Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Familia TILIACEAE Juss. - Genul Tilia L.

Botanica



+ Font mai mare | - Font mai mic



Familia TILIACEAE Juss.

Cuprind arbori si arbusti raspanditi mai ales la tropice, cu putini reprezentanti in zonele temperate ale globului.

Genul Tilia L.

Cuprinde aproximativ 25 de specii de arbori din zone calde si temperate ale globului, lujeri geniculati, frunze simple, flori hermafrodite, complete, grupate in cime pedunculate, pedunculul inflorescentei se desprinde din nervura mediana a unei bractee late, in forma de limba, flori bogate in nectar si uleiuri volatile, fructul este o achena globuloasa.



Tilia cordata Mill. (Tilia parvifolia Ehrh.) - tei de deal, pucios, cu frunza mica

Are arealul cel mai larg dintre teii indigeni. Se intalneste in majoritatea tarilor europene din zone mediteraneene (fig. 39). La noi participa la constituirea sleaurilor de deal, urca pana la 900 m altitudine, sporadic, coboara la campie. Este frecvent cultivat ca arbore de aliniament si in parcuri. Mai putin exigent fata de caldura, mai sensibil la seceta decat ceilalti tei.

Arbore de semiumbra-lumina.

Se dezvolta bine pe soluri fertile, profunde, bogate, slab acide spre neutre, cu regim constant de umiditate.

Evita solurile compacte, sarace, cu umiditate in exces.

Atinge 20 m inaltime si diametru de 1 m. Tulpina dreapta, scoarta in tinerete neteda-cenusie, dupa 20-30 ani formeaza ritidom negricios destul de gros, ingust brazdat longitudinal. Lujerii anuali sunt verzi-maslinii pana la roscati, glabri-lucitori. Muguri ovoidali, frunzele relativ mici 5-7 cm lungime, subrotunde pana la lat-ovate, baza cordata, uneori asimetric trunchiate sau rotunjite, varf brusc acuminat, margine serata, glabre pe fata, pe dos cu smocuri caracteristice de perisori sulfurii la subsuoara nervurilor, petiol 1,5-4 cm lungime.

Flori galbene, mici si mai putin mirositoare decat la ceilalti tei, erect divergente sau intinse orizontal, bracteea inflorescentei verde-galbui, lung pedunculata in forma de limba, infloreste relativ tarziu, in cime pedunculate.

Fructe achene globuloase sau ovoide, aproximativ 5 mm lungime, netede sau cu 5 coaste putin proeminente si cu peretii subtiri, pielosi, fragili (se sparge intre degete) (fig. 238).

Lastareste viguros si drajoneaza bine, creste destul de repede, mai ales in tinerete pana la 10 ani.

Longevitate 200 - 300 ani, lemnul putrezeste usor la varste mari, o valoroasa specie de amestec, amelioreaza solul.

Tilia cordata var. Pyramidalis - cu coroana ingusta si piramidala

Tilia tomentosa Moench. (Tilia argentea Desf.) - tei alb, argintiu

Are un areal restrans, concentrat in Asia Mica si Europa de Sud-Vest (fig. 39). La noi se afla la limita nordica a arealului sau european. Este bine reprezentat la noi in regiunile joase din sudul si estul tarii, raspandit din campie pana la altitudini de 400-500 m.

Este cultivat frecvent in aliniamente stradale. Este o specie termofila, exigenta fata de sol.

Se dezvolta bine pe soluri fertile, profunde, afanate.

Suporta destul de bine uscaciunea sau compactitatea solului.

Arbore de marimea I, pana la 30 m inaltime. Scoarta mult timp neteda, cenusie, la batranete formeaza ritidom subtire, negricios.

Coroana larga si deasa, cu colorit general alb-argintiu. Lujerii cenusii, tomentosi, cu peri stelati. Mugurii stelat tomentosi, scurt-conici.

Frunze mari 7-13 cm lungime, subrotund-cordiforme, brusc acuminate, pe fata verzi inchis, putin lucioase, pe dos argintii sau cenusii, stelat tomentoase, caracteristic fara smocuri de par in unghiul nervurilor, petiolii stelat-tomentosi.

Flori in inflorescente pendente, mai mici decat lungimea frunzelor, cu bractee sesila sau scurt pedunculata, placut mirositoare si mai melifere, infloreste in iulie, dupa teiul de deal.

Fructe achene asemanatoare in general, ceva mai mari: 6-7 mm, cenusii tomentoase, cu peretii tari, lemnosi (fig. 239).

Lastareste si drajoneaza in vecinatatea tulpinii.

Este foarte pretuit ca arbore decorativ si melifer.

Tilia platyphyllos Scop. (Tilia grandifolia Ehrh.) - tei cu frunza mare

Arealul speciei este mai restrans, concentrat in Centrul si Sudul Europei (fig. 39).

La noi se intalneste mai rar decat celelalte specii, la campie si deal. Se cultiva ca arbore ornamental si de aliniament.

Exigentele fata de clima ca la teiul alb.

Este pretentios fata de caldura (mezotermofil), dar mai rezistent fata de uscaciune.

Arbore inalt de 30-40 m, cu coroana larga, rotunjita, cu ramuri groase. Lujeri slab pubescenti vara, apoi glabri. Muguri     mai mari cu 3 solzi (ceilalti doi cu cu cate 2).

Frunze subrotunde pana la ovate, 6-12 cm lungime, ades asimetric acut-serate, pe fata glabre sau slab paroase, pe dos verzi, pana la cenusii, tomentoase, cu smocuri de peri albiciosi sau galbui (nu sulfurii) la subsuoara nervurilor, cu nervuri tertiare proeminente paralele, peri pe ambele fete, simpli.

Flori in inflorescente cimoase stau pendent sub frunza, apar relativ devreme (2 saptamani inainte de teiul alb).

Fruct achena globuloasa, piriforma sau ovoida, mai mare 6-8 mm diametru, scurt tomentoasa, 4-5 coaste, pereti tari (fig. 240).

Tilia platyphyllos var. fastigiata

Tilia platyphyllos var. laciniata - frunze neregulate, adanc sectate

Tilia platyphyllos var. rubra lujeri rosii, portocalii, se remarca iarna

Tilia euchlora Koch. - tei cu frunza lucioasa.

Arbore de marimea a II-a, cu coroana ovoidal globuloasa, ramuri pendente, frunze cordate, acuminate, verzi inchis, lucioase pe fata, pe dos verzi deschis, la noi se cultiva mai rar.

Este utilizat doar in parcuri si gradini.

Specii intalnite in gradini dendrologice:

Tilia americana, Tilia rubra.

La noi se intalnesc hibrizi de tei intre speciile indigene.

Folosire in masive (Tilia cordata, Tilia platyphyllos), in grupuri izolate, pentru aliniamente si rar in parcuri (Tilia tomentosa, Tilia euchlora).

Inmultirea: prin seminte (toamna) cu samanta recoltata in parga.

Daca se recolteaza mai tarziu, samanta trebuie stratificata sau se introduce in baie de acid sulfuric, urmata de spalare si stratificare in turba (3-5 luni la 1-50C). Butasirea se face rar.

Se foloseste metoda de marcotaj prin musuroire.

Altoirea este indicata numai pentru inmultirea varietatilor si pentru obtinerea arborilor de aliniament.

Prin altoire primavara in despicatura, in oculatie si sub coaja, utilizand ca portaltoi Tilia platyphyllos.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2159
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved