Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Rolul presei in societate si influenta ei

Jurnalism

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Rolul presei in societate si influenta ei
Libertatea presei – cea mai importanta valoare a jurnalistilor


Rolul presei in societate si influenta ei

Relatia dintre mass-media si societate poate fi descrisa prin prisma functilor presei, a influentelor pe care le are asupra societatii si prin rolurile pe care le indeplineste.

In dictionarul de sociologie functia este definita prin “contributia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerinte a sistemului din care face parte, contribuind la mentinerea si dezvoltarea acestuia” . Despre functiile comunicarii in masa s-a scris foarte mult si s-au facut diferite clasificari. Astfel H. Lasswell a definit trei functii: supravegherea mediului inconjurator, corelarea diferiteleor parti ale societatii si transmiterea traditiilor de la o generatie la alta. Leo Thayer, un socoilog american, identifica sapte functii ale presei: de socializare- presa oferind materia pentru diccutiile dintre oameni; de identitate- pentru ca ritmeaza existenta noastra dandu-i un contur specific; de mitologizare- creaza modele simbolice ale culturii noastre; de compensare- ofera experiente afective; de informare; de divertisment- ocupa timpul liber; de educatie- modeleaza indivizii. Sintetizand diversele teorii si moduri de abordare, Denis McQuail stabileste doua mari familii de functii: 1. pentru societate in ansamblul ei: de informare, de socializare, de asigurare a continuitatii, de divertisment, de mobilizare; 2. pentru indivizi luati in parte: de informare de stabilire a identitatii personale, de integrare in societate, de divertisment.



Facand o sinteza a mai multori autori, Mihai Coman propune urmatoarele functii ale mass media:

  • Functia de informare- presa este cea care ne ofera informatii politice, stiintifice etc
  • Functia de interpretare- “ o stire nu este numai o suma de informatii. O stire este o viziune cultural determinata, asupra unor informatii.”
  • Functia de “legatura”- produsele mass- media creeaza o legatura nevazuta intre oameni, fiindca acestia sunt expusiconstant acelorasi mesaje. Multi sociologi considera presa ca un liant al societatii stimuland interactiunea sociala.
  • Functia de culturalizare- mass media prin mesajele sale a preluat o parte din transmiterea valorilor si modelelor culturale, a mesajelor de formare a gandirii si comportamentului.
  • Functia de divertisment- produsele mass- media raspund nevoilor oamenilor de relaxare, de odihna de evadare din grijile cotidiene.

Mijloacele de comunicare in masa au o uriasa forta de influentare a consumatorului de informatie,adica a publicului. Acest lucru este valabil atat in domeniul comercial, cat si in cel al vietii publice si politice. Mai mult decat atat, se remarca faptul ca tehnicile din domeniul comercial sunt transferate in zona politicului. Un politician este prezentat, “lansat” publicului cu aceleasi tehnici utilizate in lansarea unei marci noi de pasta de dinti sau sapun.

Barnard Cohen a dezvoltat conceptul cum ca presa nu le poate spune oamenilor ce sa gandeasca, dar reuseste extrem de bine sa le puna la ce sa se gandeasca . Mc Combs si Shaw au confirmat pe plan empiric aceasta sugestie teoretica, oamenii din presa ofera publicului structuri ierarhice si pun un accent deosebit asupra unor evenimente si persoane prin cantitatea de informati prezentate la un moment dat.

In anii ‘70 Noelle Neumann, o cercetatoare germana, a elaborat teoria spiralei tacerii. Ea a plecat de la faptul ca influenta mediatica este foarte greu de dovedit, pentru ca opinia publica obliga individul sa se retina, sa nu-si dezvaluie optiunile proprii. In viziunea cercetatoarei, individul are un astfel de comportament pentru ca el considera mai importante opiniile majoritatii. Fundamentul teoriei cercetatoarei germane este faptul ca ea considera televiziunea un canal de comunicare care nu permite selectia individuala: oamenii se uita la televizor fara sa se intrebe ce imagini vad. Ea considera ca mecanismul individului de autoaparare, selectivitatea lui actioneaza foarte slab in cazul in care acesta urmareste o emisiune tv. Nu de putine ori ati auzit explicatia: este adevarat pentru ca am vazut la televizor. La nivelul psihologiei individuale este foarte greu sa pui la indoiala ceea ce ai vazut cu propriii ochi. De aceea, manipularea prin televiziune are cel mai puternic impact.

Oamenii au tendinta sa se alinieze la un curent de opinie, sa faca parte dintr-un grup, sa fie recunoscuti de grup. Din acest motiv, cel care are o opinie despre care crede ca este impartasita de grup isi exprima opinia mai apasat, si o sustine cu mai mult curaj decat cel care “simte” ca opinia lui este in “minoritate”. Psihologii numesc acest fenomen “conformism de grup”.

Efectele mediatice actioneaza si asupra cresterii gradului de cunoastere a persoanelor. Aceste aspecte sunt mai putin cunoscute pentru ca efectul expunerii mediatice intereseaza mai putin companiile comerciale. Ca efect mediatic, cresterea gradului de cunoastere reprezinta un aspect pozitiv. Mass-media contribuie esential la diseminarea informatiei. Totusi la nivel general s-a observat si un efect negativ. Ca urmare a consumului mediatic, distanta dintre “cei care stiu” si “cei care nu stiu” se mareste. Din studiile facute, s-a constatat ca “cei care stiu” sunt oamenii cu educatie superioara. Ei se tin la curent cu fenomenele sociale, mai ales prin lectura presei. “Cei care nu stiu” se informeaza mai ales prin intermediul televiziunii. Evident ca “cei care stiu” au mai multe sanse sa fie bine informati decat “cei care nu stiu”.



“ Mass-media ne afecteaza profund,ele constitue o prezenta constanta in viata noastra. Alte institutii pot avea un impact mai puternic, dar nu unul atat de persistent si adanc.afilierea familiala si prieteniile se schimba pe masura ce individul se maturizeza si trece prin diferitele etape ale vietii. Scoala ocupa doar o perioada limitata din existenta noastra. Doar o pare din populatie fregventeaza, in mod regulat, biserica. In antiteza mass- media face parte din viata noastra zilnica si ne insoteste din copilarie pana la moarte. In plus mass-media au o universalitate pe care nu o are nici o alta institutie: presa ofera un bagaj comun de ideei si imagini, care depaseste barierele sociale si geografice.



C. Zamfirescu, L. Vlasceanu, Dictionar de sociologie, ed. Babel, Bucuresti 1993, p. 262

L. Thayer, On the mass-media and mass communication, ed. Inter-Media Oxford,p. 138-146

D. McQuail, Mass Comunication Theory, ed Sage Publ. London 1987,p. 71- 73

M. Coman, Introducere in sistemul mass media, ed. Polirom Bucuresti 2004, p. 83- 97

McCombs, Shaw, The Agenda- Setting of Mass-media, 1991.

L. Bogart, Commerciale Culture: The media System and the Public Interest, ed. Oxford Univesity Press 1995, p.8






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4973
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site