Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Clasa Cestoda (lat. cestus - cingatoare)

Biologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Clasa Cestoda (lat. cestus - cingatoare)

Cestodele sunt forme cu doua gazde, parazite intestinal la vertebrate ale caror dimensiuni pot atinge 20 m. Morfologic, eucestodele se deosebesc radical de restul plathelmintilor. Corpul lor este format din scolex, sau zona cefalica, gat si strobil format din minimum trei unitati morfo-functionale denumite proglote.



Morfologia externa

Scolexul are forme diferite si este prevazut cu organe de fixare (botrii, botridi, ventuze, crosete, carlige) cu care parazitul se fixeaza in interiorul tubului digestiv al gazdei. Formele primitive au scolexul prevazut cu santuri sau prezinta expansiuni prevazute cu tepi in timp ce la formele evoluate sunt prezente ventuze si coroane de crosete chitinoase.

Gatul este o zona mica, ingusta, fara particularitati morfologice, care are proprietatea de a genera proglotele strobilului. Proglotele sunt unitati morfologice care contin in interior organe genitale proprii, atat mascule cat si femele, fiind legate de scolex si de restul proglotelor prin intermediul sistemului nervos si al sistemului excretor. La incepul, in momentul generarii, proglotele nu contin in interior decat musculatura si tesut parenchimatic; pe masura ce sunt impinse de noile proglote generate spre mijlocul strobilului incep sa se diferentieze elementele aparatului genital hermafrodit. Proglotele, devenite adulte (gonadele nu se matureaza in acelasi timp astfel incat autofecundarea este exclusa), se acupleaza si are loc schimbul de material spermatic. Dupa fecundare, toate elementele componente ale sistemului genital se dezorganizeaza, cu exceptia uterului plin cu oua. In acest stadiu, proglotul este o veritabila punga cu oua si va fi eliminat la exterior odata cu excrementele gazdei, dupa ce s-a detasat de strobil.

Organizatia interna

- Tegumentul este protejat de o cuticula foarte groasa care izoleaza parazitul de enzimele digestive ale gazdei; totodata insa, cuticula este permeabila la substantele nutritive din intestinul gazdei. Musculatura este bine dezvoltata, straturile avand aceeasi dispozitie ca si la trematode, iar celulele fostei epiderme sunt "scufundate" in parenchim, sub musculatura.

- Tubul digestiv este absent cu desavarsire, lipsind chiar si la stadiile tinere. Hranirea eucestodelor se face prin osmoza, ele absorbind principiile nutritive din tubul digestiv al gazdei. Din acest motiv, teniile exercita o actiune spoliatoare asupra gazdei, cea mai mare parte a hranei ingerate ajungand de fapt in corpul parazitului.



- Sistemul excretor de tip protonefridian, este destul de bine dezvoltat. Exista in principal patru canale excretoare longitudinale care strabat intregul strobil, deschizandu-se la exterior prin patru orificii excretoare aflate pe ultimul proglot (cat timp tenia este tanara, iar ultimul proglot nu s-a desprins, pe acesta canalele excretoare se unesc formand o vezicula excretoare care se deschide la exterior cu un singur orificiu excretor). La nivelul scolexului si la nivelul fiecarui proglot, canalele excretoare sunt conectate prin canale circulare.

- Sistemul nervos este regresat, dar structura sa arata ca stramosii eucestodelor aveau sistem nervos bine dezvoltat. In principiu, acesta este format dintr-o serie de ganglioni cerebroizi situati in scolex si plasati pe inele nervoase circulare si din cordoane nervoase longitudinale unite la nivelul fiecarui proglot prin conective circulare.

Organele de simt sunt reduse la papile senzoriale cu rol tactil mai abundente pe ventuze si in zona papilelor genitale.

- Aparat respirator tipic nu exista la eucestode, respiratia fiind de tip anaerob.

- Sistemul reproducator. Eucestodele sunt hermafrodite, cu organe genitale foarte complicate comparativ cu alte grupe de nevertebrate. Aparatul genital mascul este reprezentat de testiculi - foliculari sau compacti; fiecare folicul prezinta cate un canal iar aceste canale conflueaza formand in final un canal deferent terminat cu o portiune musculoasa, devaginabila care functioneaza ca un organ de acuplare. La unele specii de cestode exista un singur testicul in timp ce la altele exista doi. Aparatul genital femel - dublu sau simplu, in functie de specie - este reprezentat de ovar, gonoducte, glande vitelogene si cochilifere. Gonoductele, viteloductele si canalele glandelor cochilifere se deschid in ootip - raspantie genitala - de la care porneste uterul (care se termina in fund de sac), si vaginul, deschis la exterior la nivelul papilei genitale. Acuplarea se face in tubul digestiv al gazdei, intre proglote de varste diferite ale aceluiasi strobil sau provenind de la exemplare diferite. In timpul acuplarii se face schimb de material spermatic. Segmentarea oului este de tip spiral. Ciclurile de dezvoltare sunt complicate, implicand schimb de gazde intermediare si mai multe tipuri de stadii larvare caracteristice pentru diferite grupe de eucestode.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1099
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved