Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

CRESTEREA CAINILOR - CLASIFICAREA RASELOR DE CAINI

Animale



+ Font mai mare | - Font mai mic



CRESTEREA CAINILOR



Cainele, primul animal domesticit, traieste in apropierea omului pe toate meridianele globului si este folosit pentru paza gospodariilor, a turmelor, la vanatoare, paza frontierelor, combaterea infractorilor, ca salvamont sau salvamar, pentru agrement si in scop stiintific si chiar pentru hrana omului in cateva tari orientale.

Este un mamifer vertebrat si face parte din Ord. CARNASIERA, subordinul CARNIVORA, familia CANIDE, genul CANIS, specia CANIS FAMILIARIS.

Origine: Este originar din lup si sacal, deoarece intre ei se obtin hibrizi normal dezvoltati, durata gestatiei la toate cele trei specii este de 60-65 de zile, avand un comportament asemanator.

La formarea raselor actuale un rol hotarator l-a avut omul.

Dupa particularitatile craniologice si ale scheletului s-a demonstrat ca in Eurasic, in epoca de piatra existau 3 tipuri de caini:

- cainele de tundra;

- cainele lui Inostransev;

- cainele lui Puteatin.

In epoca de bronz a existat cainele "de bronz" si cainele "de cenusa".

Cainele "de tundra" avea craniul mic si unghiul fronto-nazal foarte pronuntat.

Din el ar proveni urmatoarele rase nordice de caini: SAMOYED, TERRIER, SPITZ, CHOW-CHOW.

Cainele lui INOSTRANSEV era mai mare, cu stopul mai pronuntat, cu maxilare puternice si botul scurt. Din el ar proveni: SAINT BERNARD, Cainii de TIBET, DOGII, MASTIFII si cainii ciobanesti cu talia mare.

Cainele lui PUTEATIN avea craniul mai scurt decat cainele precedent, dar botul mai lung. Se crede ca stramosul lui a fost lupul european.

Cainele "de bronz" avea botul lung si ingust, craniul lung si unghiul fronto-nazal foarte sters. Din el ar proveni ciobanestii din Apusul Europei.

Cainele "de cenusa" -numele ii provine de la faptul ca resturile lui osoase au fost gasite in cenusa de pe locurile de jertfa. El avea botul scurt, fruntea larga si unghiul fronto-nazal pronuntat. Din el isi au originea cainii de vanatoare.

Marea variabilitate de rase actuale se datoresc unor factori, dintre care amintim: incrucisarile cele mai fanteziste, conditiile pedoclimatice, originea diferita, cerintele modei etc.

Pretutindeni unde omul s-a stabilit, cainele l-a urmat, el fiind cel mai credincios prieten al lui.

In Orient este cautat pentru blana si carne, in regiunile polare este solicitat la tractiunea saniilor. La oamenii a caror preocupare este pastoritul, cainele este foarte apreciat. Este un auxiliar la vanatoare, el pazeste casa omului de la oras sau sate, iar cel mai rasfatat este cainele de apartament.

2. CLASIFICAREA RASELOR DE CAINI *

Variabilitatea si numarul foarte mare al raselor de caini face dificila clasificarea lor.

Rasele de caini se pot clasifica dupa dezvoltarea si particulatitatile corporale si dupa aptitudini.

Dupa conformatia generala deosebim patru grupe de rase:

1. Tipul LUPOID - cainii au botul alungit si ingust, capul in forma de piramida orizontala, urechi drepte si buze subtiri. Acestui tip ii apartin cainii ciobanesti, cainii din zonele nordice, terierii.

2. Tipul BRACOID - cainii au botul drept de aceeasi largime la virf si baza, cu capul prismatic, cu "stop" accentuat, buze mari si urechi cazute. Din aceasta grupa fac parte: bracii, seterii, pointerii, bassetii.

3. Tipul MALOSOID Are botul scurt, buzele mari si groase, capul si corpul masiv, talia mare, urechile mici si cazute. Din aceasta grupa fac parte: buldogii, dogii.

4. Tipul GRAIOID Are botul lung si ingust, drept, capul de forma unui con alungit, stramt, urechile mici, drepte, corpul alungit si abdomenul supt. In aceasta grupa intra ogarii (brevrierii). In fiecare din aceste grupe, dupa talie, deosebim patru tipuri: mare, mijlociu, mic si pitic.

Dupa aptitudinea principala si modul de folosire al canilor ei se grupeaza in sase grupe mari:

a. caini de paza;

b. caini de tractiune;

c. caini ciobanesti;

d. caini de vanatoare;

e. cani de serviciu;

f. caini de apartament.

Dupa prevederile Nomenclatorului Federatiei Chinologice Internationale (F.C.I.) rasele de caini se grupeaza in 10 grupe astfel:

Grupa I-a. Caini ciobanesti (de paza, de protectie si utilitari).

Grupa a II-a. Caini de paza si aparare.

Grupa a III-a. Terrieri (caini de vizuina).

Grupa a IV-a. Teckeli.

Grupa a V-a. Caini nordici si de tractiune.

Grupa a VI-a:

A. Caini gonitori pentru vanat mare, caini pontatori si de hartuiala.

B. Caini gonitori pentru vanat mic, caini pentru hatisuri.

Grupa a VII-a. Prepelicarii pontatori; fara rasele britanice.

Grupa VIII-a. Caini de vanatoare, pontatori-aportori, scotocitori, rase britanice.

Grupa a IX-a. Caini insotitori - de agrement.

Grupa a X-a. Ogarii.

*Multumim D-lui Dr. Oprea Marius pentru ajutorul acordat realizarii acestui capitol.

I. CAINII CIOBANESTI

(de paza, de protectie si utilitari)

Ei sunt folositi pentru paza turmelor si a gospodariilor. Sunt puternici, rezistenti si de talie mare. Aproape fiecare tara are propiul caine ciobanesc. Sunt rase vechi, in ansamblul ei trebuie sa fie robusti, rezistenti, sa inteleaga rapid si sa execute prompt comenzile stapanului, sa fie vigilenti, puternici si curajosi. In aceasta grupa intra: Ciobanesc german, Ciobanesc romanesc, Komondor, Pugli, Kuvasz, Ciobanesc belgian, De Brie, Ciobanesc de Beauce, Cainele de turma din Flandra, Ciobanesc scotian, Ciobanesc englez si altele.

Rasa CIOBANESC ROMANESC CARPATIN. Are talia mare de 60-65 cm apartinand grupei Molossizilor, iar masa corporala de 35-40 kg. Are cap mare, alungit, bot puternic cu varful drept, "stopul" scurt, urechi mici, triunghiulare, atarnande, corpul lung si puternic are infatisare placuta si exprima forta, este calm si echilibrat dar irezistibil la atac si aparare.

Are culoarea alba, neagra, cenusie, cu parul lung cu aspect lanos. Este cainele pastoritului si al baladei, implicat adanc in istoria si ocupatia oamenilor acestor pamanturi, are simturile deosebit de dezvoltate, este foarte rezistent la eforturi si intemperii. Scheletul lui a fost gasit in preajma asezarilor preistorice de la Boian si Vadastra si descris de catre regretatul prof. dr. V. Ghetie.

