Pescuitul la musca artificiala - pe intelesul tuturor

Acest gen de pescuit este discutat de multi dar in Romania nu sunt multi cei ce s-au incumetat sa treaca la practicarea lui. Motivul nu este economic in majoritatea cazurilor. De obicei cei interesati nu au informatiile necesare care ar putea sa-i determine la achizitia unui echipament corespunzator si se simt nesigur in 'jungla de scule', devenind confundati si de multitudinea parerilor asa numitilor specialisti. Eu nu am pretentia ca sunt un specialist, dar am devenit un 'batran cu experienta practica'.

Metoda de pescuit in sine, nu este mult mai complicata decat pescuitul la pluta. Batul si firul sunt putin mai pretentios de ales (necesita niste cunostinte practice prealabile), alegerea mustelor necesita mult mai multe cunostinte teoretice si practice de biologie, iar lansarea necesita o indemanare ce este la un nivel mediu si accesibila ori cui. Un echipament corect ales vizavii de pestele urmarit si cu cateva ore de antrenament al lansarii de baza puteti trece la pescuitul propriuzis. Asta nu inseamna ca ve-ti prinde si peste. Prinsul depinde de restul conostinteleor pe care le aveti despre pestii propusi de a fi capturati. Cu ce se hranesc, unde ii gasiti, cand sunt activi etc.



Batul si firul special de pescuit la musca artificiala trebuie sa fie intr-un balans perfect pentru a usura executia lansarii. Un fir prea usor v-a fi greu de lansat, unul mai greu v-a fi greu de manevrat iar batul il veti simti ca o nuia subtire, ce se indoaie in toate directiile si asupra caruia nu aveti nici un control.
Din acest motiv sa creat au un sistem de clasificare. Este un sistem standardizat si este cunoscut sub numele de sistemul AFTM (American Fishing Tackle Manufacturer Association). Cat este el de corect si de folositor este un subiect aparte si nu are rost sa va incarcati memoria cu detalii de la bun inceput. Este un standard acceptat de toti producatorii de echipament de pescuit la musca artificiala si acest lucru este suficient sa-l stiti pentru inceput.

Elasticitatea batului, grosimea blankului si lungimea lui sunt diferite si pentru a lansa montura fir plutitor, forfag, musca artificiala, este nevoie ca ea sa aibe o greutate bine determinata.

Gradarea clasificarii este intre 2-12.
Atat betele cat si firele au notate carui clase ii apartin si deci este usor de a fii imperecheate. Cel putin asta a fost intentia. Ca in realitate este cu totul altfel nu este vina standardului ci a pescarilor.

In functie de conditiile de vegetatie din jurul paraului, raului si lacului, a lungimii la care trebuie lansata musca artificiala, a conditiilor meteorologice, se v-a face alegerea clasei de pescuit. Dar ea trebuie sa fie si in corelatie cu pestele urmarit. Cu cat pestele este mai mare, clasa trebuie sa fie si ea mai mare. Exista insa exceptii si este foarte greu de a stabilii reguli general valabile. In utlima instanta depinde si de filozofia de pescuit a pescarului.

Dar in general pe un parau si rauri mai inguste cu debit de apa mijlociu, peste pana la 1-2 kg, muste mici, v-a necesita un bat in clasa 2-4.

Rauri mai mari, lac, peste 2 +, muste relativ mari, - bete in clasa 5-7.

Pentru pestii ce pot atinge greutati ce depasesc 10 kg, mustele pot fi si ele 'enorme' (de la 10-15 cm in sus) si deci batul si firul trebuie sa fie capabile de a lansa aceste muste. Aici clasa potrivita v-a fi intre 8-12 si lungimile sunt in jur de 10' iar la betele de doua maini (exista si din acestea) lungimea lor incepe in jur de 11' pana la 16' in mod normal, dar exista si constructii speciale ce trec de aceasta lungime.



Atentie! Aceasta incercare de ordonare nu este o clasificare general valabila. Intentia mea este doar de a da un exemplu si o indicatie incepatorului ce in acest fel v-a putea sa-si sistematizeze alegerea.

Firul de pescuit la musca artificiala.

Acest detaliu din echipamentul necesar pescuitului la musca artificiala creeaza astazi discutiile cele mai inversunate cand este vorba de a recomanda ce fel de fir sa fie folosit de incepatori. Exista zeci de modele si din aceasta cauza si alegerea lor este mai mult o preferinta individuala decat o regula.

Se fac tot feul de tabele si firele sunt clasificate in grupe care sunt mai mult sau mai putin logice.
Eu personal ma folosesc de un sistem propriu in care am urmatoarea clasificare:

1. Level - L (grosime constanta)
2. Double taper - DT (conice la ambele capete)
3. Weight forward - WF (cu greutatea proprie concentrata in unul din capete)

Firele din prima si a doua categorie nu necesita o explicatie mai amanuntita. Dar in cadrul grupei firelor WF exista astazi o serie de grupe secundare ce creeaza confunzii si printre pescarii cu vechime. Dupa felul lor de constructie existe zeci de modele care de fapt se deosebesc doar prin lungime, grosime si materialul din care sunt construite. Dar atentie si la acest subiect! Eu ma folosesc personal de aceasta clasificare si nu incerc aici sa dau o definitie, sau sa introduc o regula. Incerc doar sa sistematizez si sa simplific conceptul, pentru ca incepatorul sa-si faca o idee despre ce exista si cam cum trebuie sa incerce singur sa-si sistematizeze cantitatea mare de informatii.

Un fir WF este compus dintr-o parte activa 'head' (cap in engleza) si o parte pasiva 'runing line' (fir de fuga - componenta pasiva ce nu participa la lansarea propriuzisa a firului). In partea activa (head) este concentrata majoritatea greutatii firului. Aceasta are o parte conica mai lunga sau mai scurta la capatul din spre musca artificiala. La partea dinspre runing line poate fi conic si cuplat direct la acesta din fabricatie. Lungimea parti active poate fi intre cativa metri pana la peste 20 de metri. (Long belly - corp lung) Conicitatea, partea activa (care in acest caz este o bucata de fir L - level) si cea pasiva pot exista si separat. In acest caz ele pot fi numite: - tippet, shooting head, running line. Pentru a le folosii ele se vor cupla unul de celalt cu bucle, ce pot exista din fabricatie, se vor construii din firul propriuzis, sau existand separat pentru a fi atasate pe capete.

Firele de pescuit la musca artificiala sunt plutitoare si scufundatoare. Acestea din urma au diferite grade de scufundare ce in general sunt date de un coeficient de scufundare in lungime pe secunda. (unitatile de masura folosite variaza in functie de fabricant si de piata de desfacere) Dar si firele plutitoare se pot clasifica in mare in doua categorii. Cele care plutesc pe suprafata apei si cele care plutesc in suprafata apei.



Controversa DT contra WF

Firele WF sunt discreditate de unii autori de articole in materie. Acestia sustin ca doar cu firle DT se pot face prezentari de mare finete. Eu nu ii critic, doar constat ca nu sunt informati suficient despre existenta unor fire moderne din categoria WF ce sunt special concepute pentru prezentari de mare finete, necesare cate o data la pescuitul mustelor artificiale uscate. Aceste fire au o conicitate lunga in jur de 10-17' si pot fi construite dintr-un material cu o densitate redusa ce le face perfecte pentru prezentari de mare finete.

Avantajul firelor Wf este ca ele ofera posibilitati de a fi croite special pentru un anumit gen de pescuit, dar in acelasi timp mentinand o calitate ce le face mult mai usor de manuit decat DT-urile, de marea majoritate a pescarilor amatori.

Tinand cont si de evolutia tehnologiilor de constructie a betelor moderne, ce marea lor majoritate se plaseaza intre categoriile celor moderat progresive si actiune de varf, firele WF sunt mult mai indicate pentru lansari de lungimi ce variaza intre 5 si 15 m decat firele DT. Ele bine inteles ca pot fi folosite si la lansari lungi dincolo de 25 de metri.

Forfagurile si tipeturile

Exista si aici o multitudine de teori si formule de calcul a lungimii forfagurilor ce pot fi construite din fire de nylon de fiecare pescar. Exista insa si cele conice facute de fabricantii de fire. Am sa incerc sa le sistematizez si sa va dau interpretarea mea vizavi de alegerea si folosirea lor.

Forfacul - il numesc eu ultimii decimetri de fir de nylon transparen cu care leg musca artificiala.

Tipet - este o portiune de fir de nylon transparent care face tranzactia de la firul opac sau translucid folosit in lansarea din pescuitul la musca artificiala si forfac. Acest tipet poate avea mai multe roluri de indeplinit. In timpul lansarii este ca un gen de carma a firului propriuzis. Pe apa trebuei sa poarte musca artificiala departe de firul de pma pentru a nu speria pestii. Lungimea lui nu are nimic de a face cu specia de peste urmarita ci in cel mai bun caz, cu adancimea la care acesta se afla.
Acum ca ve-ti folosii un tipet conic gata facut, unul impletit, opac, translucid, scufundator, plutitor etc, tineti cont de felul in care acesta patrunde in campul vizual al pesteleui si felul in care poate el fi interpretat de acesta.

Forfagul sa-l potriviti vizavii de dimensiunea mustei si de pestele pe care urmariti sa-l prindeti. Daca tot intetionati sa-i dati drumul, puneti un forfac cu ceva mai gros decat normal, pentru a putea aduce pestele la mal cat ami repede. Nu prindeti din cauza grosimii mai mari a forfacului mai bine. Decat sa prindeti si sa dati drumul, dar pestele sa nu supravietuiasca, mai bine sa nu prindeti dar sa aveti atacuri. Doar sunteti pescari sportivi si nu pescuiti doar pentru traista.

Betele

Acestea sunt impartite in clasele AFTM. Actiunea lor (elesticitatea batului) poate si ea sa difere de la o actiune parabolica la una de varf. Materialele din constructie variaza de la fabricat la fabricat. Noile tehnologii de construire a acestora permite azi o combinare a unor materiale diferite, ceea ce da posibilitatea obtinerii unor calitati cautate la un anumit gen de pescuit. Tot la fel ca si la firele WF se urmareste o specializare a fiecarui blank. De aici si variatia regimului de preturi, lungimi, grosimi etc. Cu cat se urmareste incorporarea unei diversitati a calitatilor, (de ex. in capacitatea betelor de a lansa mai multe categorii de fire si practica o varietate de lansari) cu atat si pretul o ia razna. Nu uitati ca aceste blankuri sunt construite tot de oameni si ei nu sunt identici. Au diferite filozofii de a pesscui musca artificiala.



Care este cel mai bun bat? Este o intrebare la care eu nu pot raspunde la modul general, sau fara sa fiu subiectiv. Este o chestiune de preferinta individuala, dar in majoritatea cazurilor ar trebuii sa fie o alegere in functie de metoda de pescuit (de pe mal, din apa, din barca, pe rau, pe lac, pe coasta marilor si oceanelor etc), a pestilor ce vor fi pescuiti, a mustelor artificiale folosite. Asta doar sa dau cateva criterii ce trebuiesc urmarite la alegerea betelor. Batul perfect si de folosire universala nu au fost inca construit. Trebuie sa acceptam ca batul achizitionat nu este universal.

De ex.: exista fire scufundatoare ce au o densitate mult mai mare decat cele plutitoare. Frecarea cu apa v-a fi mult mai mare. Pentru a le scoate (a le ridica) din apa si a efectua o noua lansare, eu personal prefer un bat mai energic si mai lung, cu actiune de varf ce v-a suporta mult mai usor forta mai mare aplicata firului si daca se poate de doua maini pentru clasele ce depasesc #8, pentru a fii manevrat. El v-a fi mai eficient in viziunea mea. Adica timpul necesar unei noi lansari v-a fi mai scurt, daca il comparam cu un bat cu o actiune parabolica (moale). Cate o data simt nevoia ca ritmul de pescuit sa fie ceva mai intens, in cautarea pestelui. Dar si acest lucru este o chestiuen de preferinta individuala si in general eu consider ca este mult mai comod. Dar cum spuneam, acest lucru este o parere strict personala ce nu trebuie interpretata ca o regula in alegerea facuta.

Mulinetele

Mulinetele au rolul de a pastra excesul de fir in timpul pescuitului si in cazul unor driluri mai intesive ne ajuta la recuperarea firului tras de catre pesti naravasi. La pesti de greutate mare si de o putere ce trebuie luata in consideratie, o frana este binevenita in lupta cu acestia. Dar nu este o necesitate. Frana are mai mult un rol de a impiedica incalcirea firului datorat inertiei de rotatie a rolei mulinetei.



Ce sa va achizitionati?

Sfatul meu celor ce doresc sa se initieze in tainele pescuitului la musca artificiala, cuprinde mai multe detalii si poate fi in felul urmatorul:

Alegeti echipamentul dupa dimensiuea si greutatea medie a pestilor pe care urmariti sai prindeti. Veti avea un pescuit mult mai interesant si pasionant. De ex.:

- patrav de parau, lipan, clean, ..etc - clasa 2-4.
- pastrav de lac, lipan mai mare cu muste puternic lestate sau mai mari, etc - clasa 5-6
- stiuca, salau, avat etc - clasa 7-8

Un fir WF cu o lungime a partii active in functie de largimea apei pe care veti pescuii mai des, v-a fi o solutie mult mai buna decat un fir DT. Pe un parau de munte unde lansarile vor fi intre 2-3 m si pana la 5-10 m, partea activa sa fie si ea cat mai scurta posibil. Lungimea batului in acest caz sa fie si ea cuprinsa intre 7-8 fot (picioare). Clasa, tinand seama de mustele mici cu care se pescuiesc in aceste ape, poate fi #2-3.

La pescuitul stiucii, pastravilor de lac, avatului, eu personal ma folosesc de parti active (shooting head) ce variaza intre 7-9 m, atat plutitoare cat si scufundatoare. Acestea le cuplez intr-un sistem cu bucle ce v-a forma un sistem WF de fir. Avantajul este ca pot schimba un fir plutitor cu unul scufundator in cateva minute. Stiuca se da la fund cate o data si nu catadicseste sa urmareasca o musca ce apare la o distanta apreciabila, cate o data. In acest caz incerc sa ma apropi de ea cu musca, exact ca si cu un vobler scufundator.

Un lucru important la inceput este sa va hotarati la un gen de pescuit si la o clasa de echipament potrivita pestilor la care aveti acces in imediata apropiere a zonei in care locuiti. (clenii sunt un ex. bun, ei existand in majoritatea apelor curgatoare si o parte din cele statatoare - baraje de acumulare; sau bibanii care si ei au o raspandire generala) Astfel veti putea pescuii des, pescuitul in sine v-a fi interesant si pasionant, iar conostintele teoretice le veti putea aplica in practica.
Alegeti un compromis, de ex. o clasa prea mare a echipamentului, 6-7 si veti pescuii doar la clean sau pastrav de parau, cu lansari scurte? Veti intampina dificultati in lansare, batul il ve-ti simti prea rigid, rezultatele pescuitului vor fi sarace, iar pescuitul in sine v-a fi obositor. Efectivitatea unui asemena pescuit este incomparabila cu cea executata cu un bat mai scurt, clasa mai mica, actiune medie progresiva, ce va v-a da posbilitatea de a simti o armonie a echipamentului cu pestele urmarit. Satisfactii mult mai mari cand cu o prezentare adecvata reusiti sa pacaliti un peste ce-si dezvaluie prezenta prin a muscarii la suprafata, sau atacand un banc de pesti marunti.

Printre mecanicii batrani pe care i-am cunoscut la inceputruile mele in meserie, circula o zicala des folosit pentru a exemplifica ucenicilor importanta alegerii corecte a sculelor folosite: 'scula potrivita la locul potrivit si mecanica este o arta'. Este valabil si la pescuitul cu musca artificiala.

Echipamentul potrivit la pescuitul ales si totul devine o incantare. Executia lansarii devine simpla, pestele nu se sperie si ataca musca artificiala, iar placerea de a pescuii si cauta noi 'obiecte' de pacalit, devine isterica.

Fir intins si nu uitati sa returnati marea parte a capturilor, daca mai vreti sa prindeti si exemplare mai marisoare. Faceti o poza si eliberati capturile record. Acestea au calitati genetice excelente daca au ajuns la o asemnea greutate si acestea sunt foarte importante pentru baza piscicola a apei respective.

Pescuiti de dragul pescuitul si nu de dragul 'bucatii' din farfurie.

Dar bine inteles ca din cand in cand o bucata de peste pe meniu nu strica. Este chiar foarte sanatoasa si alternativa de a da drumul tuturor pestilor nu poate fi motivata logic (cel putin in viziunea mea). Este un bazin piscicol in pericol de fi epuizat? Pescuitul sportiv trebuie interzis pana la recuperarea fondului piscicol.

'Moarte Braconierilor' - interpretati aceasta lonzinca cu o doza mare de umor si nu o luati ca litera de lege.