Genul Cotynus Mill

Genul Cotynus Mill.

Cotinus coggygria Scop. (Rhus cotinus L.) - scumpie

Raspandita natural in Europa Meridionala si Centrala, in Asia de sud-vest. La noi se intalneste in Banat, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, Moldova, intr-o serie de puncte, se ridica insular pana la deal, chiar in regiunile montane, in subarboretul padurilor de stejar din Dobrogea si Banat uneori in bradete relativ termofile din sud-vestul tarii pe Valea Minisului, Banat. Formeaza tufe arbustive, iubitoare de caldura, rezista la seceta.

Este nepretentioasa fata de sol, infloreste mai bine pe soluri sarace, rezista la fum, la lumina si semiumbra.

Este specie arbustiva, de 1-3 m inaltime, cu scoarta fina, solzoasa, care contine tanin in cantitati mari. Lujerii, roscati, glabri, lucitori, la taiere secreta un suc laptos, prin zdrelire au miros de morcov; mugurii mici, ovoizi sau ovo-conici, au cativa sozi carenati, fin ciliati. Frunzele alterne, inghesuite spre varful lujerilor, simple, obovate sau eliptice, de cate 3-8 cm lungime, prezinta varfuri rotunjite sau slab emarginate, pe margini intregi. Ele de asemenea, lasa miros morcov, contin mult tanin si toamna capata colorit foarte frumos, de la galben pana la purpuriu.

Florile poligame mici, de cca. 3 mm diametru, au petale verzui-galbui, stau grupate in panicule mari, terminale, afanate, cu numerosi pedunculi sterili, care cresc mult dupa inflorire, cand devin foarte parosi, cenusii sau purpurii-violeti, foarte decorative.

Fructele drupe uscate, mici, de 3-4 mm diametru, sunt negricioase (fig. 218).

Lastareste si marcoteaza usor, drajoneaza mai slab. Creste repede la inceput, la un an lastarii pot avea 1 m inaltime.

Lemnul galbui, tare de dimensiuni reduse.

Cultivaruri:

Cotinus coggygria cv. Rubrifolius cu frunze rosii intunecate, panicule roscate.

Cotinus coggygria cv. Purpureus cu frunze verzi si panicule rosii

Folosire: izolat, in grupuri, uneori in vase.

Inmultire: prin seminte stratificate (primavara); cultivarul Rubrifolius se poate obtine din seminte stratificate 3-5 luni, prin butasi de vara, toamna, primavara, din radacini se obtin varietatile.

Marcotaj prin musuroire sau arcuire.