Rasa CIOBANESC ROMANESC MIORITIC, raspandit la oierii din jurul Sibiului si Branului numit si cainele mustacios, are parul aspru, sprancene lungi dar nu-i acopera ochii. Este folosit la paza turmelor. Poate strabate 30-40 km pe zi si se multumeste cu hrana putina. La randul lui are multe varietati: banateana, bucovineana, borsenesc, candrenilor, etc. Are culoarea alba, usor galbuie sau cenusie, deschisa, simpla sau combinatii intre aceste culori. Talia minima este de 60 cm la masculi si de 57 cm la femele.

Cainele carpatin, numit si Dulau sau Zavod, este raspandit in toti Muntii Carpati si zona colinara a Transilvaniei, Moldovei si Bucovinei. Este masiv, are parul abundent pe piept si gat formand un guler. Pe cap are parul scurt. Este folosit pentru paza turmelor, a gospodariilor, deoarece este curajos in lupta cu animalele salbatice.

Rasa CIOBANESC (GERMAN) sau ALSACIAN (cainele lup). Este rasa cea mai numeroasa, mai cunoscuta si raspandita de pe glob. Este un atlet, cu corpul armonios, marime mijlocie spre mare, osatura puternica. Corpul este proportionat, usor alungit.

Fruntea putin bombata, urechile de marime mijlocie. Parul scurt si des, aspru, uniform repartizat pe corp. Are talia de 60-65 cm, masa corporala de 32-35 kg. Prezinta trei varietati: cu par lins, cu par sarmos si cu par lung si zburlit. Culoarea poate fi: lupie, neagra, roscata, bruna sau gri-fier.

Se foloseste pentru paza frontierelor, impotriva infractorilor, fiind un caine de serviciu excelent. Are un aspect impunator, botul alungit, "stopul" putin pronuntat.

Rasa CIOBANESC FRANCEZ, are doua varietati: de BRIE si de BEAUCE, caine tipic fidel si inteligent, curajos, robust, cu mirosul dezvoltat, culoarea neagra-cenusie. Are talia de 65-70 cm la mascul si de 63-68 cm la femela. Varietatea de Beauce este mai putin rapandita si cunoscuta.

Rasa CIOBANESC BELGIAN de culoare cenusie, bruna sau neagra, are patru varietati care difera dupa culoarea si structura parului. De tip lupoid, marime mijlocie, armonios, cu musculatura puternica. Capul fin, lung, urechile de marime mijlocie, erecte, coada mijlocie purtata in jos. Talia 60-66 cm la mascul, cu 28-35 kg si de 58-60 cm la femela, cu 25-32 kg.

Rasa CIOBANESC ENGLEZ (Bobteil). Are talia de 56-60 cm si masa corporala de 22-30 kg, cu par latos ce acopera tot corpul, este viguros si puternic. Are culoarea cenusie inchis sau albastruie cu partile declive albe (extremitatile). Se foloseste la paza turmelor de oi.

Rasa CIOBANESC SCOTIAN (Collie). Are talia de 51-61 cm si masa corporala de 25-30 Kg. Culoarea nisipului, de la auriu la galben inchis, cu par scurt si neted, baltata cu nuanta roscata, gatul si pieptul de culoare alba, par lung si matasos, cu puf la baza, formeaza un pieptar caracteristic in jurul gatului (firul mai lung).

Este un animal cu infatisarea foarte placuta. Se foloseste pentru paza turmelor, dar si de companie.

Rasa KOMONDOR. Are talia de 65-80 cm si masa corporala de 40-60 kg. Are conformatie armonioasa cu un cap mare, rotund acoperit cu par lung si stufos, care impiedica aprecierea corecta a membrelor, acopera corpul viguros si mare. Parul se prezinta sub forma de snur cu bucle mici si nu prea stufos. Este inteligent, vioi si vigilent, neinfricat in lupta. Are culoarea alba.

Rasa PULI. Are talia de 37-44 cm, masa corporala de 10-15 kg. Culoarea poate fi neagra, alba sau cenusie. Parul este abundent, des si lung, ondulat, cu aspect lanos. Capul usor bombat cu "stopul" evident, trufa si narile de culoare neagra, urechi mici triunghiulare. Caine vioi si inteligent folosit la paza oilor.

Rasa KUVASZ. Are talia mare de 66-75 cm si masa corporala de 30-52 kg, culoarea alba, alba mata, parul lung, ondulat uniform. Constitutie puternica, cap mare, proportionat, nas negru, urechile largi la baza, mici, prinse sus si atarna lipite de cap. Corpul lung si puternic.

Mai exista caini ciobanesti italieni si portugheji, dar de importanta locala. Exista cainele ciobanesc de PIRINEI, alb cu par bogat.

II. CAINII DE PAZA SI APARARE

Au talia mare sau mijlocie, sunt agresivi si puternici, ei apara bunurile gospodaresti de raufacatori sau animale salbatice, sunt caini de politie, armata, sanitari, de salvare. Acestei grupe ii apartin: Saint - Bernard-ul, Terra - Nova, Dogii, [Dogul german, francez (de Bordeaux), englez (Mastiff), danez,] Bulldogii, cainele de Tibet, Leonberg.

Rasa SAINT BERNARD. Are talia de 78-80 cm si masa corporala de 55-80 kg.

Culoarea este baltata alb cu rosu spre brun. Culoarea alba formeaza o lista si se prelungeste ca un manson in jurul gatului. Parul este lung, lanos si /sau usor ondulat.

Are aspect impunator- masiv, cu o conformatie armonioasa, cap masiv, nas mare, lat, botul scurt, buza superioara dezvoltata, atarna, are "stopul" pronuntat urechile sunt prinse sus si au baza larga. Se foloseste ca salvamont.

Rasa TERRA - NOVA. Se aseamana cu Saint-Bernardul ca dezvoltare corporala si conformatie. Talia de 70 cm, masa corporala de 50-65 kg. Are culoarea neagra stralucitoare, uniforma. Parul este lung, gros si ondulat. Este folosit la paza si salvamar.

Rasa LEONBERG. Are talia de 80 cm si masa corporala de 60-80 kg culoarea galbena cenusie, masca neagra, parul lung. Este obtinut din incrucisarea rase Saint-Bernard cu Terra- Nova.

Rasa DOG GERMAN are talia de 80 cm, masa corporala de 55-60 kg, par scurt si aspru. Culoarea: bruna, neagra, roscata, tigrata sau "arlechin" (alb cu pete negre sau gri). Este atletic, tip morfologic dolicomorf cu capul puternic, nasul larg, botul mare, patrat, cu profilul drept, buze groase dar care nu atarna, urechile se amputeaza (cupaj), gatul puternic, usor arcat, musculatura trunchiului si membrelor este puternica.

Rasa DOG ENGLEZ (MASTIFF). Are talia de 70-80 cm si masa corporala de 75-90 kg. Culoarea poate fi rosie deschis, rosie aurie sau rosu inchis. Parul scurt. Are cap masiv larg si carn, dintii maxilarului inferior trec deasupra celui superior, fara sa impiedice inchiderea gurii. Este masiv si viguros, cu corp puternic, musculos. Este bland, docil si devotat.

