ECLIPSELE

     Eclipsa este intunecarea unui corp ceresc. Apare cand umbra unui obiect din spatiu cade pe un altul sau cand un obiect trece prin fata altuia, blocand lumina.
     Eclipsa solara are loc cand luna trece printre Soare si Pamant.
     Eclipsa lunara are loc cand luna trece prin umbra Pamantului.
     Si alte corpuri ceresti, in afara de Pamant si Luna pot avea eclipse. Planeta Jupiter cateodata blocheaza lumina solara a lunilor sale. De asemenea, lunile planetei Jupiter pot umbri cateodata planeta.

Eclipsa solara apare cand umbra lunii trece prin fata Pamantului. Umbra se misca de la vest la est in jurul Pamantului, cu o viteza de 2000 mile (3200 km) pe ora. Oamenii care se afla in calea umbrei pot vedea trei tipuri de eclipsa. Eclipsa totala apare cand luna este in totalitate in fata Soarelui. Daca luna se afla in cel mai indepartat punct fata de Pamant cand are loc eclipsa totala, eclipsa poate fi eclipsa inelara. In astfel de eclipsa, intunecimea lunii este doar in mijlocul Soarelui, lasand un inel de lumina in jurul ei. O eclipsa partiala apare cand Luna acopera doar o parte din Soare.
     O eclipsa solara totala este este una dintre cele mai impresionanate vederi. Luna intunecata apare la marginea de vest a Soarelui si se misca incet in jurul lui. In momentul eclipsei totale, un nimb de lumini inconjoara Soarele intunecat. Acest nimb este corona Soarelui. Cerul ramane albastru, dar intunecat. Cateva stele si planete pot deveni vizibile de pe Pamant. Dupa cateva minute, Soarele reapare, iar Luna isi continua miscare inspre est.      Perioada in care Soarele este total intunecat poate fi intre 2 minute si jumatate si 7 minute 40secunde.
     O eclipsa solara nu trebuie privita direct, deoarece radiatiile solare pot afecta ochii.
 Eclipsele lunare au loc cand luna trece prin umbra Pamantului. Eclipsa totala apare cand Luna trece in intregime prin umbra Pamantului. Eclipsa partiala apare cand doar o parte din Luna trece prin umbra Pamantului. O eclipsa lunara totala poate dura 1 ora si 40 minute. Eclipsa lunara poate fi vazuta pe timpul noptii, nu exista nici un pericol in a o privi.
     Luna nu devine total intunecata in timpul eclipselor lunare. In multe cazuri, ea devine rosiatica. Lumina devine astfel, din cauza atmosferei si a a altor culori prezente in lumina Soarelui.

VIII. Cum se ajunge la o descoperire stiintifica ?

" Adevarata cercetare inseamna sa vezi ceea ce au vazut inaintea ta multi , dar sa-ti vina idea care nu i-a trecut inca nimanui prin minte" (Albert Szent - Gyorgyi , laureat Nobel pentru medicina, 1937)."

Astronomul Tycho brahe ale carui observatii l-au condus pe Kepler la descoperirea miscarii planetelor , a scris despre Nicolai Copernic ca:"Pe Pamant nu se mai naste un asemenea om decat odata la mai multe secole.El a fost in stare sa opreasca soarele din cursa sa in jurul cercului sis a puna in miscare Pamantul imobil.El a facut Luna sa se roteasca in jurul Pamantului si a transformat aspectul Universului".

Marele merit a lui Copernic a fost acela ca a restabilit adevarul:Pamantul si celelalte planete continua sa se invarta in jurul Soarelui, fara sa tina cont de parerea noastra.Nicolai Copernic s-a nascut in orasul Torun din nordul Poloniei(1473), tatal lui fiind un negustor bogat,originar din Cracovia iar mama sa era fiica unui nobil.Studiile au fost facute la Universitatea Jagellona din Cracovia.

La Fromborck, Copernic isi avea locuinta in partea inferioara a turnului cetatii dinspre nord-vest, iar etajele superioare i-au servit ca observator astronomic.El gasea linistea necesara creatiei si se simtea liber.Cerceta cerul si observa miscarea planetelor cu ochiul liber, in noptile senine.

