Culoarea

Culoarea

Definitia Culorii

Definitia culorii ca notiune psiho-fizica sublineaza faptul ca suntem influentati in mod remarcabil de culoare, care ne provoaca stari, trairi si sentimente atat de nuanta cat si de saturatie.

Informatia culorii se obtine atat pe cale vizuala, prin intermediul luminii care induce simtul vazului , capabil de recieptionare a peste 90% din totalul cunostintelor asupra obiectelor si fenomenelor din natura.

Culoarea accentueaza puterea de memorare a omului prin trairile pe care le induce.

Ne amintim toata viata de un peisaj montan, un tablou celebru, o persoana, mai ales prin intermediul culorilor care ne-au fermecat la primul impact cu acestea .

De multe ori, bolnavi si pesimisti, am primit suflul vietii prin impactul cu o culoare vie, care a indus in sufletul nostru optimismul necesar insanatosirii.

O singura culoare induce plictiseala, monotonie, daca este privita mult timp.

Ne plac peisajele, tablourile, unii oameni, incaperile pentru ca sunt caracterizate prin imbinarea armonioasa a culorilor.

O adevarata armonie cromatica studiaza valoarea de combinatie a culorilor si echilibrul cromatic .

De fapt nu culorile in sine, ci valorile cromatice obtinute prin combinarea, dispunerea, armonizarea si echilibrarea valorilor diferitelor tonuri si nuante cromatice sunt cele care isi pun amprenta pe sufletul omenesc.

Studiul culorilor, armonia lor, impactul asupra vietii noastre a preocupat o pleiada de cercetatori care si-au adus contributia la cunoasterera mecanismului vederii in culori, la interpretarea interactiunii dintre om si culoare si a influentei culorilor asupra psihicului, a puterii de memorare, a starii de sanatate.

Fara culori, fara lumina am fi mult mai saraci, mai nelinistiti, si am pierde puterea de a intelege si de a stapani unele fenomene naturale.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, vom reprezenta, pe scurt, domeniile in care viata si culoarea interfera in beneficiul nostru.

Amerindienii realizeaza urmatoarele conceptii: galben=nord, albastru=vest, rosu=sud, alb=est, zenitul=multicolor, negrul=pamantul.

La populatiile maya, patru culori desemneaza geniile celor 4 puncte cardinale care dominau pamantul si inspirau sentimentele omului, realizandu-se o "mica " inversiune a rolului culorilor. Astfel albului ii corespunde nordul, negrului ii corespunde vestul, rosului ii corespunde estul, iar galbenului ii corespunde sudul.

Perceptii diferite dintre elementele cosmonogonice si culori se gasesc la indienii pueblo pentru care rosu=vest, albastru=nord, verde=est, galben=sud.

Aztecii, ca cei mai multi dintre amerindieni, folosesc acelasi cuvant pentru toate nuantele de verde si albastru. Simbolismul pietrelor albastre sau verzi: verzi-albastre, este pe de o parte un simbolism solar, asociat cu peruzeaua, piatra focului si a soarelui, semn de seceta si foame, pe de alta parte, albastrul verzui al pietrelor chalchiuilt sunt simbol al fertilitatii, chezasie a renasterii.

In lucrare mea am folosit unele culori pentru a le face sa difere puternic , unele de altele prin tenta ,prin ton si prin gen .Conrastele pot sa difere de la o lucrare la alta de exemplu un rosu pur langa un albastru pur da un contrast pur spectral.O suprafata de galben mai mare decat una de violet face un contrast mai mare,spatial de culoare.Un galben langa violet sau roz ,rosu inchis da contrastul cald rece.

Dupa felul in care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectul fiziologic organic,culorile culorile se denumesc calde sau reci .Rosu,galben si orange sunt culori calde iar verde ,albastru si violet sunt culori reci.dar daca le raportam una fata de cealalta culorile pot sa fie relative calde sau reci,astfel verdele este mai cald decat albastru ,rosu este mai cald ca si violetul.

In lucrare am incercat sa dau o luminozitate aparte culorii prin raporturile cromatice si de lumina.Raporturile cromatice se mai numesc raporturi de tenta sau de caracter,iar in lumina sunt in relitate raportuir de ton.

