METODOLGIA STUDIILOR CULTURALE (II) - Eclectism si interdisciplinaritate: curiozitate si cunoastere

METODOLGIA STUDIILOR CULTURALE (II) Eclectism si interdisciplinaritate: curiozitate si cunoastere

Ø      CURIOZITATEA de la vitium la virtus, in istoria culturala occidentala

Sf. Augustin: vitium curiositatis = topos in cultura medievala

intensa coloratura morala (trecerea: Vechiul - Noul Testament)

autorii patristici dinaintea lui Augustin:

simplitatea credintei à curiozitate

in acord cu restrictiile sfideaza dogma

dogmatice

cunoasterea 'corecta' si cunoastere

'cuvenita' excesiva

curiosi = cei interesati de lucrurile lumesti à distragere de la studiul celor spirituale si de la evolutia sufletului

concupiscentia oculorum

avaritia

vana gloria = pacate,

voluptas carnis alaturi de

luxuria pacatul sau viciul

superbia curiozitatii

sapientia = cunoasterea à curiositas

celor divine       sacramentum diaboli

crestina pagana

ortodoxa eretica

spirituala trupeasca

canonica nelimitata

perspectiva epistemologica: curiozitatea = acces la mai mult

necunoscut

straniu

miraculos

spiritul neaventurier grecesc è nu exista un termen anume pentru curiozitate

περιεργία 'supraexactitate'

πολυπραγμοσύνη 'hiperactivitate, implicare in

multe'

ιστορειν 'a investiga, a cerceta'

ζητειν 'a cauta, a dori'

τόλμα 'curaj, temeritate, indrazneala'

curiositas mirabilium

- polymath-ul elenistic si renascentist-baroc

( < 'cel care a invatat mult';

lat. homo universalis > it. uomo universale)

- diletantul erudit (< it. dilettare 'a delecta')

- pelerinul cuvios

= angajati in cautare de altceva

cultura crestina medievala: pelerinajul (peregrinatio) catre locurile sfinte = instituttie culturala a unei religii cu locul identitar fundamental plasat in alteritate à homo viator

mappae mundi

reconfigurarea geografica a Europei crestine

(minunile plasate in nordul sau la periferia

continentului)

- mirabilia urbis Romae

sec. XIII: descoperirea teritoriilor dincolo de Islam

si Bizant (Marco Polo in imperiul mongol)

cultura renascentista a descoperirilor: intalnirea cu alteritatea

- Cristofor Columb: dorinta de a cunoaste

secretele

lumii

- lauda plinatatii lumii: mirabilia Dei =

= obiect de cercetare si cunoastere è

è justificarea descoperirilor

è necesitatea convertirii la dreapta credinta

curiositas = virtus christiana

- mirabilia & cabinete de curiozitati (sec. XVII)

polymath sau polyhistor = omul de stiinta baroc

viziune pansemiotica asupra lumii: emblem-books:

o       fiecare obiect, natural sau artificial, semnifica alt sau alte obiect(e)

o       obiectele lumii = o colectie de loci memoriae

o       limbajul miraculos al lumii transmite cunoasterea mistica in forme iconografice simbolice à rolul si rostul cartilor 'emblema' ( 'insertie' < εν- βάλλειν 'a arunca in, a implanta in')

polyhistorismus baroc = viziune enciclopedica, universalista, ne-/pre-specializata, multipla (scientia supervacua) alimentata de discipline neconectate intre ele, astfel incat sa includa toate disciplinele = ambitia ERUDITIEI

e.g. cartile-emblema = obiect de studiu multi- si inter-disciplinar:

- istoria artei

- poezie

- etica & religie

- astrologie & astronomie

- numerologie

- lingvistica

- mistica

- Wunderkammer = institutie culturala baroca

- lumea la scara mica = creatia muzeificata

- 'enciclopedia' lumii inaintea celebrei Encyclopdie iluministe

- opere de arta

- statui antice

- pietre pretioase

- ceasuri

- instrumente astronomice

- medalii si medalioane

- cochilii

- coji de nuci de cocos

- instrumente optice

- cristale

- fructe cu forme ciudate

- crocodili impaiati

accent pe straniu, singular, necunoscut = Wunder intr-un spatiu cultural (Kammer)

conglomerat neordonat conform dispunerii specializate

lumea cunoscuta (oecumene) ramane relativ in afara acestui perimetru

e.g. Museum Kircherianum

cultura iluminista a lui aude sapere si a cunoasterii

specializate, disciplinate

viziunea specializata = conditie a cunoasterii

precise (praecisus < praecaedere 'a taia din capul locului, a scurta' prae- 'dinainte, anterior' < caedere 'a taia'

viziunea moderna asupra cunoasterii stiintifice

respectul pentru specialist (species vs. genus proximus)

- evolutie: caracterul moral à caracterul intelectual

al cunoasterii

arcana naturae valorizarea pozitiva a

arcana Dei - distantei

arcana imperii - alteritatii

intelectualii europeni = membri ai unei

respublica literatorum

- evolutie: sapere cu sens moral (a fi intelept) à

à sapere cu sens epistemologic

(a cunoaste, a cauta adevarul)

e.g. 'Biblioteca Regelui' = colectiile regelui

George III

lumea naturala

pamantul, rocile, fosilele

medalii, monezi

- vase antice

- antichitati

- obiecte de topografie

- manuscrise si carti

- obiecte de cult

- exponate din culturi exotice

(Americile, Pacificul,

Australia, Africa)

rigoare taxinomica, ordonare pe domenii, genuri, specii

lumea naturala vs. lumea artificiala (natura vs. cultura)

enciclopedism de viziune si metoda: totul este ordonat, reglat, conform = pasiunea stiintei precise, a experientei directe si a experimentului de laborator, a ratiunii instrumentale

Ø      ECLECTISM < 'din' λέγειν 'a allege, a selecta'

= mod de a aborda cunoasterea recurgand la o serie si o varietate de

viziuni, conceptii, metode

pluralitate cantitativa si calitativa

porozitate atitudinala si conceptuala

gustul pentru eruditia predisciplinara

respectul pentru alteritate

= in ocurenta istorica:

antichitatea clasica

sec. II: Diogene Laertius = doxograf, autor al lucrarii Vietile si opiniile filosofilor eminenti, canon intelectual acreditat drept historia philosophica 'istoria filofosiei'

mentioneaza Scoala eclectica fondata de Potamon

din Alexandria, care recurgea la cunostintele

tuturor 'sectelor' existente (secta 'urmas,

successor ' < sequi 'a urma, a veni dupa':

- platonisti

- aristotelieni

- stoici

- epicureisti

- cinici

- historuia philosophica = prima intersectie:

istorie - filosofie = origine a stiintei moderne si a disciplinei moderne filosofie in perspectiva istorica à istoria filosofiei & istoria ideilor

confluenta a diverse miscari intelectuale

- invatatura antica clasica

- patristica

- reforma religioasa evangelica

- 'stiinta' opiniilor (doxologia)      =

- filozofarea libera

agenda

compozita, nediferentiata,

contradictorie, din perspective

cunoasterii disciplinare moderne

istoria critica adoptata ca baza a cunoasterii si

intelegerii

Diogene Laertius 'adoptat' ca precursor al

savantului iluminist

- methodus

- modus

- ratio

- genus philosophandi

Renastere

sec. XV: Lorenzo Valla (1406-57), De falso credita et

ementita Constantini donatione declamatio

sec. XVI : Desiderius Erasmus Roterodamus (1466-

1536) = traducator al clasicilor, sustinator al Bibliei

in traducere moderna, autor al Encomium

Moriae (1509), atac la adresa Bisericii

Catolice

viziunea non-dogmatica, 'liberala

Sec. XVII

Justus Lipsius (1547-1606), umanist si filolog belgian,

deplange descoperirea tardiva a filosofiei

'elective' sau 'eclectice' a lui Potamon

Johann Heinrich Alsted (1588-1638), prelat protestant,

se recunoaste ca eclectic si ai plaseaza pe

succesorii intelectual ai umanistilor Pico

della Mirandola (1463-94) si Petrus

Ramus (1515-72) ca membri ai unei

secta electiva

- libertas philosophandi = atitudinea care pregateste

Revolutia Stiintifica

o       largirea campului cunoasterii (sincronic si

diacronic)

o       viziunea cuprinzatoare': philosophia

novantiqua

= sinteza: antici & moderni

- emancipare de dogma

crestina institutionalizata

- antiautoritarism, cf.

Erasmus: 'non jurare in

verba magistri

o       Ramus: nici o secta, in afara celei a adevarului (secta veritatis)

Gerhard Johann Vossius (1577-1649), umanist si teolog

olandez, apara eclectismul ca

secta electiva. sive electrix = mod de a

investiga lumea recurgand la toate opiniile

(crestine & pagane)

ECLECSTISMUL ≠ simpla acumulare de cunostinte

≠ reconciliere de viziuni

= metoda de separare :

adevar à opinie (dogma,

fals

stiinta à superstitie

= metoda de unire :

traditia doxografica à cercetarea

stiintifica

Johann Christoph Sturm (1635-1703), De philosophia sectaria =

= aparare a metodei eclectice, date fiind multitudinea si varietatea cunoasterii, cat si limitele oricarei stiinte si ale oricarui invatat

- elogiu la adresa societatilor stiintifice europene (Royal Society, Londra; Scrutatorum Naturae Regium Concilium, Paris; Collegia Eruditorum, Roma)

- sustinerea metodei experimantale

Jakob Thomasius (1622-84), profesor si rector al Universitatii din Leipzig, coleg cu Leibniz, introduce metoda eclectica in scoala germana

Arnold Wesenfeld (m. 1727), profesor de logica, metafizica si etica la Universitatea din Frankfurt, lanseaza sintamga 'filosofie sectara si eclectica', in Dissertationes philosophicae quatuor selectioris de philosophia sectaria et eclectica (1694)

ECLECTISMUL = metoda bazata pe observarea naturii si a scrierilor invatatilor (natura et scripa eruditorum)

= fondatoarea unei 'republici a literelor' (societas litterarum), in care se intalnesc:

o       anticii

o       modernii

o       posteritatea

Anon., Vietile filosofilor antici (1702), sustine cunoasterea in functie de spiritul locului si al timpului (ad genus seculi et locorum)

Christoph August Heumann, fondatorul seriei Acta Philosopharum (1715-21), Halle, devotat noii discipline numite istoria filosofiei, 'literatura' recenta in domeniu

interesat de influente ca:

o       mediul

o       clima

o       stelele

o       perioadele istorice

(genius locorum sau genius seculi?)

Ø     ISTORIA IDEILOR

J.J. Brucker, Istoria critica a filosofiei (1741-43) =

= aparare a istoriei filosofiei si a metodei

eclectice

= trecere in revista a filosofiei de la originile

'barbare' la timpurile luminate

= definitie a istoriei filosofiei ca

istorie a doctrinelor

istorie a oamenilor

istorie a intelegerii umane

(historia intellectus humani)

Istoria doctrinei ideilor (1723)

- lanseaza sintagma 'istoria ideilor',

imprumutata de la Vico

extindere a epocii in care apare filosofia la

timpurile barbare è extindere a istoriei ideilor

Victor Cousin (1792-1867), filosof francez cunoscut drept eclectic ca metoda si viziune

legaturi intelectuale cu Hegel. Schelling, Goethe

studios al lui Kant

introduce Scienza nuova a lui Vico in Franta

il incurajeaza pe Edgar Quinet, prietenul lui Jules Michelet, sa traduca 'ideea de filosofie a istoriei' a lui Herder

il socoteste pe Brucker parintele istoriei filosofiei

'ideile' = monede de schimb in diferite contexte, de-a lungul secolelor

istoria ideilor in legatura si relatie cu istoria evenimentelor

Henri Berr (1863-1954), istoric si filosof francez, fonmdatorul

Revue de Synthèse (1900), in care il atrage pe

Lucien Febvre

'istoria intelectuala, istoria ideilor si

a credintelor'