Rasa DOG FRANCEZ (de BORDEAUX), are talia de 60-70 cm, masa corporala de 45-50 kg. Culoarea rosie inchisa sau deschisa, mucoasele pigmentate in negru, parul scurt. Pielea pe frunte formeaza cute.

Rasa DOG DANEZ. Are talia de 65-75 cm, iar masa corporala de 23-25 kg.

Culoarea frecventa este alba cu pete negre sau cenusii neregulate, distribuite pe tot corpul.

Rasa BULLDOG (ENGLEZ), are talia de 30-40 cm iar masa corporala de 23-25 kg tip brevimorf, culoarea poate fi diferita, uniforma, tigrata sau baltata.

Capul este masiv, scurt cu aspect patrat, infatisare "de monstru" nas larg, bot scurt si larg, buze groase atarnande, maxilare largi, puternice, cel inferior mai lung, se curbeaza in sus dupa ce depaseste maxilarul superior, piept larg, membrele sunt scurte si departate.

Rasa DOG de TIBET masiv, cu talia ce poate ajunge la 100 cm si masa corporala de 100 kg. Culoarea neagra, cu partile declive rosietice. Parul este abundent.

Este originar din Muntii Himalaia.

Rasa DOG (Marele danez). Are talia de 72-80 cm si masa corporala de 50-60 kg. Culoarea alba cu pete negre. Aspect nobil, cu corpul foarte expresiv. Un excelent caine de paza, un aparator perfect.

Rasa ROTTWEILER, are talia de 55-63 cm si masa corporala de 30 kg. Caine robust, foarte puternic, impozant si plin de noblete, capul musculos, usor alungit si viguros, inteligent si devotat stapanului.

Rasa BOXER, de talie mijlocie cu parul lins, cu o figura scurta si patrata din care se degaja eleganta si noblete. Talia 54-60 cm, masa corporala de 25-30 kg. Este foarte credincios si plin de temperament. Are culoarea galben vargat pe fond galben sau brun.

Rasa DOBERMANN, original din Germania, foarte inteligent, are talia de 62-68 cm si masa corporala de 20-26 kg, culoarea neagra, maron inchis, albastrui, cenusiu.

III TERRIERI

Aceasta grupa este raspandita pe tot globul, desi majoritatea terrierilor sun de origine britanica. Au talia mijlocie sau mica, robusta, musculoasa, foarte mobili si agresivi, agili, rezistenti, perseverenti, dar si incapatanati. Sunt rase specializate la vanatoarea la vizuina dar si la suprafata prin fortarea vanatului in propria vizuina. Datorita aspectului estetic placut, multe din rasele de terrieri se folosesc din ce in ce mai mult ca si caini de companie.

Vechimea cainilor din aceasta grupa este milenara, primele atestari ale acestor caini care vaneaza sub pamant-de unde le vine si denumirea - dateaza din vremea romanilor.

Dintre rasele cele mai cunoscute si raspandite care fac parte din aceasta grupa amintim: Fox Terrierul, Airedale-Terrierul, Jagd Terrierul, Welsh Terrierul, Bull Terrierul, Kerry Blue Terrierul, Scotish Terrierul, West Higland White Terrierul, Cesky Terrierul, Irish terrier si altele.

FOX TERRIER

Rasa engleza foarte veche, descendenta a Griffonului Terrier-Agassin, folosita la vanatoarea de vulpi.

Este un caine de talie mica, foarte bine proportionat, de constructie puternica, armonioasa, perfect cvadratic. Capul este relativ lung, destul de ingust, urechile sunt mici, prinse sus, au forma de "V" cazute peste obraji in fata fara a fi blegi sau erecte.

Gatul este musculos, lung si bine conturat, spatele este scurt, drept si solid, membrele puternice, tinuta eleganta, mers usor. Coada prinsa sus, cupata la 2/3, purtata vioi, paralel cu linia gatului.

Culoarea este tricolora: alb predominant cu pete maronii si negre. Talia la masculi este de 38-40 cm, cu masa corporala de 8,5-9,5 kg, iar la femele de 36-38 cm si masa corporala de 7,5-8,5 kg.

Din punct de vedere al structurii parului exista doua rase absolut distincte, celelalte caracteristici fiind aproape identice:

Fox terrier cu par neted: parul este neted, aspru, drept, scurt, des, bogat si bine aderent la corp.

Fox terrier sarmos: parul este lung, aspru, sarmos, tare, rar, usor ondulat, dar niciodata cret, atat de des ca pielea nu este vizibila. Se intretine prin trimaj.

AIREDALE TERRIERUL

Este cel mai mare dintre terrieri, provine de pe valea Aire, de unde-si trage numele. A rezultat din incrucisarea vechiului Terrier englezesc cu copoiul pentru vidre Otterhound, in forma actuala este recunoscut de la jumatatea secolului trecut. Este un caine inteligent, vioi, foarte curajos, devotat si ascultator, usor de dresat. Standardul englez spune ca Airedale Terrierul "trebuie sa faca absolut orice face alt caine, si in plus sa-i traga si o mama de bataie".

Este robust, musculos, proportionat, aspect patratic, suplu si deosebit de elegant. Capul este lung, plat, urechile relativ mici, in forma de "V", putin indoite, culcate pe obraji, fara a fi blegi. Corpul este scurt, puternic, membrele cu aplomburi bune, spatele scurt si tare, coada prinsa sus, cupata la 2/3, puternica, purtata vertical.

Parul este sarmos, des, aspru, tare, de lungime potrivita, subparul este scurt si moale. Parul se intretine prin trimaj. Culoarea este "black and tan" si anume, corpul si partea superioara a gatului si cozii de culoare neagra, iar restul aramiu-roscat. Partea de culoare inchisa se admite sa fie cenusie.

Talia la masculi este de 58-61 cm, cu masa corporala de 20-25 kg, iar la femele de 55-58 cm, cu masa corporala de 20-23 kg.

WEST HIGLAND WHITE TERRIER

Este o rasa foarte veche din Scotia. Este un caine inteligent, rezistent, intelegator, indraznet si foarte atasat stapanului.

Are talie mica, scund, cu o constructie solida si puternica, are corpul compact, robust si musculos. Capul este drept, usor bombat si bine conturat, urechile mici, drepte, purtate in sus. Membrele cu aplomburi, puternice. Coada este relativ lunga, purtata drept, aproape vertical.

Parul este relativ lung, aspru si destul de tare, subparul scurt si des. Pe cap parul este mai moale, iar pe urechi este scurt si catifelat. Culoarea este alb curat.

Talia la masculi si femele este de 28 cm, cu masa corporala de 7-8,5 kg.

IV. TECKELI

Aceasta grupa cuprinde toate rasele de teckeli clasificate in functie de dimensiune, si tipul de par. Standardul este unic pentru cele 9 rase.

Acesti caini s-au format si specializat pentru lucrul la vizuina, dar si la vanatul de talie mare: cerbi, mistreti, ursi.

Toate aceste rase s-au obtinut din Teckelul german standard, prin selectie si incucisari.

Este un caine scund, are corpul lung si compact, pieptul proeminent, de forma unei prore de corabie, cu picioare scurte, musculoase. Capul este mandru, se ingusteaza spre bot, urechile prinse sus, spre spate, sunt plate, rotunjite la varf, mobile, atarna de-a lungul obrajilor. Coada este relativ lunga, purtata in prelungirea liniei superioare.

Talia se masoara la circumferinta toracica. Din acest punct de vedere exista:

- teckel standard cu circumferinta toracica de peste 35 cm;

- teckel pitic cu circumferinta toracica de maxim 35 cm;

- teckel iepurar cu circumferinta toracica de maxim 30 cm.

Masa corporala standard 9 kg; maxim 4 kg la pitic; maxim 3,5 kg la iepurar pentru masculi, ceva mai mica pentru femele.

Parul este scurt, neted si lucios pentru varietatea cu par scurt. La varietatea cu par lung parul este lung, moale, neted, usor ondulat, mai lung pe gat, abdomen, urechi, coada.

La varietatea cu par sarmos parul este relativ lung, aspru, sarmos, tare, uniform repartizat pe corp, mai lung pe bot si sprancene, iar pe urechi este scurt si neted.

Culoarea este aceeasi pentru toate rasele:

- unicolor: roscat, galben-roscat, galbui;

- bicolor: negru, maron, cenusiu, cu pete roscate pe piept, cap picioare si partea inferioara a cozii.

- arlechin, vargat, tigrat: pe fond maro, cenusiu sau alb, cu pete sau benzi maro inchis.

- culoarea mistretului;

- nisipiu.

V. CAINII NORDICI SI DE TRACTIUNE

In aceasta grupa intra rasele de caini de tip nordic foarte vechi si specializate in tractiunea saniilor. Aria lor de raspandire este extremul nord al Asiei, Americii si Europei. Ca si rase reprezentative amintim: Malammut de Alaska, Husky Siberian, Samojede, Wolfspitz, Chow-chow, etc.

MALAMUT DE ALASKA

Este o rasa formata in nord vestul Alaskai si folosita la tractiunea saniilor. Numele vine de la tribul american Malamut, care i-a folosit de-a lungul timpului.

Malamutul de Alaska este cel mai mare si cel mai greu dintre cainii de sanie. Viguros, bine construit, cu corp compact si puternic, osatura puternica, membrele viguroase, talpile tari, toracele adanc si voluminos, umeri masivi, spatele foarte puternic, relativ lung. Coada lunga, purtata rulat pe spate.

Parul este des, aspru, potrivit de lung. Culoarea gri pana la negru, alb pe abdomen si picioare, masca alba.

Talia este de 63,5 cm si masa corporala de 38,5 kg la masculi, iar la femele de 58,5 cm si masa corporala de 34 kg.

WOLFSPITZ

Denumit si spitz lup, este originar din Olanda, dar a fost perfectionat si omologat in Germania. Provine din lupul intalnit pe tarmurile Marii Baltice.

Are talia mijlocie, cu corpul scurt si compact. Capul este asemanator cu al vulpii, urechile mici, ascutite, purtate drept. Membrele sunt puternice, cu aplomburi bune. Coada este relativ lunga, rulata si bine culcata pe spate.

Parul este scurt, des si aspru pe cap, urechi, picioare si lung, drept si des pe restul corpului, cu subpar moale, des si compact. Culoarea este gri- cenusie, neagra, alb, bruna.

Talia este de 45-48 cm, cu masa corporala de 25-30 kg la masculi si de 40-45 cm, cu masa corporala de 20-28 kg la femele.

CHOW-CHOW

Acest caine descinde din lupul Nordului si apartine familiei Spitzilor, fiind o rasa veche chinezeasca, de peste doua milenii.

In Orient carnea acestui caine este consumata, fiind apreciata ca o delicatesa. Este un caine demn, nu prea sociabil, devotat stapanului si agresiv cu strainii.

Are talia mijlocie, constitutie robusta, compacta; capul foarte puternic, craniul larg si plat. Urechile sunt mici, usor rotunjite, purtate drept si prinse in fata, in dreptul ochilor.

Gatul este puternic, plin, pieptul adanc si lat, spatele scurt si puternic. Membrele au osatura dezvoltata si sunt musculoase. Coada este prinsa sus si purtata rulat pe spate.

Parul este abundent, des, drept, mai lung in jurul gatului, unde formeaza o coama bogata. Culoarea poate fi neagra complet, roscata, albastruie, aramie, alba sau crem.

Talia si masa corporala la masculi si femele este de 45,5 cm, respectiv 20-25 kg, femelele fiind mai usoare.

VI. A. CAINI GONITORI PENTRU VANAT MARE

CAINI PONTATORI SI DE HARTUIALA

Sunt caini folositi in special la vanatul rapitor cu par,- vulpe dar si la urs, mistret-la gonirea si haituirea acestuia.

Prin vocatie cainele a fost inainte de orice un copoi, dar adeseori animalul ranit se retrage si se ascunde; pentru aceasta sarcina au fost creati caini retreiveri, specializati in cautarea in desisuri, mlastini, a vanatului ranit sau doborat.

Are un temperament vioi, miros bun, agresivitate si curaj fata de rapitoare. In aceasta grupa intra: copoii, cainii francezi pentru vanatul mare, cainele de Karelia pentru ursi, cainele norvegian pentru reni, cainele pentru vulpi si altii.

Au simtul mirosului foarte dezvoltat, dar si vederea si auzul exceptional. Au instinctul de a lucra in colectiv, instinct tipic raselor salbatice.

COPOIUL DE HANOVRA

Are talia mijlocie sau mica, dar robust, cu corpul scund, alungit si musculos. Capul este potrivit de mare, craniul usor ascutit cu riduri pe frunte. Ochii cu expresie energica si serioasa.

Urechile mari, rotunde la extremitati, atarna lipite de cap. Parul de pe corp este scurt, neted si elastic, foarte des si matasos.

Este un caine linistit, devotat si activ dar se dreseaza greu. Culoarea gri-maron, brun roscat, galben, vargat brun si negru. Inaltimea de 48-55 cm.

MARELE ALBASTRU DE GASCONIA

Rasa frantuzeasca foarte veche. Cainii au o frumoasa blana albastra. Astazi cand vanatorile cu haiti de caini mari sau rarit si aceasta rasa este aproape disparuta. Talia este de 60-70 cm.

POITEVIN

Este o rasa noua franceza obtinuta prin incrucisarea mai multor rase, are talia mare, este elegant, distins, cu corpul perfect proportionat, lung, subtire si musculos, piept adanc, spate solid, osatutra buna la picioare, urechi scurte, fine si matasoase, atarna in pliuri gratioase de-a lungul obrajilor. Coada mijlocie este purtata in curba eleganta. Parul este scurt si stralucitor. Caine deosebit de atent si inteligent, vioi cu simtul olfactiv exceptional. Este foarte prietenos. Excelent caine de vanatoare, gonitor si de hartuiala pentru iepuri, cerbi si caprioare.