Roporturil de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele de culoare ex;verde inchis ,roz [rosu deschis cu alb],albastru pur ,albastru inchis ,albastru deschis ,griuri inchise ori deschise .

SEMIFICATIA CULORILOR

Albul simbolizeaza puritatea,curatenia,linistea.Indiferent de situatie ,albul poate fi alaturat oricarei culori sau nuante.Combinatia alb albastru este o alegere cu predominate romantica ,

Alb negru indica sobrietate ,indifferent cum este abordat albul si in ce cantitate este folosit ,este mai putin probabil sa dai gres.

Albastru este o culoare care te face sa visezi find asociat in plan simbolic cu infinitatea.

La randul sau albastrul poate fi folosit in orice combinatie. Modernismul si post-modernismul neau demonstrat ca poate fi alaturat cu succes verdelui, maroului , negrului , violetului etc.

Galbenul este culoarea bucuriei si a luminii , iar acolo unde este folosit se creeaza un ambient cald.

Galbenul mai poatre fi folosit alaturi de nuante de roz , ocru , verzui sau nuante pastelate de albastru .

Verdele este culoarea sperantei a sigurantei a vitalitatii si a renasterii , fiind asociata cu natura si viata in ciuda faptului ca este capabil sa creeze o atmosfera de calm si de buna dispozitie , verdele este totusi cea mai dificila culoare care trebuie manipulate cu atentie.

Nu poate fi folosita in orice timp de spatiu si orice moment.

Rosul denota caldura si pasiune, dar depinde de noi daca vrem sa accentuam aceasta trasatura , variatiile de rosu sunt superbe mai ales cum ar fi rosu de carmin , rosu englez , rosu vermion.

Tonurile de gri, rezultand din amestec de alb cu mai mult sau mai putin negru, sunt neutre si estompeaza efectele culorilor pure, sau scot in evidenta stralucirea lor, in functie de de raportul dintre alb si negru.

Observarea corpurilor se realizeaza prin intermediul luminii emise de acestea (in cazul surselor primare) sau a luminii reemise de suprafata corpurilor daca acestea sunt surse secundare de radiatii. Toate corpurile reemit o parte din radiatiile care ajung la suprafata lor. De cele mai multe ori lumina care ajunge la ochiul uman provine de la suprafata corpurilor observate. Compozitia spectrala a radiatiilor reemise este dependenta de modul cum variaza coeficientii de absorbtie si de difuzie ai suprafetelor observate cu lungimea de unda.

Lucrarea mea este o compozitie deschisa ce se caracterizeaza prin existenta mai multor centre de interes care te indreapta spre exteriorul lucrarii si poate creea impresia ca este un detaliu in ansamblu.

Spirala in lucrarea mea este repetata de mai multe ori pentru a da dinamism lucrari printre alte elemente folosite in lucrare mai exista si cercul care reprezinta perfectiunea centrarea atentiei fiind dirijata spre anumite simboluri din lucrare.

Atunci cand exista ritm intr-o lucrare orice obiect concret insufletit sau neinsufletit are forma , proportia si o anumita ordine chiar daca este din proportionat si armonie , adica aspect placut pentru, ca un obiect sa fie bine proportionat trebuie asigurate anumite raporturi armonioase intre partile obiectului unule fata de altele precum si intre acele parti de intreg .

In lucarea mea am incercat sa imi pun amprenta pe curentul expresionist si m-am inspirat din picturile pictorilor Jackson Pollock , Kandinsky si Cezanne .

Expresionismul abstract, fie de nuanta Pollock fie de nuanta Rothko, 'picto-sculpturile' lui Frank Stella, sau extraordinarele instalatii ale lui Bill Viola, prezentifica ceva, sunt in acest sens agresive, imperative, interpelative, am zice ilocutive in modul in care si textele sunt ilocutive (mai ales in reclama!).     

As completa aceasta impresie exprimata la inceput cu precizarea ca, in absenta oricarui cod iconografic, forta violenta a unora ca si seninatatea altora dintre acesti artisti se dizolva in pura prezenta vizuala, noninterpretabila. O asemenea concluzie nu trebuie, desigur, generalizata abuziv, nu orice artist actual poate fi pus sub acest semn.

