele de sanatate. Aceste studii ar putea fi realizate in parteneriat cu Universitatea „Babes – Bolyai”, cu Facultatile de Sociologie, Asistenta Sociala, Psihologie.

2. Trebuie continuate si extinse campaniile de vaccinare incepute de Consiliul Judetean Cluj si Directia de Sanatate Publica.

3. Pentru rezolvarea problemelor actelor de identitate, trebuie renuntat la taxa de 2.000.000 lei pentru inlocuirea unui Certificat de nastere.

4. Ar trebui realizate niste colaborari cu organizatii din domeniul sanatatii, precum Crucea Rosie, pentru infiintarea unor servicii medicale mobile in comunitatile de romi, care sa functioneze acolo si sa le acorde acestora consultatii gratuite. De asemenea, aici s-ar putea face si campanii pentru depistarea unor boli cronice.

5. Deoarece mediatorii sanitari sunt considerati eficienti, in momentul colectarii persoanelor pentru aceasta meserie ar trebui ca acestea sa semneze un contract cu Directia de Sanatate Publica prin care isi asuma raspunderea ca dupa ce vor absolvi cursul, vor munci. Acest contract este menit sa responsabilizeze persoanele care vor sa urmeze cursul si sa asigure ca investitia facuta in pregatirea lor va fi eficace.

6. In colaborare cu colegiile de asistenti medicale din Cluj ar trebui inclus un curs optional pentru studenti de sociologie sanitara, care sa studieze elementele specifice de comunicare intre cadrele medicale si romi.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1159
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site