Are talia cuprinsa intre 60-70 cm si masa corporala de 35 kg. Culoarea este tricolora,, nuanta neagra cu alb si pete roscate deschis sau negre, alb si portocaliu.

CAINE PENTRU VULPI - FOXHOUND-

Rasa veche engleza obtinuta prin incrucisarea mai multor rase. Are o iuteala exceptionala, parcurge 7-8 km in 8 minute, devenind rasa nationala a Angliei.

Este un caine puternic, rezistent, cu corpul solid, musculos, cu pieptul adanc si spatele lung, puternic si drept. Are ochi rotunzi, mari, castanii si expresivi, cu arcade proeminente, urechi prinse sus, groase, mijlocii, sunt lipite de cap, coada mijlocie, in forma de sabie. Parul este neted, des si scurt.

Caine foarte rezistent, pretentios, curajos si devotat casei. Are talia de 58 cm si masa corporala de 35 kg. Culoarea este alb cu negru, cu semne rosii la cap, alb si portocaliu sau culoarea bursucului, tricolor cu nuanta inchisa.

VI. B. CAINI GONITORI PENTRU VANAT MIC;

CAINI PENTRU HATISURI

Dintre cainii de vanatoare, gonitorii sunt printre cele mai vechi rase canine care fie ca vaneaza individual sau in grup, se bazeaza pe miros, vedere si auz. Acesti caini trebuie sa aiba o buna rezistenta fizica, tenacitate, perseverenta, dar si o conformatie care sa le permita deplasarea destul de rapida pe urmele vanatului. Cu toata specializarea lor pentru vanatoare, o serie de rase se remarca si pentru calitatile deosebite de caini de companie.

Ca reprezentanti pentru aceasta grupa amintim: Copoiul ardelenesc, alti copoi locali din fiecare tara, Beagle, Otterhound, Porcelaine, Basset Hound, alti basseti, Brac rhodesian, Dalmatian, etc.

BASSET HOUND (copoi Basset)

Desi este o rasa omologata de SUA, descinde direct dintr-o rasa veche franceza -Basset de Artois- care a fost incrucisata in secolul trecut cu alte rase ca Bloodhound pentru imbunatatirea unor calitati de vanator.

Poate fi folosit cu succes la vanatoarea de iepuri, vulpi, fazani, mistreti, dar si ca un excelent caine de insotire.

Are talia scunda, osatura puternica si grea fata de talia lui. Capul este mare, bine proportionat, craniul usor bombat, urechile mari, lungi, prinse jos, formeaza falduri. Gatul este relativ scurt, gros, cu o salba. Corpul este masiv, lung, pieptul adanc si plin, cu sternul proeminent. Membrele sunt scurte, musculoase, cu osatura puternica, coada este purtata vesel, usor curbata.

Parul este scurt si des pentru a putea rezista la intemperii. Culoarea este foarte variata: alb cu pete maro, neagra, sau combinatii, predominant alb sau predominant colorat, negru cu puncte de foc si marcaje albe, orice combinatie de alb, roscat, maroniu si/sau negru. Talia si masa corporala la masculi si femele este de 34-38 cm, respectiv 23 kg.

COPOIUL ARDELENESC (Erdely Kapo)

Este o rasa formata si omologata in Ungaria pe baza materialului biologic provenit din Ardeal. Are doua varietati: cu picioare lungi si cu picioare scurte, cu deosebiri de talie, utilizare si tip de par.

Este un caine rustic, cu temperament viguros, cap relativ lung dar nu ascutit, craniul putin bombat, ochii ovali, usor oblici, urechile prinse nu prea sus atarna fara falduri si sunt rotunjite. Trupul este aproape patrat, pieptul mare si nu prea adanc, spatele drept. Coada este prinsa jos, usor curbata, atarnanda. Membrele sunt puternice.

Parul lung, des, mai strans pe corp, aspru si lucios, de culoare neagra pe tot corpul mai putin masca, membrele si partea inferioara a cozii, care sunt galben-roscate la varietatea cu picioare lungi, avand talia de 55-65 cm si masa corporala de 30-35 kg.

La varietatea cu picioare scurte talia este de 45-50 cm si masa corporala de 25-30 kg. Parul este scurt, drept, tare si des, avand culoarea fie brun-roscat cu masca neagra, fie neagra cu aceleasi zone galben-roscate pe cap si membre.

La ambele varietati se admite o pata alba pe frunte, piept, picioare si varful cozii, fara a fi insa obligatorie.

DALMATIAN

Desi a fost incadrat o perioada lunga de timp in grupa a IX-a, rasa si-a reluat de cativa ani locul in grupa a VI-a, alaturi de ceilalti caini gonitori. Rasa veche, provenita din Bracul de Bengal incrucisat cu Bull Terrierul si/sau Pointerul englez.

De-a lungul timpului a fost insotitor de trasuri, caine de vanatoare, simbol al papalitatii in sec. al XVII-lea, denumirea venindu-i de la utilizarea sa in razboiul balcanic.

Este un caine echilibrat, puternic, musculos, robust, fara a fi greoi. Capul destul de lung, craniul plat, mai lat intre urechi. Urechile sunt de marime mijlocie, mai late la baza, prinse sus, atarna pe langa obraji. Gatul este suplu, usor curbat, trupul viguros, pieptul adanc, nu prea lat, spatele solid, sale puternice, membrele cu osatura puternica, musculoase, mai ales cele posterioare. Coada de lungime medie, mai groasa la baza, se subtiaza spre varf, purtata orizontal, usor curbata.

Parul este scurt, neted, fin, des, tare si lucios, bine aderent la corp. Culoarea: pe fond alb curat pete clare si rotunde negre sau brun-cafenii. Ochii si trufa au aceeasi culoare cu petele.

Talia la masculi este de 55-60 cm, cu masa corporala de 25 kg, iar la femele de 50-55 cm si masa corporala de 22 kg.

VII. PREPELICARI - PONTATORI

Aceste rase sunt caracterizate prin temperament vioi, rezistenta marita la intemperii, miros dezvoltat, putand fi folositi la balta, ses si munte. In clipa in care simt vanatul, il "ponteaza", se opresc si "raman in aret" intr-un mod caracteristic, indicand directia vanatului. Sunt rase vechi, caini cu aceste caractere fiind pomeniti chiar si de Xenofon.

Ca reprezentanti amintim: Pointerul, Bracul german cu toate varietatile sale, Bracul de Munsterlanden, Bracii francezi, Vijla maghiara, Setter englez, irlandez si gordon, etc.

BRAC GERMAN CU PAR SCURT

Rasa originara din Germania, are la origine bracii spanioli, care au fost incrucisati ulterior cu Pointerul si Foxhound, forma actuala rezultand in urma unor atente selectii. Poate fi folosit cu succes la orice vanat si in orice teren.

Caini cu constitutie puternica si proportii armonioase, au capul uscat, bine modelat, craniul lat, usor bombat, botul lung.

Urechile sunt de marime mijlocie, rotunjite, prinse sus, lipite de cap si atarnate.

Gatul este foarte puternic, relativ lung, corpul musculos, spatele lat si scurt, pieptul adanc, dar nu foarte lat.