Singur in acest colt de lume medieval, folosind instrumente primitive (rigla paralactica si "triquedrumul") construite dupa conceptia sa din simple bte l-au ajutat sa faca masuratori suficient de exacte.

Cu toata dragostea pentru astronomie , el trebuia sa-si faca timp sa-si indeplineasca obligatiile de medic personal al episcopului si de imputernicit al acestuia in administrarea bunurilor episcopiei , insa nu ocupa nicio functie bisericeasca.

Opera sa fundamental "Despre miscarile de revolutie ale corpurilor ceresti" , a iesit de sub tipar putin inaite de moartea sa(1543).Copernic a ezitat mult sa o aduca la cunostinta publicului, temandu-se de o posibila reactie violent din partea Inchizitiei catolice.La rugamintile invatatilor si prietenilor sai l-au hotarat pana la urma, cand stia ca nu-I mai ramasesera multe zile de trait, de "a termina cu frica care de mult ma pastea sisa dau in folosinta comuna a oamenilor ceea ce infaptuisem."

Teoria heliocentric a lui Copernic nu era de fapt o teorie noua.Aristarc, un astronom grec din antichitate, a prevazut miscarea anuala de rotatie a Pamantului in jurul Soarelui, iar Pitagora si adeptii lui sustineau ca si Pamantul se roteste in jurul lui insusi, explicand astfel alternanta zi-noapte si ca Soarele este central lumii, in jurul caruia se rotesc planetele, Pamantul fiind una dintre ele.

Biserica catolica era sustinatoarea sistemului lui Ptomeleu, un alt astronom grec din antichitate, care afirma ca Pamantul este central Universului, in jurul caruia se rotesc Soarele si planetele, ceea ce era in concordant cu biblia.Pentru a explica miscarea planetelor pe bolta cereasca , Ptomeleu a introdus un sistem complicat de sfere ceresti, dar care nu mai era in concordant cu observatiile astronomice de data recenta.

Cu toate acestea, in cele din urma, teoria heliocentric a iesit invingatoare din confruntarea ce teoria geocentric si toate criticile adversarilor ei au fost respinde ca absurd, cand descoperirile astronomice ale lui Galilei facute in 1609 cu ajutorul lunetei construita de el si stabilirea legilor miscarii planetelor de catre Kepler au confirmat-o direct. Newton , Laplace si altii au dezvoltat teoria lui Copernic pana la ultimele sale consecinte creand ceea ce astazi se numeste mecanica cereasca.

Cugetari despre stiinta

"Nu ma astept ca ideile mele sa fie acceptate imediat. Mintea omeneasca se obisnuieste sa vada lucrurile intr-un anumit    fel si cei, care de-a lungul unei parti din viata lor au privit natura dintr-un anumit punct de vedere, cu greu se pot orienta spre noi conceptii. Prin urmare, numai timpul va confirma sau va infirma parerile expuse de mine."

Antoine Lovoisier

"Pentru a reusi sa transmit stiinta trebuie sa fii tu insuti creator de stiinta sau cel putin sa te straduiesti sa fii"   

Constin D. Nenitescu

"Cei care indragesc practica fara teorie sunt asemenea unui marinar care se urca pe o corabie fara carma sau fara busola si care de aceea nu poate fi niciodata sigur ce cale va urma."

Leonardo da Vinci

"Soarele    lumineaza lumea, stiinta lumineaza pe om."

Proverb rusesc

"Naturii ii place sa se ascunda"

Heraclit

"Nesecata dorinta de a cunoaste, bucuria suprema de a intelege au facut intotdeauna parte din marile forte care orienteaza eforturile inteligentei omenesti"

Louis de Broglie

"Lumea viitorului va insemna o lupta din ce in ce mai acerba impotriva limitelor inteligentei umane, si nu un hamac comod in care sa ne leganam si sa fim serviti de sclavii nostri roboti"

Norbert Wiener

"Ne putem pune intrebarea daca omenirea are foloase de pe urma aflarii secretelor naturii, daca este matura pentru a beneficia de binefacerile acestora sau daca aceste cunostinte ii pot dauna. Eu fac parte insa din randul acelora care gandesc ca oamenii vor folosi noile descoperiri mai curand spre binele decat spre raul omenirii."