Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

NECESARUL DE HRANA SI APA AL ANIMALELOR

Animale

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Lumea animala
BOALA SPLINEI MARMORATE A FAZANILOR
Caile biliare
Soparlita, soparla de nisip
Rinichiul
Pulmonii
Caile respiratorii
BOALA MAREK
DATE BIBLIOGRAFICE PRIVIND CRESTEREA IEPURILOR IN CUSTI
Specii de Animale Disparute din Romania

TERMENI importanti pentru acest document

NECESARUL DE HRANA SI APA AL ANIMALELOR

Factorii care influenteaza necesarul de hrana al animalelor.




Nec de hrana al animalelor exprimat in kg SU/zi e influentat de o serie de factori care depind de nutr de animale si de cond de mediu.

v    Concentratia energetica a ratiilor:

Daca e scazuta, situatie in care se regasesc rumegatoarele, pe masura cresterii niv energetic creste si consumul de hrana (kg SU/zi), evident creste si niv de energie. Se poate vb de o reglare fizica a consumului data de satietatea nutr care compun ratiile.

Daca conc energiei a ratiilor e ridicata , situatie in care se gasesc monogastricele, at pe masura cresterii niv energetic consumul de hrana scade, totusi consumul de energie nu scade ramanand ct sau avad o usoara tendinta de crestere. Se poate vb in aceasta situatie de o reglare metabolica a consumului, explicabila prin faptul ca anumiti centii din hipotalamus st sensibili la conc metabolitilor energetici ai plasmei, in special la conc in glucoza.

v    Raportul concentrate nutr de volum.

Daca animalelor rumegatoare care consuma un nutr de volum la discretie, li se administreaza si concentrate at consumul total de hrana creste, desi consumul de nutr de volum scade.

v    Forma de prezentare a nutr

Nutr combinate granulate fata de cele pulbere negranulate st consumate in cant mai mari de monogastrice, iar fibroasele tocate fata de cele netocate st consumate in cant mai mari de rumegatoare.

v    Specia

La niveluri de intretinere sau la niveluri de hranire mici prin raportare la greutatea corporala spp de talie mica consuma mai mult decat cele de talie mare.

Ex: Ovinele (spp de talie mica) prin raportare la 100 kg GC consuma 4-6 kg.

v    Varsta

Odata cu inaintarea in varsta si greutate animalele de acelasi tip productiv consuma mai multa hrana, daca se raporteaza la GC, at pe masuna inaintarii animalelor in varsta consumul scade.

Nivelul productiv

Pe masura cresterii niv productiv creste si niv de hrana. Exemplificand pe prod de lapte a vacilor se considera ca, consumul de hrana g SU/kg lapte creste liniar.

Stadiul lactatiei

E cunoscut faptul ca dupa fatare consumul de hrana al femelelor scade, urmand ca dupa aceea sa se restabileasca.

Ex: La vacile in lactatie consumul de hrana scade pana catre a 2-a luna de lactatie, se mentine relativ ct 2-3 luni, apoi creste iar catre sf lactatiei ,scade.

Factorii de mediu

Temperatura influenteaza in mod evident consumul de hrana. La temp mici consumul creste, iar la temp mari, scade. In sit a 2-a ,pt a evita o scadere brusca a consumului si a produsului se recomanda marirea conc energetice a hranei.

Sistemul unitatiilor de satietate

In incercarea de a prevedea cat mai exact cant de furaj ( volum ) care poate fi consumata de rumegatoare s-a propus un sistem, sistemul unit de satietate.

Cant de furaje pe care o consuma un rumegator depinde de:

Capacitatea de ingestie a animalului det de spp, rasa, varsta, stare fiziologica, etc.

Ingestibilitatea furajelor det de caracteristicile chim si fizico-chim ale nutr.

Acestea st elem pe care le imbina sist de satietate.

S-au propus 3 unit de satietate:

Unit satietate ovine (USO) 75/SU furaj (g/kg) 0,75.

75- repr cant de iarba de pasune expimata in g SU/g GM ,repr cant de iarba de pasune consumata de oaie.



Unit satietate vaci in lactatie (USL) 140.

140- repr cant de iarba de pasune consumata de vacile in lactatie.

Unit satietate bovine (USB) 95.

95 repr cant de iarba de pasune consumata de bovinele standard,altele decat vacile in lactatie, adica juninca de 18 luni si 450 kg.

Prin urmare: pt calculul celor 3 unit trebuie cunoscuta cant de SU consumata de animale din furajul a carui satietate urmeaza a se stabilii. Acest lucru se poate face prin experiente pe animale sau cu ajutorul unor relatii care au in spate tot exteriente pe animale.

De ex: Oilor li se adiministreaza lucerna deshidratata, iar aceasta e consumata in 75 g SU/kg 0,75 ,lucerna deshidratata are 1 USO, de asemenea tot oilor li se administreaza paie , care st consumate in cant de 30g SU/kg 0,75,at USO= 2,5. Presupunand ca, capacitatea de ingestie e de 2,5 USO inseamna ca oile nu pot consuma decat 1 kg de SU prin paie, dar pot consuma 2,5 kg SU deshidratata.

Fenomenele de substituire furaje- concentrate

Daca rumegatoarelor li se administreaza un furaj la discretie, acesta e consumat intr-o anumita cant.