Membrele cu osatura puternica, drepte si musculoase. Coada este prinsa sus, mai groasa la baza si amputata la jumatate.

Parul este scurt, neted, des, tare, aderent la corp. Culoarea: brun, galben-roscat, roib intunecat, brun cenusiu; cand este patat, in general capul este brun, iar restul corpului pe fond crem, cenusiu, brun deschis, au pete brune.

Talia si masa corporala sunt de 62-64 cm, respectiv 25-30 kg la masculi, iar la femele de minim 58 cm si 25-30 kg.

BRAC GERMAN CU PAR ASPRU

Este o rasa formata la inceputul secolului nostru prin incrucisari intre Bracul cu par scurt si Caniche, Pointer si Airedale Terrier. Are aceleasi caracteristici ca si Bracul cu par scurt, mai putin parul care este aspru, relativ lung, des, cu sprancene si barba; de asemenea difera si talia: masculii de 60-67 cm cu masa corporala de 35-40 kg; femele de 56-62 cm cu masa corporala de 35-40 kg.

VISZLA MAGHIARA CU PAR SCURT

Provine din cainii gonitori locali maghiari incrucisati cu alte rase mai ales Pointer si Brac german. Lucreaza in orice teren si in apa, la orice fel de vanat si aporteaza foarte bine.

Capul este nobil, uscat, craniul lat, usor bombat, urechile in forma de "V", rotunjite, atarna pe langa cap. Gatul relativ lung, puternic; trupul viguros, piept bombat, spate drept si scurt. Membrele drepte, uscate, puternice. Coada prinsa usor mai jos, se amputeaza la 2/3.

Parul este scurt si neted, bine lipit de corp, fara subpar. Culoarea: toate nuantele de galben inchis cu reflexe rosiatice fara nici o pata; se prefera tonurile inchise.

Talia si masa corporala: 57-62cm, respectiv 22-28 kg la masculi si 53-58 cm, respectiv 22-28 kg la femele.

VISZLA MAGHIARA CU PAR ASPRU

Are aceleasi insusiri cu cea cu par scurt, cu deosebire parul care este aspru, tare, mat, bine lipit de piele, formand o usoara barba. De asemenea talia este mai mare cu 2 cm si masa corporala cu 2 kg.

VIII. PONTATORI, APORTORI, SCOTOCITORI

(rase britanice)

Aceste rase, formate cu precadere in Marea Britanie, sunt folosite la vanatoare, cu sau fara aret, in terenuri variate, cu aptitudini exceptionale de aportori, precum si de starnire a vanatului in bataia armei. Majoritatea acestor rase sunt create in secolul trecut, pana in prezent imbunatatindu-li-se calitatile prin selectie atenta.

Reprezentative pentru aceasta grupa, sunt rasele: Labrador, Golden Retriever, Cocker spaniel, Springer spaniel, Clumber spaniel, Cocker spaniel american, etc.

LABRADOR

Este o rasa relativ recenta, formata in jumatatea secolului al XIX-lea, originara din provincia canadiana Labrador, de unde ii vine si numele, adus de pescarii de moruni in Anglia. Aici, prin incucisari cu rasele Terra-Nova si Pointer si selectii atente, s-au obtinut excelentii aportori din zilele noastre. Poate fi folosit ca aportor in orice fel de teren, in apa si in orice clima, dar si ca excelent insotitor.

Este un caine solid, relativ scurt, cu o constitutie puternica, are forme masive, capul este potrivit de mare, craniul lat si rotund. Urechile mijlocii, nu foarte grele, lipite de cap, purtate spre spate. Gatul este relativ lung si puternic. Trunchiul este viguros, torace adanc si destul de larg, spatele scurt si solid. Membrele au osatura puternica si sunt musculoase. Coada este de lungime mijlocie, mai groasa la baza si mai subtire la varf.

Parul este scurt, neted, foarte aspru, tare, cu firul gros, bine aderent la corp si foarte des. Subparul este moale, dar des si impermeabil. Culoarea: negru, galben, culoarea ficatului.

Talia si masa corporala: 55-57 cm, respectiv 25-30 kg la mascul si 54-56 cm, respectiv 25-30 kg la femela.

COCKER SPANIEL

Rasa veche, folosita la vanatoare inca din secolul al X-lea, are ca stramosi asa numitii cani "d`Oysel" utilizati la vanatul pe apa, dar si pe uscat. Foarte buni pontatori si aportori, cu un temperament vioi, mobilitate buna, rezistenti la oboseala, caldura si intemperii.

Este un caine puternic de marime mijlocie. Capul este destul de usor, bine modelat, stopul putin marcat, craniul relativ rotund, destul de lat intre urechi si cu botul patrat. Urechile prinse jos, cu lungimea pana la varful nasului, sunt fine, suple, rotunjite si acoperite cu par bogat, usor ondulat. Gatul este lung si musculos. Corpul este musculos, compact si robust, spatele scurt, drept si puternic, torace adanc, membrele drepte si puternice. Coada prinsa jos, purtata in prelungirea spatelui, se cupeaza la 1/3 din lungime.

Parul este fin, neted, matasos, usor ondulat, scurt pe cap, nu prea lung pe corp, cu franjuri bogate pe urechi, piept, abdomen si picioare.

Culoarea este foarte variata:

- unicolor: negru complet, castaniu, galben-roscat;

- bicolor: alb cu negru, alb cu galben-roscat, black and tan;

- tricolor: alb cu galben-roscat si negru.

Talia si masa corporala: mascul-39,5-41 cm, 12,7-14,5 kg; femela-38-39,5 cm, 12,7-14,5 kg.

IX. CAINI DE COMPANIE - AGREMENT

In aceasta grupa intra un numar mare de rase, care fie ca deriva din rase utilitare prin miniaturizare, fie ca au fost create special prin selectii, strict pentru activitatea de companie. Difera intre ele prin aspectul exterior sau prin par - mult sau deloc.

Pe parcursul timpului, multe dintre aceste rase au fost in voga sau in declin, in functie de cerintele modei.

Dintre rasele cele mai cunoscute ale acestei grupe, amintim: Pinscher pitic, Schnauzer pitic, Schipperke, Buldog francez, Caniche (mare, mijlociu, pitic), Bichon maltez, Chihuahua, Volpino Italiano, Xoloitzcvintle, Pekinez, Shih-Tsu, Lhassa-Apso, Spaniel tibetan, Mops, etc.

PEKINEZ

Este o rasa foarte veche, de peste doua milenii, formata prin incrucisari intre Lhassa-Apso si "Micul caine leu de Pekin" sau "Pai", in imperial chinez. Este un caine inteligent, vioi, curajos, vigilent si credincios stapanului.

Caine de talie mica, bine construit, are corpul compact. Capul este solid, craniul lat intre urechi, dar relativ plat, botul lat, scurt si cutat, urechile in forma de inima, prinse lateral, purtate lipit de cap. Gatul este scurt, trupul solid, nu prea lat, pieptul lat, spate drept si scurt.

Membrele sunt scurte si relativ groase, mai ales cele anterioare. Coada este prinsa sus, purtata ferm si usor curbata spre spate.