Ceea ce am vrut sa arat - vezi 'ipoteza' exprimata mai sus - a fost numai ca exista o convergenta intre (unele) dezbateri filozofice asupra imaginii si (unele) moduri de-a practica imaginea si ca ambele par a veni de foarte departe din cultura europeana, strict moderna nefiind atitudinea ca atare, ci tratamentul vizualului, ruperea lui de un sens consensual.

Despre iluzia vietii in care pretindem noi ca traim :

Sunt doar un calator intr-un tren ce va opri in gari necunoscute, destinatia singura fiindu-mi cunoscuta, mie ca si celorlalti, vesnica destinatie, aceeasi pentru toti, implacabila si misterioasa, infricosatoare dar iminenta.      Duc cu mine un bagaj intesat cu zambete si tristeti, cu bucurii mari si mici, cu neimpliniri ci cu speranta implinirii lor, cu satisfactii si cu regrete, cu iluzii si deazamagiri, cu melancholia unor iubiri pierdute si cu euforia celor realizate; un bagaj plin cu gandurile mele, cu emotiile si ramasitele furtunilor prin care am trecut. Imi port sufletul invelit  cu grija in bagajul vietii mele, de care tin strans de frica de a nu-l pierde inainte sa ajung la destinatie. Noi toti acesti calatori ai nimanui, eterni trecatori prin garile vietii, traim de parca ar fi pentru totdeauna. Avem sentimentul vesniciei noastre, in ciuda constiintei propriei efemeritati. Avem indrazneala sa ne indragostim si sa ne daruim inima, desi stim ca ne-a mai fost zdrobita de atatea ori. Dar noi avem mereu rabdarea sa strangem fragmentele inimii noastre de pe la usi straine, sa le lipim cu grija inapoi, sa asteptam sa se vindece ranile,ca mai apoi sa le daruim din nou doar pentru a relua durerosul proces de reasamblare a celei mai pretioase parti din noi. In unele gari ne oprim cu iluzia ca vom zabovi o viata, in altele doar pentru a mai lua o gura de aer cand simtim ca propria noastra calatorie ne sufoca, iar in altele doar pentru a astepta trenul urmator.

Acestea sunt de fapt momentele vietii noastre: pe unele le traim intens, ca pentru totdeauna, pe unele le alegem doar pentru a uita o vreme ca nu le avem pe cele pe care le dorim, iar prin altele ne taram cu greu, cu speranta ca vom plonja in altele mai bune cat mai repede. Astfel suntem noi, eternii calatori catre vesnica destinatie, unii bucurosi de calatorie, altii plictisiti in gari in asteptarea trenului care pare sa nu mai vina, unii schimband trenurile mereu, altii zabovind prin gari prafuite. Toti avem bilete cu aceeasi inscriptie pe care o regretam, dar ne traim cu emotie si nerabdare calatoria, uitand cine suntem, uitand sa zabovim asupra celorlalti calatori, cu visuri inalte, fara curajul de a privi in jur si mai ales inainte.

Ne temem atat de mult de sfarsit incat ne construim propria realitate in care Noi suntem feriti de tragedii, trairi dureroase, de momente nefericite..De fapt, traim in iluzie, in iluzia vietii! Daca intr-adevar fiecare are un traseu de la care nu ne putem abate, tot ceea ce putem face este sa ne bucuram de fiecare clipa!

Un om, o inima, un bagaj, un tren, cateva gari, cateva sperante, o viata.. si apoi..nimic, doar o iluzieavietii .

Lucrari reprezentative :

Kandinsky ( Batalia de pe mare - 1913- )

Kandinsky

Kandinsky - Improvizatie 26

Pollock - Numarul 1A ( 1948 )

Cezanne - Femei la scaldat

Cezanne - Muntele Saint Victoire

Bibliografie:

Istoria ilustrata a picturii ( editura Meridiane 1973 )

Istoria Artei ( Marin Nicolau - Golfin )

Dictionar de estetica generala ( editura Politica 1972 )

Larousse Marele dictionar al psihologiei ( editura 3 2006 )

Istoria Artei abstracte americane Dan Grigorescu