Daca alaturi de furaj (F) in ratie se adauga si concentrate (C) at scade cant de furaj ingerata dupa rel: F=C * S, unde S- coef de substitutie. Acestia teoretic pot oscila intre 0-1, insa cele mai multe valori se oscileaza intre 0,5, e posibil ca S sa devina si negativ, aceasta se intampla in cazul in care rumegatoarele care st hranite cu grosiere (paie) li se adauga in ratie un concentrat proteic.

De ex: Vacilor in lactatie li se administreaza siloz de porumb consumat in 14 kg SU/zi, daca lg silozul de porumb se adauga 20kg SU concentrate si S=0,5 at cant de SU totala consumata de vaci va fi de 15 kg SU.

SP= 14 kg SU/zi (silozul consumat in cant de 12 kg)

C= 4 kg SU/zi

S= 0,5 kg SU/zi

Factori care influenteaza consumul de apa al animalelor

Cont nutr in SU

Daca ratiile animalelor st alcatuite din nutr cu un cont mare in SU at consumul de apa creste, fapt explicabil prin intensificarea unor cai metabolice, marirea unor pierderi de apa la niv ap respirator si cresterea cant de urina.

Compozitia ratiilor

Daca ratiile au un cont mai mare in prot , consumul de apa creste, fapt ce poate fi explicat in primul rand prim marirea cant de urina conditia eliminarii mai mare de subproduse ale prot.

De ex: Daca porcilor la ingrasat li se administreaza prot cu 16 % ,consumul de apa creste cu 35% fata de situatia in care li se administreaza ratii cu 12 % prot.

Daca ratiile cont cant mai mari de celuloza creste consumul de apa, de data aceasta explicatia consta in cresterea cant de apa eliminata prin fecale.

Daca ratiile contin mai multe minerale in special NaCl creste consumul de apa.

Starea fiziologica

Lactatia influenteaza in mare masura consumul de apa.

De ex: La oile in lactatie fata de cele sterpe consumul de apa creste cu 100% la inceput si cu 40 % la sf ei; la scroafe in primele 3 zile de lactatie consumul de apa e foarte mic, fapt care poate fi explicat si prin consumul de hrana f mic. Dupa cele 3 zile de lactatie pe masura cresterii consumului de hrana creste si consumul de apa.




Gestatia cel putin in primele 2/3 ale ei influenteaza in mica masura consumul de apa, in ultima 1/3 se constata o crestere a consumului de apa ca urmare a fixarii apei in lichidele fetale.

Temp mediului si a apei de baut

Temp mediului influenteaza semnificativ consumul de apa la rumegatoare, la temp ale mediului sub 100 C consumul de apa scade, pe masura cresterii temp de la 10 catre 200 consumul de apa creste aproape liniar, iar peste 250 consumul de apa creste evident cu cond ca temp apei sa nu fie prea mare. Se considera ca temp optima a apei de baut e de 12-180. Prin urmare daca e foarte cald afara si apa e calda, consumul de apa scade. Daca apa se mentine neinghetata peste 00 si temp mediului e scazuta consumul de apa nu e influentat semnificativ.

Forma de administrare a apei

Daca apa e administrata la discretie animalele beau mai multa apa decat daca se administreaza periodic.

Calitatea apei

Ca si in cazul omului si pt animale apa trebuie sa indeplineasca anumite standarde.

De ex: Cont de NaCl trebuie sa fie mai mic de 10 g/l ,in cant mai mari scade consumul de hrana si pot apare intoxicatii.

Continutul in sulfati sa fie mai mic de 1 g/l ,in cant mai mari apare diareea.

Cont in nitrati sa fie mai mic de 100 ppm, altfel apar tulburari hematologice.

Necesarul de apa al animalelor

Corespunde pierderilor de apa din organism care survin pe urmat cai:

o      Prin fecale si urina

o      Prin produse animaliere

o      Prin termoreglare

Animalele se aprovizioneaza prin apa de baut , prin apa rezultata in org in urma unor reactii biochim si prin apa cont de nutr.

De ex: Arderea, oridarea 1 kg de grasime in corp se soldeaza cu peste 1070 g apa, 1 kg prot 400 g apa.

In insuficienta de apa intr-o prima faza se constata o reducere a volumului lichidelor extracelulare, o crestere a conc lor si o reducere a volumului urinei. In a 2-a faza are loc scaderea lichidelor intracelulare si o crestere a conc lor. In a 3-a faza are loc o degradare a celulelor, a prot celulare. Pasul urmat: moartea.

Animalele suporta mai usor insuficienta hranei decat a apei, ele daca st hranite cu cant foarte mici de nutr sau st in inanitie isi pot imobiliza toare resursele de grasime si din prot de rezerva, insa pierderea a 10-15 % din apa structurala a org e fatala.

Necesarul de apa al animalelor se poate exprima in mai multe feluri:

o      L apa/kg SU hrana ingerata. In aceasta forma de exprimare cel mai ridicat necesarul de apa il au vacile la inceputul lactatiei si scroafele (5-6) , vacile la sf lactatiei (4-5), animalele la ingrasat (3-4), cai,oi,caini,pisici (2,5-3), iepuri (1,5-2).

o      L apa/cap/zi . O modalitate mai imprecisa insa mai elocventa. Vacile in lactatie de mare productie pot bea 100-120 l apa/zi, scroafele in lactatie 20-25 l apa/zi, iar gaina 0,2-0,3 l apa/zi.

o      L apa/kg lapte produs. La vacile in lactatie necesarul sub acesta forma e de 5-6.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1615
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site