Parul este lung, drept, neted spre aspru, cu subpar des. La gat formeaza guler si coama bogata, iar pe urechi, picioare, coapse, degete si coada franjuri.

Culoarea: sunt admise toate culorile, mai putin albinos si cafeniu. Masca neagra este de dorit.

Talia si masa corporala: mascul si femela - 15-25 cm, respectiv 2-8 kg.

CANICHE

Cunoscuta si sub denumirea germana de Pudel, aceasta rasa este una dintre cele mai vechi. Chiar si denumirea sa ii arata principalele caracteristici de vanator si inotator.

Originar din Nord-Estul Africii, unde era folosit la paza turmelor, a ajuns in Europa, unde a fost incrucisat cu diferite rase indigene, mai ales Cao de Aqua, iar apoi prin selectii succesive s-a ajuns la exemplare foarte dotate, atat pentru vanatoare cat si pentru inot.

Caine de constructie armonioasa, cu capul distins, drept, proportionat fata de corp, craniul bine modelat.

Urechile destul de lungi, atarnande, sunt prinse lateral, la nivelul ochilor. Gatul este de lungime medie, solid, uscat, usor curbat. Trupul este robust, alungit usor, torace relativ adanc si lat, spatele scurt si drept, salele ferme si musculoase.

Membrele sunt drepte, musculoase si cu aplomburi bune. Coada este prinsa sus, purtata oblic si amputata la 1/3.

Parul este de doua varietati: - buclat sau par snur. In cazul parului buclat, acesta este bogat, fin, lanos, cret, elastic, rezistent si des, de lungime egala, formand bucle uniforme.

In cazul parului snur, acesta este lanos, strans, formand suvite (snururi) caracteristice de lungime relativ egala - 20 cm.

Ambele tipuri de par se toaleteaza in mod obligatoriu, fie dupa tunsoarea tip leu sau clasica, fie dupa tunsoarea moderna.

Culoarea parului este: negru, alb, maro, argintiu, apricat (culoarea caisei). La varietatile negru, alb si argintiu, trufa este neagra, la restul este maro.

Talia si masa corporala la mascul si femela este de 45-60 cm, respectiv 20-25 kg

CANICHE MIJLOCIU

Are aceleasi insusiri cu Caniche mare, mai putin talia si masa corporala, care este de 35-45 cm, respectiv 10-15 kg pentru mascul si femela. Este un caine de companie apreciat.

CANICHE PITIC

Are aceleasi isusiri cu Caniche mare, dar este folosit doar ca si caine de companie, avand talia de maxim 35 cm, iar masa corporala de 4-6 kg.

X. OGARII

Denumiti si levrieri, ogarii reprezinta aristrocatia, raselor canine. Indiferent de rasa, toti ogarii au conformatia adaptata pentru viteza, ceea ce ii face sa semene mult intre ei.

Capul stramt si ingust, ascutit, corpul alungit, zvelt, picioare inalte si subtiri, muschi puternici. Cutia toracica foarte bine dezvoltata. Sunt primii caini creati pentru vanatoare, pe care o practicau la vedere, fara a lua urma vanatului.

Daca in trecut ogarii erau folositi la vanatoare, astazi indiferent de talia lor, ei sunt folositi mai mult pentru curse si caini de companie. La curse viteza unui ogar poate sa ajunga la 70-80 km/h, rasele cu recorduri fiind Whippet, Greyhound si Sloughi.

Rasele de ogari sunt: Ogarul afgan, Barzoiul, Deerhound, Ogar englez, Ogarul irlandez, Ogarul spaniol, Whippet, Ogarul arab, Ogarul maghiar, Ogarul pitic italian si Pharaon Hound.

OGARUL AFGAN

Aceasta rasa este foarte frumoasa. Rasa veche, primele documente de atestare a rasei fiind vechi de peste 6000 de ani. In Afganistan, tara sa de origine, cele mai bune exemplare se gasesc in muntii inalti, unde datorita conditiilor climaterice, blana lor este foarte deasa si bogata, odata cu scaderea altitudinii scazand si calitatea exemplarelor. Daca in tara de origine este folosit la vanatoarea de leopard, sacal, lup, gazele si cerbi, precum si la paza turmelor de oi, in Europa este utilizat doar la cursele de ogari si caine de companie.

Ogarul afgan este un caine deosebit, cu un corp armonios, care da impresia de forta si demnitate. Capul proportionat fata de marimea corpului este purtat sus si mandru; craniul este lung dar nu prea ingust, botul lung, urechile prinse jos si spre inapoi, sunt purtate lipite de cap. Gatul este puternic si lung, trunchiul viguros, pieptul adanc, spatele plat, de lungime mijlocie; membrele au osatura puternica, sunt drepte si musculoase. Coada destul de lunga, varful fiind sub forma de spirala.

Parul este fin, matasos si lung pe toata suprafata corpului. Pe cap parul este scurt si neted, bine aderent la piele, iar pe linia superioara si pe coada, lungimea este moderata.

Culori: sunt permise toate culorile, dar sunt preferate cremul si galbenul-auriu.

Talia si masa corporala: la mascul - 68,5-73,6 cm, respectiv 25-30 kg; femela - 62,5-66,1 cm, respectiv 25-30 kg.

Grupa I-a. Caini ciobanesti, de paza, de protectie si utilitari

Ciobanesc romanesc Mioritic

Ciobanesc german Puli

Ciobanesc iugoslav de Sarplanine Ciobanesc belgian

Grupa a II-a. Caini de paza si aparare

Dog argentianian Ciobanesc caucazian

Dog german negru      Schnauzer urias (Riesen schnauzer)

Doberman Boxer

Mastino Napoletano

Dog german

Grupa a III-a. Terrieri - caini de vizuina

Foxterrier Terrier irlandez

Airedale Terrier      Welsh Terrier

American Staffordshire - Terrier

Grupa a IV-a Teckeli

Teckel pitic cu par aspru

Teckel German Standard

Grupa a V-a. Caini nordici si de tractiune

Chow-Chow Wolfspitz

Grupa a VI-a A. Caini gonitori pentru vanat mare, caini pontatori si de hartuiala

Copoi de Hanovra Marele albastru de Gasconia

Marele anglo-francez tricolor Caine pentru vulpi. Foxhound

Grupa a VI-a B. Caini gonitori pentru vanatul mic, caini pentru hatisuri

Basset Hound Copoi ardelenesc

Dalmatian Copoi grecesc

GRUPA a VII-a. Prepelicari-pontatori

Brac german Pudel pointer

Prepelicar danez Brac maghiar cu par aspru (Viszla)

Grupa a VIII-a. Caini de vanatoare

Pontatori, aportori, scotocitori (rase britanice)

Pointer Setter englez

Retriever cu blana buclata Cocker Spaniel

Setter irlandez

Brac

Grupa a IX-a. Caini insotitori-de agrement

Pekinez      Schnauzer pitic sare-piper

Canich King Charles Spaniel

Grupa a X-a. OGARI

Barzoi-Ogar rusesc Ogar afgan

Ogar persan Ogar arab

Whippet

2. REPRODUCTIA CAINILOR

Pubertatea apare la 8-12 luni, dar varsta optima de reproductie este de 18-20 de luni, deoarece numai la aceasta varsta dezvoltarea corporala permite obtinerea unor pui vigurosi si sanatosi.

Catelele sunt diestrice, adica anual manifesta doua cicluri de calduri la un interval de 6-8 luni.

Durata caldurilor este de 14-20 de zile. Primul ciclu se manifesta in martie-mai, iar al doilea se manifesta toamna. De obicei cateaua se da la monta numai in ciclul de primavara, cand cateii se nasc in conditii mai favorabile.

In primele 4-5 zile de calduri cateaua nu accepta masculul. Intensitatea maxima a caldurilor este intre a 9-a si a 12-a zi, cand se recomanda imperecherea. Pentru siguranta femela se va imperechea de 2-3 ori in aceeasi perioada de calduri (din 24 in 24 de ore).

Un mascul adult poate monta intr-un an 30 de catele, cei varstnici si tineri cate 15 femele.

Durata gestatiei este de 9 saptamani cu variatii in plus sau in minus de 2-5 zile (59-64 zile). In prima luna de gestatie, este posibil ca femelele sa nu manifeste semne exterioare de gestatie, insa incepand din luna a 2-a observam: comportament mai linistit, creste pofta de mancare, abdomenul se mareste.

Intre a 40-45-a zi de gestatie, prin palpatia cavitatii abdominale se simt fetusii.

Apropierea fatarii este indicata de nelinistea catelei, tumefierea vulvei si "caderea abdomenului".

Fatarea dureaza 3-4 ore, cateau isi rupe invelitorile fetale si cordonul ombilical, linge puiul si-l apropie de mamela, ea consuma toate invelitorile fetale si trebuie sa nu fie deranjata, pentruca odata cu acestea ea ingera o serie de hormoni si produsi galactogeni.

Cateii sunt expulzati la intervale de 20-30 de minute. La o fatare se obtin intre 1-15 pui (in medie 4-7 pui). Rasele pitice si primiparele fata un numar mai mic de produsi (2-5). Puii sunt, mici nu aud si au ochii inchisi (pana la 10-12 zile).

Cainii se folosesc la reproductie pana la 8 ani.

3. CRESTEREA TINERETULUI CANIN

Intensitatea de crestere a puilor este foarte mare, masa corporala de la nastere la 25 de zile se mareste de 4 ori, iar pana la intarcare creste de 8 ori. Aceasta intensitate mare de crestere este datorata faptului ca laptele matern are o compozitie complexa si o concentratie mare in proteine, vitamine si saruri minerale.

In primele zile de viata, puii sug aproape continuu. Incepand cu saptamana a 3-a ei vad si aud si incep sa iasa din cuib. La 4 saptamani ei incep sa consume din hrana mamei si sunt bine dezvoltati. O catea bine dezvoltata poate alapta 4-5 pui. Daca a fatat mai multi si dorim sa-i pastram, ei vor trebui hraniti artificial cu lapte "maternizat" (la 60 ml lapte de vaca se adauga un ou de gaina crud, se omogenizeaza bine si se administreaza cald la 29-300 C din 2 in 2 ore, pana la varsta de 12 zile, apoi din 3 in 3 ore pana la 30 de zile, apoi de 4 ori pe zi. Administrarea se face cu biberonul in primele 2 saptamani, apoi in farfurie.

Noaptea se asigura un repaus de 6-7 ore. Suplimentarea laptelui se poate face si numai cu lapte de vaca, in cazul in care cateaua nu are sufucient lapte. Din a treia saptamana, in lapte se introduce gris, iar dupa 30 de zile cateii pot fi hraniti suplimentar cu supa de carne, carne fiarta, iar dupa 40 de zile pot fi hraniti si cu carne cruda tocata.

Intarcarea cateilor se face treptat, ea incepe la 6 saptamani si se termina in jurul a 50 de zile. In acest interval se face trecerea de la regimul lactat matern la hranirea animalului adult. Acum se inregistreaza cele mai mari sporuri de crestere.

Aceasta perioada este critica pentru catei; de aceea ea trebuie supravegheata si facuta cu grija. O alta perioada critica este la 4 luni cand blana de catel se schimba.

4. HRANIREA CAINILOR

Va tine cont de varsta animalului, de starea fiziologica, de activitatea pe care o depune animalul si bineinteles de masa lui corporala. Cainii sunt carnivori, dar pot fi hraniti cu o alimentatie mixta, in care carnea sa reprezinte 50% din ratia zilnica.

Cainele are o serie de particularitati digestive de care trebuie sa se tina cont, astfel:

- stomacul are o capacitate foarte mare si secreta o cantitate mare de suc gastric, care asigura digestia proteinei in stomac si dizolvarea partilor minerale din oase (pH 1-2).

- intestinele au o capacitate si lungime mica.

De exemplu suprafata digestiva a cainelui este de 6 ori mai mica decat a calului, de aceea alimentele administrate trebuie sa fie de 6 ori mai concentrate (raportat la masa corporala vie).

Cel mai important aliment din hrana cainilor este carnea de la toate speciile, dar in special de la bovine si cabaline, administrata cruda sau fiarta. In hrana cainilor mai intra viscerele bine fierte, faina de carne-oase, laptele, ouale, sangele si grasimile animale.

Dintre alimentele de origine vegetala intra fainurile, legumele, verdeturile, fructele si uleiurile vegetale. Legumele si fainurile (de grau, orz, ovaz, mazare) se administreaza fierte.

Un caine adult de 30 kg trebuie sa primeasca zilnic 2500-2700 calorii. Orientativ zilnic un caine (de 30 kg) trebuie sa primeasca: 700 g carne, 200 g paine, 200 g faina de porumb, 50 g paste fainoase, 50 g grasime animala si 100 g legume, sare.

O catea care alapteaza 5 catei si are o masa corporala de 30 kg trebuie sa primeasca zilnic 3630 calorii (deoarece ea produce 1,5 l lapte/zi) iar ratia ei trebuie sa fie formata din: 1 kg carne, 1litru lapte de vaca, 200 g paine, 250 g faina de porumb, 200 g legume, 20 g faina de oase si 50 g grasime animala. Hrana se administreaza in 3 tainuri.

Apa este indispensabila, ea trebuie asigurata la discretie si de calitate corespunzatoare. Cainii legati trebuie sa fie adapati de 3 ori pe zi sau sa aiba apa la discretie.

5. ADAPOSTIREA CAINILOR

Adapostul pentru un caine de paza este o cusca facuta din scanduri bine prinse cu un acoperis impermeabil si ridicata la 20-30 cm de sol pentru a fi ferit de umezeala.

In cusca se poate pune un covoras (o bucata de plus sau paie). Dimensiunile custii variaza cu talia animalului dar ea nu trebuie sa aiba o lungime mai mica de un metru, o largime minima de 80 cm si o inaltime de 80 cm. Marginea anterioara a custii trebuie sa aiba un prag de 7-8 cm pentru a nu permite asternutului sa fie aruncat afara.

In crescatorii se fac adaposturi speciale de caramida, captusite cu scandura.

Adapostirea cainilor si mijloace moderne de transport pentru caini



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4440
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved