Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Studiul plantei Allium cepa

Botanica

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Tipuri de plante
VISINI SI CIRESI
Iasomie (Jasminum fruticans)
CASTANUL
ORDINUL POLYGONALES - Familia POLYGONACEAE A.L.Juss
Sfredelitorul tulpinilor
Genul Mahonia Nutt
Genul Magnolia L
Genul Cercis L
Murraya - Arbust exotic cu flori parfumate pentru interior


SINTEZE BIBLIOGRAFICE

Privind studiul plantei

Allium cepa L




Capitolul 1.

Caracterizerizarea Allium cepa L

Incadrarea sistematica si

morfologia externa a plantei Allium cepa L

Allium L., este o planta erbacee cu bulbi, apartinand familiei Alliaceae, cu ciclu de viata bienal (ceapa de apa, ceapa ceaclama) sau trienal (ceapa de arpagic).

In figura1. sunt prezentate incadrarea sistematica a plantei precum si morfologia sa externa.

Din figura 1, precum si din observatiile din teren rezulta urmatoarele caracteristici morfologice ale plantei Allium cepa L.

In cultura plantei,se disting 2 faze de vegetatie:

Faza vegetetiva (primul sau al doilea an)

bulb - de forma si culoare variata.

solzi - carnosi,tubulosi (asa numitii solzi deschisi), formand baza frunzelor.

frunze - numeroase, glauce, fistuloase, cu teci lung tubuloase, formand o „tulpina falsa”.

muguri de reinoire in numar de unul pana la cinci, cu 1-3 profile sau solzi carnosi, lipsiti de lamina (asa numiti solzi inchisi).

Faza florifera :

frunze - glauce distinse, fistuloase, acute, cu peretii subtiri, mai scurte decat tulpina.

tulpina – glauca, inalta de 30-80 cm, dreapta, fistuloasa, sub mijloc umflata, pana la 20-40 mm in diametru,la extremitati atenuata pana la 6-10 mm, imbracata la baza cu tecile frunzelor.

inflorescenta – voluminoasa, sferica, pana la 60- 70 mm in diametru, prezinta un spatul cu 2-4 valve membranoase, mai scurte decat inflorescenta. Florile sunt albe sau albicios verzui, rareori liliachii, odorante (in afara mirosului de ceapa), numeroase, extinse in stea in timpul infloririi. Pedicelii florilor sunt subtiri,lungi de 15-35 mm, ingrosati la varf, de 3-5 ori mai lungi decat florile, de obicei bracteolati la baza. Foliole florilor sunt perigoniale la baza scurt concrescute intre ele si cu filamentele staminale, cele externe triunghiulare, suboptuze, lungi de 3,5-4,5 mm si late de 2-2,5 mm, cele interne rotunjit obtuze, mai lungi, de 0,5-1 mm. Filamentele staminale sunt la inceput scurte, in timpul dehiscentei externe, lungi de 6-7 mm; cele externe sunt nedilatate la baza, cele interne sunt dilatate, adesea scurte si obtuz bidintate; anterele sunt galbene sau galben-verzui, proterandre, inainte de dehiscenta lungi de 1,7-2,0 mm si late de 0,7-1,0 mm. Ovarul florii este turtit sau subsferic, obtuz trilobat, de culoare albicioasa, lung de 2-2,5 mm si de 2,5-3,0 mm in diametru, cu baza ingrosata, formand o coloana conica sau o stipita;ovulele sunt in numar de 2 in fiecare loja. Stilul este alb, la inceput scurt conic, de lungimea ovarului, la sfarsit largindu-se pana la 5-6 mm. Capsula este lunga de 4-5 mm si 4-5 mm in diametru, trilobata, cu lobi obtuzi.

Semintele au forma triedrica, lungi de circa 3 mm si late de 1,8-2 mm, cu integumentul zbarcit,de culoare neagra.


1.2. Areale de raspandire si cultivare a cepei in Romania

Ceapa solicita soluri cu textura nisipo-lutoasa, o fertilitate mijlocie si o reactie usor acida pana la usor bazic (pH 6,5-7,8).

In tara nostra, ceapa se cultiva pe langa asezari omenesti.

In zonele cu conditiile naturale cele mai favorabile, ceapa s-a cultivat pe suprafete mari, creandu-se o traditie si chiar o specializare a unor bazine legumicole - aici au fost create chiar si unele soiuri autohtone. Se pot mentiona: bazinul legumicol al capitalei cu soiul De Darasti, bazinul legumicol Craiova cu soiul De Filiasi, bazinul legumicol Timisoara cu soiul De Vinga, bazinul legumicol Iasi cu soiul de Targul Frumos (De Moldova) si De Tibucani, bazinul legumicol Fagaras cu soiul Rosie de Fagaras, bazinul legumicol Turda cu soiul Rosie de Turda, bazinul legumicol Buzau cu soiul De Buzau si Diamant.

In prezent, in tara nostra, ceapa se cultiva anual pe o suprafata de peste 35mii ha cu suprafete insemnate in zonele de sud (Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Calarasi, Ialomita, Braila), de sud-est, (Galati, Tulcea, Constanta, Buzau), de sud-vest (Arad, Timis).

Dupa metoda de cultivare, exista 'ceapa de vara' si 'ceapa de iarna':

- ceapa de vara este semanata primavara timpuriu si recoltata in luna august si septembrie. Poate fi depozitata pana in luna martie a anului urmator; observatii: la sfarsitul lunii martie se planteaza arpagicul (la 20-25 cm intre randuri si 10-12 cm intre bulbi pe rand); la 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic; dupa recoltare se lasa sa se zvante la soare;

- ceapa de iarna, mai zemoasa si mai putin iute, este semanata in august, devine adulta numai in primavara urmatoare si poate fi recoltata in luna iunie; nu poate fi depozitata pentru o perioada de timp indelungata

La o suprafata de 1000 mp se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi.

Text Box:

Figura.2. Allium cepa L. (ceapa).

Momentul recoltarii reprezinta un factor important in conservarea ulterioara a cepei. Astfel:

recoltarea mai timpurie a cepei presupune acumulari mai mici de 9% substanta uscata in decursul conservarii, ceea ce ar determina deprecierea produselor prin deshidratare, reducerea capacitatii de pastrare si pierderi excesive in greutate, dar mai ales de calitate;

- recoltarea tardiva a bulbilor (chiar daca au acumulat peste 12% substanta uscata), atrage deprecierea tunicilor invelitoare ale bulbilor, pierderi in greutate prin deshidratare sau chiar reluarea vegetatiei in conditii de umiditate (ploi sau stocare necorespunzatoare).

Identificarea momentului optim de recoltare consta in urmarirea periodica a evolutiei vegetatiei si maturizarii bulbilor si coincide momentului cand treimea superioara a frunzei s-a ingalbenit si are tendinta de a se apleca spre sol, tulpina falsa se inmoaie, iar tunicile sunt la inceputul colorarii, fara fisuri sau exfolieri, inchizand prin suprapunere zona tulpinii false.

Recoltarea se va efectua ziua, dupa ce nu mai exista roua pe plante, pe timp uscat si cand solul este reavan. Este recomandata recoltarea mecanica. Dupa dislocare, bulbii raman pe camp 6-7 zile, pentru solariza-re (uscarea frunzelor). In perioada de solarizare, productia de ceapa scade cu circa 5% ca urmare a pierderii apei intercelulare. In cazul aplicarii tehnologiei prin semanare direct in camp toamna cu trecere peste iarna, recoltarea productiei se poate imediat, trecand peste faza de solarizare.

1.3. Principii active ale plantei

Allium cepa este o planta bogata in principii active, ceea ce explica multiplele sale utilizari terapeutice.

Spre exemplu, in ceapa se gasesc compusi organosulfurici, flavonoide, uleiuri eterice, acizi organici, vitamine (C, B1, B2, B3,B6,B9 , E, etc), caroteni, fitoncide, minerale (calciu, fier, sulf, iod, siliciu, crom, etc.).

In cele ce urmeaza, se prezinta succint cele mai importante principii active din Allium cepa L..

Enzime cu rol in formarea de principii active

Allinazasele – sunt o clasa de enzime caracteristica plantelor din genul Allium (ceapa si usturoiul). Sunt enzime intracelulare. Cand bulbul de Allium este distrus mecanic (prin taiere, maruntire, etc.), celulele sunt lizate, iar alliinasele sunt eliberate din celule si catalizeaza reactiile chimice de scindare a sulfurilor, cu generare de acizi sulfenici, acesti acizi sulfenici sunt instabili si prin urmare se descompun, rezultand compusi volatili de tipul sulfoxizilor (in cazul particular al cepei, sulfoxidul format este tiopropanal sulfoxid).

Sulfoxizii astfel formati pot da reactii de condensare, rezultand o serie de sulfuri organice: tiosulfinati (tiosulfonati, disulfuri, monosulfuri, trisulfuri), cepene, S-oxid si S,S’-dioxid etc...

Sulfoxizii volatili si tiosulfinatii sunt responsabili de “mirosul caracteristic al cepei”.

Observatie: formarea tiopropanal sulfoxid se realizeaza foarte repede (in circa 5 minute de la eliberarea aliinazei).

Figura.3. Transformarea Allinazelor.

Ajunsi la nivelul ochilor, reactioneaza cu apa, formand o solutie diluata de H2SO4 , care excita terminatiile nervoase de la nivel ocular. Ca urmare, glandele lacrimale produc lacrimile, care dilueaza solutia de H2SO4

Mirosul caracteristic al cepei poate fi inlaturat cu lamaie sau boabe de cafea.

Figura.4. Sulfuri organice Allium cepa L.

Gamma-L-glutamyl-trans-S-1-propenyl-L-cysteine sulfoxide (GPCS):

Inhiba activitatea osteoclastelor (celule gigantice multi nucleate, cu rol in modificarea masei osoase).

Acest compus putand fi benefic in special femeilor cu risc crescut pentru osteoporoza, boala instalanduse de obicei dupa menopauza.

Pentru a testa efectul acestei substante, cercetatorii au izolat celule osoase din soariceii si au stimulat distrugerea acestora cu ajutorul hormonului paratiroidian.

La nivel osos, hormonul paratiroidian favorizeaza eliberarea calciu din oase, eliberarea calciului se face indirect prin cresterea numarului si stimularea activitatii osteoclastelor la nivelul osos, osteoclastele avand rol de remodelare osoasa.

Dupa folosirea gamma-L-glutamyl-trans-S-1-propenyl-L-cysteine sulfoxide (GPCS) sa constatat ca activitatea osteoclastelor este inhibata la fel si pierderea mineralelor precum calciu.

Allyl propyl disulfid

Are efect hipoglicemiant, scade glicemia. Diminueaza nivelul de zahar din sange prin cresterea cantitati de insulina libera.concureaza cu insulina care este de asemenea un disulfid pentru a ocupa locurile libere din ficat unde insulina este inactiva.

Aceasta substanta stimuleaza pancreasul, obligandu-l sa-si reia functia naturala de secretie a insulinei. Creste utilizarea glucozei. Favorizeaza transferul glucozei prin membrana celulara, permitand cresterea utilizarii ei tisulare, infuenteaza indirect actiunea hexokinazei, contracarand efectul inhibitor ar corticosteroizilor asupra enzimei. Intervine in fosforilarea oxidativa, favorizand formarea compusilor macroergici. Scade ritmul eliberarii glucozei din ficat.

Efectul este direct proportional cu cantitatea de ceapa consumata, deci, mai ales cei care au glicemia crescuta ar putea beneficia de efectele acestei legume.

Fitoncide

Denumite ‘sanitarii volatili’ reprezinta substante cu proprietati antibiotice sintetizate de ceapa.

Sunt produse nu numai de bulbii si frunzele plantei, ci si de florile, semintele si radacinile ei.

Fitoncidele reprezinta prima linie de aparare ce respinge de la distanta atacul microbilor infectiosi, stavileste inaintarea lor si distruge o mare parte din ei, oferind plantei posibilitatea sa lupte mai usor cu dusmani.

Experimentele au aratat ca aceste substante distrug de la distanta drojdia de bere, mucegaiurii si diferite bacterii infectioase.

Unele fitoncide prezinta si proprietati insecticide fata de numeroase insecte, viermi, rozatoare etc.

Tiosulfinati substante volatile, usor sau puternic iritante, responsabili de “mirosul caracteristic al cepei”, prezinta proprietati antimicrobiene si antifungice eficiente.

Tiosulfinati provoaca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri).

Pentru a fi activi trebuiesc pusi, mai intai in libertate: prin distructia mecanica a cepei se elibereaza alliinasele din celule si catalizeaza reactiile chimice de scindare a sulfurilor, cu generare de acizi sulfenici, acesti acizi sulfenici sunt instabili si prin urmare se descompun, rezultand compusi volatili de tipul sulfoxizilor. Sulfoxizii astfel formati pot da reactii de condensare, rezultand o serie de sulfuri organice printre care si tiosulfinati.

Prin uscare sau fierberea organelor planteii, tiosulfinati sunt distrusi.

Tiosulfinati lupta impotriva multor microorganisme precum: Bacillus subtilis, Lactobacillus odontolyticus, Pseudomonas aeruginosa, Streptococcus species, Salmonella si Escherichia coli.

Precum si pentru o serie de fungi: Asperigillus niger,Cladosporium werneckii, Candida albicans, Fusarium oxysporium, Saccharomyces cerevisias, Geotrichum candidum, Brettanomyces anomalus, si Candida lipolytica

Flavonoizi: 

Fac parte din categoria polifenolilor si sunt pigmentii ce stau la originea tuturor nuantelor aprinse de albastru, violet si verde, ca si de galben, portocaliu si rosu care nu apartin carotenoizilor, in ceapa intalnim o serie de flavonoizii printre care cei mai importanti sunt: quercetina si antocianina.

Quercetina – reprezinta un bioflavonoid produs natural cu potenta inalta farmacologica prezinta activitate: antioxidanta, anti-inflammatorie, antivrala, imunomodulatoare, anticancerigena, gastroprotectiva, anti-alergica si in prevenirea de complicatii ale diabetului, inhiba agregrarea trombocitelor ajutand la fluidifierea sangelui, scazand riscul aparitiei trombozei si a infarctului miocardic.

Prezinta 5 grupari – OH si se localizeaza la interfata dintre zona polara si zona hidrofoba.

Datorita acestei pozitii si posibilitatii de a face punti de hidrogen cu grupele polare, quercetina are un efect de stabilizare a bistratului lipidic. In plus proprietatile antioxidante, in special a peroxidarii lipidelor pot fi explicate prin localizarea la interfata celor doua zone ale bistratului lipidic, avand rol de neutralizare a radicalilor liberi, astfel celula este protejata de efectele oxidative daunatoare.

Quercetina prezinta caracter acido-bazic, prin alcalinizarea mediului acest flavonoid i-si intensifica culoarea in galben, formand saruri cu acizi mineralii concentrati.

Antocianina –intalnita in ceapa rosie face perte din grupa pigmentilor vacuolari, ce variaza de la rosu la albastru, dupa pH-ul acid sau bazic al sucului celular. Pe langa rolul de atragere a insectelor polenizatoare, ocupa un loc central ca fotoreceptor in fotosinteza si fotoperiodism. Antocianina este un antioxidant, aceasta protejeaz plantele de razele UV, pe care le absoarbe.

Reduce frecventa tuturor cancerelor, indiferent de localizare, atat prin actiune directa, de distrugere tumorala, cat si prin reciclarea glutationului.

Prezinta o activitate anti-cancerigena foarte puternica in toate stadiile carcinogenezei, contracarand cancerul sub forme diverse: previne formarea carcinogenilor in tractul intestinal; previn inceputul cancerului prin protejarea ADN-ului celular; previn progresul carcinogenezei. Prin puterea lor antioxidanta ei au rol de protectie asupra componentelor hidrosolubile (fluidele corporale, sange) flavonoizii sunt asociati cu un risc minor al bolilor cardiace: pot reduce atacul cardiac; inhiba oxidarea colesterolului “rau” (LDL) si reduc adezivitatea elementelor din sange aceste procese, fara control, pot afecta vasele sanguine.Flavonoizii au o importanta actiune anti-inflamatorie si influenteaza multe aspecte legate de imunitate.Flavonoizii sunt “maturatori” ai radicalilor liberi si puternici antioxidanti de aceea se recomanda in bolile asociate imbatranirii.

Figura.5. Structura chimica antocianina si qercetina.

Fructo-oligozaharide (Inuline)

Apartin clasei de carbohidrati cunoscuta sub denumirea de fructani, sunt conpuse in principal din unitati de fructoza cu o molecula de glucoza terminala, fiind o poliglucida nereducatoare.

Inulina poate fi digerata de enzime din organismul uman cum ar fi amilazele, adaptate la digestia amidonului. Ca urmare inulina poate parcurge nedigerata o mare parte a tractului digestiv, dar in colon va fi metabolizata de bacterii. In urma actiunii bacteriilor asupra inulinei se elibereaza dioxid de carbon si/sau metan, din acest motiv consumul unor cantitati mari conduce la balonare.

Deoarece digestia nu cliveaza in mod normal inulinele in monozagaride, acestea nu au un efect negativ asupra nivelului de zahar din sange putand fi consumate si de diabetici.

Inulina este un prebiotic foarte eficient stimuland cresterea bacteriilor benefice, trece prin stomac si duoden fara a fi digerata putandu-si exercita activitatea la nivelul intestinului.

Inulinele stimuleaza cresterea Bifidobacterium sp. in intestinul gros stimuland peristaltismul intestinului gros, favorizeaza evacuarea materiilor fecale, sporesc eliminarea prin intestin a colesterolului, substantelor toxice si a altor produse ale metabolismului, normalizeaza flora intestinala, contribuie la prevenirea aterosclerozei, colelitiazei, diabetului zaharat, obezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului.

Poate fi utilizata ca indulcitor inlocuind zaharul, si in digestia alimentele grase si fainoase.

Inulina creste deasemenea si absorbtia calciului si posibil cea a magneziului, fiind promotor al cresterii bacteriilor intestinale.

Figura.6. Structura chimica inulina

Vitaminele din ceapa

Ceapa reprezinta o sursa importanta de vitamine (C, B1, B3, B6, B9, E), cu rol esential in functionarea normala a organismului.

Vitamina C

Roluri si caracteristici

— este implicat in producerea colagenului care, datorita acidului ascorbic, are o mare importanta in cicatrizarea tesuturilor distruse, prevenind aparitia ridurilor;

— joaca un rol important in formarea osaturii si dentinei

— intervine in metabolizarea anumitor amino-acizi, a acidului folic si a glucozei;

— participa la producerea glucocorticosteroizilor si a anumitor neurotransmitatori;

— contribuie la formarea anticorpilor si interferonilor; are actiune antiinfectioasa, scade durata racelilor si lupta impotriva agresiunii bacteriene;

— neutralizeaza radicalii liberi datorita rolului antioxidant;

— protejeaza contra posibilei aparitii a cancerului, prin formarea nitrosaminelor – agenti cancerigeni care se constituie in timpul asimilarii aminoacizilor – in stomac;

— are actiune laxativa;

— revigoreaza vasele sangvine, prevenind astfel tulburarile cardiovasculare si determinand reducerea crizelor de emfizem la fumatori; unii medici prescriu pacientilor cantitati mari de vitamina C – pana la 1000 mg/zi – pentru scaderea nivelului colesterolului;



— faciliteaza absorbtia fierului;

— are o actiune antihistaminica eficace in tratarea alergiilor si benefica pentru victimele astmului;

— contribuie la inlaturarea starii de anxietate, oboseala, stres.

Vitamina B1

Roluri si caracteristici

— vitamina B1 intervine in metabolismul celulelor;

— participa la producerea energiei necesara functionarii generale a organismului si la pastrarea unei temperaturi corporale adecvate;

— amelioreaza digestia;

— ajuta organismul sa contracareze efectele toxice ale alcoolului.

Vitamina B3 sau Vitamina PP

Roluri si caracteristici

— atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare, diminuand colesterolul daunator (LDL), crescand nivelul celui benefic (HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange. Cercetatorii afirma ca niacina poate sa scada potentialul ficatului de a produce colesterol. Ipoteza este insa neverificata;

— modereaza tensiunea arteriala, amelioreaza circulatia sangelui;

— participa, alaturi de celelalte vitamine din grupa B, la metabolizarea proteinelor, glucidelor si lipidelor;

— protejeaza impotriva aterosclerozei, migrenei, ametelilor;

— previne aparitia diareei.

Vitamina B6

Roluri si caracteristici:

inlesneste metabolizarea aminoacizilor, proteinelor, grasimilor, steroizilor, hemoglobinei, transformarea glicogenului in glucoza;

— contribuie la sinteza neurotransmitatorilor – molecule ce permit trecerea influxului nervos, esential in elaborarea gandirii, emotiilor, memoriei; previne deci dereglarea sistemului nervos;

— participa la buna functionare a sistemului imunitar; protejeaza organismul de infectii;

— ajuta la reducerea crizelor de astm;

— limiteaza ateroscleroza, unele afectiuni ale miocardului;

— impiedica formarea matretii.

VitaminaB9Roluri si caracteristici

—ajuta la formarea ADN-ului;

— actioneaza ca un factor de crestere;

— este indispensabila in formarea globulelor rosii, prevenind astfel anemia;

— favorizeaza echilibrul emotional, diminueaza durerea;

— creste productia de lapte matern;

— previne aparitia cancerului la plamani, colon, uter;

— protejeaza organismul de bolile cardiovasculare si de accidentele vasculare cerebrale;

— protejeaza fatul de anomalii congenitale ce pot afecta creierul si coloana vertebrala.

VitaminaE

Roluri si caracteristici

— permite, datorita actiunii antioxidante, prevenirea aparitiei cancerului pentru ca protejeaza celulele sanatoase ale organismului de radicalii liberi si agentii poluanti;

— intareste sistemul imunitar;

— permite o mai buna irigare sangvina in intregul organism;

— ajuta vitamina C la combaterea aparitiei nitrosaminelor (celulele cancerigene); reciproc, vitamina C sprijina actiunea antioxidanta a vitaminei E (la fel actioneaza betacarotenul si seleniul);

— conserva 'integritatea' vitaminei A;

— atenueaza senzatia de oboseala, amelioreaza randamentul psihic, ajuta organismul sa se recupereze dupa efort sustinut (este o vitamina esentiala pentru sportivii de performanta);

— are actiune anticoagulanta ce impiedica agregarea plachetelor sangvine; circulatia sangelui se face astfel fara nici un impediment si nu mai exista riscul unor tulburari cardiace;

— accelereaza cicatrizarea ranilor provocate de arsuri.

Mineralele din ceapa:

Ceapa este bogata si in minerale precum: crom,calciu, fier, sulf, iod, siliciu, zinc, potasiu.

Cromul

Ceapa reprezinta o sursa foarte bogata in oligoelementul crom. Desi se gaseste in cantitati reduse, cromul are importanta terapeutica mare.

Spre exemplu, el reprezinta “factorul de toleranta al glucozei”, ajutand celula sa raspunda convenabil insulinei,

Cromul participa in metabolismul proteinelor, colesterolului, glucidelor. Deficitul de crom in organism reduce sensibilitatea tesuturilor la insulina, inrautateste asimilarea glucozei in tesuturi si sporeste continutul glucozei din sange, antrenand hiperglicemia si hiperinsulinemia, oboseala, obezitatea, un nivel ridicat al colesterolului, diabetul de tip II,

Sulful

Element de importanta capitala pentru oase, dinti, tendoane, articulatii este, de asemenea, un depurativ si un antiinfectios (intestinal si general). Sulful joaca un rol de seama in tratarea tulburarilor hepatobiliare, regleaza volumul de lichide, impreuna cu potasiul, asigura permeabilitatea membranei celulare si permite circulatia normala a tuturor agentilor indispensabili organismului.

Calciul

Este cunoscut de toti pentru importanta lui in constituirea si intretinerea oaselor. Actiunea calciului se exercita, de asemenea, asupra dintilor, tendoanelor, nucleelor celulare, echilibrului sanguin si humoral.

Este indicat in cazurile de oboseala, in afectiunile pulmonare (tuberculoza), adenite, in anumite stari nervoase. De asemenea, calciul este antidegenerativ si indicat in canceroza. ,

Iodul

Este indispensabil functionarii tiroidei si ar trebui sa devina 'painea cea de toate zilele' a batrinilor.

Iodul poate fi prost tolerat si poate provoca iodism (guturai, ameteli, dureri de cap, hipertrofia glandelor submaxilare), de aceea, recomandam absorbtia lui sub forma de alimente naturale.

Fierul

Cunoscut mai ales ca antianemic, el reprezentand un constituent primordial al hemoglobinei. Carenta fierului pare sa favorizeze aparitia cancerelor. Anumite enzime cer prezenta acestui metal, 3/4 stocat in organism sub forma de feritina.

Este cel mai abundent dintre oligoelemente: o persoana de 70 kg avand in organism circa 3,50 g de fier.

Siliciul

Joac un rol important in domeniile: osos, vascular, nervos, respirator. Actiunea lui asupra fibrelor elastice este capitala. Intervine in formarea

tendoanelor, si a fanerelor.

Constituie, deopotriva, un antitoxic si este implicat in tratamentul arteriosclerozei, hipertensiunii, demineralizarii, rahitismului, slabiciuni generale, afectiunilor degenerative (reumatisme, cancere), hemoragii, maladii in aparitia carora este implicata carenta siliciului.

Siliciul isi asuma un rol capital (plastic si functional) in fenomenele de nutritie generala. Este un element puternic de autoaparare a organismului si joaca un rol deosebit in diversele procese de dezintoxicatie.

Zinc

Zincul este un microelement cu virtuti antioxidante si are roi important in:

- mentinerea acuitatii vizuale ;

- metabolismul proteinelor;

- activitatea pancreasului si a organelor sexuale;

- grabirea vindecarii arsurilor si a ranilor;

- stimularea procesului de asimilare a unor vitamine ;

- formarea leucocitelor;

- activarea sistemului imunitar ;

- favorizarea sintezei acizilor nucleici si a proceselor de regenerare etc.

Zincul are un rol important in mentinerea echilibrului acido-bazic. Intervine in dezvoltarea si maturarea aparatului reproducator. Prostata functioneaza normal numai in prezenta unei cantitati corespunzatoare de zinc. Ca urmare, acest mineral contribuie in mod semnificativ la ameliorarea anumitor boli ale prostatei si, mai mult decat atat, poate fi eficient in tratamentul sterilitatii. Este indispensabil in biosinteza proteinelor si implicit a acizilor nucleici, ADN si ARN. Participa la sinteza insulinei (hormon secretat de poancreas, necesar pentru metabolismul glucidelor).

Potasiu

Prezenta in organism a potasiului evidentiaza numeroasele proprietati ale acestui element mineral, si anume:

asigura functionarea presiunii osmotice ;

contribuie la pastrarea echilibrului acido-bazic al celulelor, revitalizand organismul si mentinand, astfel, starea de sanatate a acestuia;

sporeste diureza si procesul de eliminare a sodiului;

favorizeaza excitabilitatea neuromusculara;

are rol plastic, intervenind si in procesele de permeabilitate, in metabolismul hidratilor de carbon;

este tonic cardiac, stimulent al miscarilor intestinale;

contribuie la buna functionare a suprarenalelor, la eliminarea reziduurilor organice, precum si la asigurarea echilibrului apei in organism.

Potasiul este indicat in oboseala musculara, in oligurie, reumatism cronic, poliartrita cronica evolutiva, diferite afectiuni pulmonare, miocardite senile, imbatranire prematura, in enterite acute, arsuri, hipertensiune arteriala, tahicardie, diabet usor etc.

Actiuni farmacodinamice ale unor principii active din planta.

Ceapa este o planta cu multiple veleitati terapeutice, datorate actiunilor farmacodinamice ale principiilor active continute

Are actiune hipoglicemianta

Allyl propyl disulfid este raspunzator de actiunea hipoglicemianta a cepei. Acest principiu activ stimuleaza functia pancreasului exocrin, marindu-se astfel secretia de insulina. Drept urmare, ceapa poate fi un remediu fitoterapeutic pentru diabetici; ea este indicata pentru cure de lunga durata, avind efecte puternice chiar si in diabetul aflat in faze avansate,

Cromul desi se gaseste in cantitati reduse, are importanta semnificativa,

reprezinta “factorul de toleranta al glucozei”, ajutand celula sa raspunda convenabil insulinei.

Deficitul de crom in organism reduce sensibilitatea tesuturilor la insulina, inrautateste asimilarea glucozei in tesuturi si sporeste continutul glucozei din sange, antrenand hiperglicemia si hiperinsulinemia, oboseala.

Observatie: unii autori afirma ca actiunea hipoglicemianta a cepei se datoreaza, pe de alta parte, capacitatii sale de stimulare a diurezei.

Tratamente:

Pentru cei care sufera de diabet, la o ora dupa masa, se beau 2 linguri de suc de ceapa diluate in jumatate de pahar de suc de morcov. Tratamentul se face vreme de minim trei saptamani, timp in care, in cazul pacientilor dependenti de insulina, glicemia va fi verificata regulat, pentru a se ajusta doza zilnica de insulina.

Are proprietati diuretice.

Continutul bogat in fructo-oligozaharide de tipul inulinelor face din ceapa un diuretic puternic. Experientele au demonstrat ca poate provoca eliminarea a trei litri de urina pe zi.

Drept urmare, in bolile renale cronice, se recomanda consumul de ceapa verde, zilnic, dimineata si seara.

Actiunea diuretica a cepei este benefica si in cazul edemelor, care se resorb in cateva zile. Totusi, pentru a beneficia de efectele cepei, ficatul nu trebuie sa fie atins de cancer - de o ciroza avansata..
Tratamentele:

- proteinuri: se iau 300 g de ceapa, 100 g de miere de albine, 1 lingura de rozmarin, 700 ml de vin alb. Se pun la infuzat 20 de zile. Se consuma cate 50 g din aceasta compozitie de 3 ori pe zi.

- dizolvarea calculilor renali: se foloseste arpagic, se adauga un pahar si jumatate de apa fierbinte, se infuzeaza 30 minute si se bea cate jumatate de pahar de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.

- microlitiaze renale: se infuzeaza ceapa cu vin alb.

- infectii renale si urinare (cistita), recidivante: intr-un pahar de suc de morcov se adauga 2 linguri de suc de ceapa si 6 linguri de suc de telina. Se beau 2 sau 3 asemenea doze pe zi, in cure care sa dureze minim doua saptamani.

Are actiune benefica asupra sistemul cardiovascular.

Flavonoizii continuti, prin puterea lor antioxidanta au rol de protectie asupra componentelor hidrosolubile (fluidele corporale, sange).

Scad lipidele din sange cresc colesterolul „bun” (HDL) si presiunea sangvina si inhiba oxidarea colesterolului “rau” (LDL).

De asemnea inhiba agregrarea trombocitelor ajutand la fluidifierea sangelui scazand astfel riscul aparitiei trombozei si a infarctului miocardic, clorofila contribuie si ea la formarea noilor eritrocite.

Aceasta proprietate a fost confirmata de cardiologi englezi, plecand de la aceasta descoperire, unele laboratoare au preparat comprimate pe baza de extract de ceapa asociat cu magneziu.

Are actiune benefica asupre sistemului osos.

Substanta gamma-L-glutamyl-trans-S-1-propenyl-L-cysteine sulfoxide (GPCS) inhiba activitatea osteoclastelor (celule gigantice multinucleate, cu rol in modificarea masei osoase).

Aceasta substanta este benefica in special femeilor cu risc crescut pentru osteoporoza, boala instalanduse de obicei dupa menopauza, si se caracterizeaza prin reducerea densitatii minerale osoase.

Dupa folosires acestei substante sa constatat ca activitatea osteoclastelor este inhibata la fel si pierderea mineralelor, precum calciu.

Efectul anti-inflamator al cepei este benefic in tratarea inflamatiilor cronice (afectiuni reumatismale), efectul anti-inflamator se datoreaza activitati unor compusi precum: quercetina si vitamina C.

Tratamente:

- impotriva durerilor articulare: o ceapa data pe razatoare se foloseste sub forma de comprese, timp de 20-30 de minute, de 2-3 ori pe zi.

- pentru reumatism: se pune la fiert o mana de foi uscate sau o ceapa taiata, dar necuratata, intr-un litru de apa. Se lasa la fiert cam 15 minute. Se consuma cate un pahar din aceste preparate in fiecare dimineata.

Are actiune, anti-cancerigena.

Flavonoizii pot suprima celulele maligne inainte ca acestea sa devina tumorii in ceapa intalnim o serie de flavonoizii printre care cei mai importanti sunt: quercetina si antocianina.

Prezinta o activitate anti-cancerigena foarte puternica in toate stadiile carcinogenezei, contracarand cancerul sub forme diverse: previne formarea carcinogenilor in tractul intestinal; previn inceputul cancerului prin protejarea ADN-ului celular; previn progresul carcinogenezei.   Rolul lor principal este acela de neutralizare a radicalilor liberi.

In timpul reactiilor care produc energie pe baza de oxigen se formeaza radicali liberi, adica molecule sau atomi care contin unul sau mai multi electroni nepereche. Aceste molecule intra in reactie cu o molecula vecina stabila, si ii smulge un atom sau un electron, astfel ca si aceasta din urma devine un radical liber si intretine o reactie in lant care se propaga foarte usor si care reprezinta reactia de oxidare.

Oxidarea afecteaza membranele celulare, care sunt in principal lipidice, astfel, celulele nu-si mai pot indeplini rolul de protectie si de comunicare intre mediul intra si extracelular.

Radicalii liberi pot afecta si membranele mitocondriale, chiar si nucleul , informatia genetica, si sunt raspunzatori de bolile degenerative, de multe afectiuni inflamatorii si patologii acute.

Vitamina C este implicata in prevenirea proceselor canceroase deoarece este componenta a “oxidazelor cu functi mixte microzomale OFMM (implicate in glucuronoconjugarea xenobioticelor), multe

xenobiotice avand efect cancerigen.

Tratamente:

Cancer la ficat 300 de ml de suc de ceapa ; 200 de ml de suc de praz ; 600 de ml de vin alb. Se infuzeaza timp de cinci zile si apoi se adauga 200 g de miere. Se mai infuzeaza inca trei zile. Se consuma cate o lingura de trei ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.

Are actiune antibacteriana, antifungica, anti-inflamatorie si anti-virala.

Fitoncidele nimicesc microbii si mucegaiul, stimuleaza procesele de regenerare si curata ranile de puroi, este suficient sa mestecam o bucata de ceapa si gura va devine sterila, in categoria fitoncidelor intalnim:

Tiosulfinati substante extrem de volatile, usor sau puternic iritante, responsabili de “mirosul caracteristic al cepai”, prezinta proprietati antimicrobiene si antifungice eficiente.

Tiosulfinati pot provoca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri).

Pentru a fi activi trebuiesc pusi, mai intai in libertate: prin distructia mecanica a cepei se elibereaza alliinasele din celule si catalizeaza reactiile chimice de scindare a sulfurilor, cu generare de acizi sulfenici, acesti acizi sulfenici sunt instabili si prin urmare se descompun, rezultand compusi volatili de tipul sulfoxizilor. Sulfoxizii astfel formati pot da reactii de condensare, rezultand o serie de sulfuri organice: tiosulfinati (tiosulfonati, disulfuri, monosulfuri, trisulfuri), cepene, S-oxid si S,S’-dioxid etc...

Tiosulfinati sunt eficienti impotriva multor microorganisme incluzand: Bacillus subtilis, Lactobacillus odontolyticus, Pseudomonas aeruginosa, Streptococcus species, Salmonella si Escherichia coli.

Precum si pentru o serie de fungi: Asperigillus niger,Cladosporium werneckii, Candida albicans, Fusarium oxysporium, Saccharomyces cerevisias, Geotrichum candidum, Brettanomyces anomalus, si Candida lipolytica.

Efectul anti-inflamator si anti-viral se datoreaza in principal flavonoizilor (quercertinei), acesti compusi inhiba activitatea lipoxigenazei si ciclooxigenazei responsabile de procesele inflamatorii, de asemenea proprietatile antioxidative, ii dubleaza eficienta. Oxidarea afecteaza membranele celulare, care sunt in principal lipidice, astfel, celulele nu-si mai pot indeplini rolul de protectie si de comunicare intre mediul intra si extracelular.

Radicalii liberi pot afecta si membranele mitocondriale, chiar si nucleul, informatia genetica, si sunt raspunzatori de bolile degenerative, de multe afectiuni inflamatorii si patologice acute.

Tratamente:

bronsita si tuse: se taie felii doua cepe. Se coc usor, fara apa sau grasime. Apoi se zdrobesc usor, se pun intr-un tifon si se aplica pe piept sau pe gat sub forma de cataplasma, se mentin toata noaptea, fixandu-se cu ajutorul unui bandaj .

gripa: se lasa la macerat patru cepe, timp de 24 de ore, intr-un litru    de apa calduta. Se bea o ceasca intre mese si inca una inainte de culcare. Acest preparat, baut cate un castron dimineata, pe stomacul gol, are proprietatea de a ameliorara diabetul.
- abcese, furuncule: se pune o ceapa tocata marunt intr-o farfurie si se acopera, pentru a impiedica uscarea. Se da la cuptor 30 de minute, la foc mic, apoi se lasa sa se raceasca putin. Se aplica pe locul inflamat. Se acopera cu un bandaj si se lasa sa actioneze timp de o ora. Operatia se repeta de trei ori pe zi.



- taieturi usoare: se aplica o foita de ceapa si se fixeaza cu un banda

- matreata: pentru a scapa de problema matretei, care ne supara pe    multi dintre noi, frecam pielea capului cu ceapa.

- caderea parului: de doua ori pe saptamana, se freaca pielea capului cu suc de ceapa.

Se ia suc de ceapa (4/5) si miere (1/5). Se face o masca pentru par. Se recomanda 10 masti de acest fel pentru a stopa caderea parului.

De asemenea, ceaiul din coji de ceapa intareste radacina parului slabit.

4 parti de suc de ceapa, o parte de ceapa si sase parti de fiertura de brusture. Se maseaza pielea capului si se acopera cu un prosop cald, timp de doua ore.

Are actiune asupra imunitati organismului.

Ceapa contine o multitudine de minerale si vitamine ce sporesc imunitatea organismului printe acestea: Fierul constituie un important factor antianemic, este o substanta minerala vitala, necesara pentru sinteza hemului din globulele rosii (hematii) si a pigmentului muscular (mioglobina). De asemenea, este esential pentru enzimele celulare din grupa citocromilor, care asigura procesele de respiratie celulara.

zincul joaca un rol important in numeroase afectiuni dermatologice: accelereaza cicatrizarea plagilor, arsurile si ulcerele picioarelor. Are o actiune anti-inflamatoare asupra acneei.

Zincul are un rol important in mentinerea echilibrului acido-bazic. Intervine in dezvoltarea si maturarea aparatului reproducator. Prostata functioneaza normal numai in prezenta unei cantitati corespunzatoare de zinc. Ca urmare, acest mineral contribuie in mod semnificativ la ameliorarea anumitor boli ale prostatei.

Tretamente:

Tratarea eczemelor-aparute pe fondul dereglarilor hormonale, se acorda o mare importanta tratamentului cu trei legume: ceapa verde, marar si telina. Mai ales la tineri, o cura cu ceapa verde curata tenul. Timp de 14 zile, se consuma preponderent cruditati si se maninca fire de ceapa verde, cel mai bine in combinatie cu salata verde si cu telina.

Detoxifiere: 40 ml ceapa, 100 ml telina, 50 ml ridiche (neagra sau rosie). Se iau din acest suc cate 6 linguri, de 4-5 ori pe zi. Este un excelent drenor si detoxifiant al organismului, indicat pentru tratarea acneei, psoriazisului, eczemelor alergice, lupusului eritematos, bolilor imune in general.

1.5. Utilizari terapeutice ale plantei.

Hypnotic usor (atonie generala) – darorita continutului ridicat in nutrientii (vitamine si minerale).

Hipoglicemiant (diabet) – datorita substantei allyl propyl disulfid ce stimuleaza functia pancreasului exocrin, marindu-se astfel secretia de insulina, si cromul, reprezinta “factorul de toleranta al glucozei”, ajutand celula sa raspunda convenabil insulinei.

Diuretic puternic (dizolvant si eliminator al ureii si al clorurilor) – datorita continutului bogat in fructo – oligozaharide (inuline).

Antiseptic si antiinfectios (antistafilococic;ceapa se comporta in privinta acestui microb ca un antibiotic:L.Binat) – datorita: tiosulfinatilor ce distrug microorganismele si a quercetinei cu rol anti-inflamatorie si antiviral.

Antioxidant (reduce riscul aparitiei diferitelor tipuri de cancer) – datorita prezentei flavonoizilor (quercetina, antocianina), si a vitaminei C.

Digestiv(ajuta la digestia fainoaselor) – datorita continutului ridicat de fructo-oligozaharide (inuline).

Indeparteaza tantari - datorita fitoncidelor, subastante extrem de volatile.

Afrodisiace - zincul actioneaza ca un afrodisiac, stimuland activitatea sexuala normala.

Antisclerotic si antitrombozic (ateroscleroza, prevenirea trombozelor) –datorita flavonoizilor (quercitena) inhiba agregrarea trombocitelor ajutand la fluidifierea sangelui.

Antireumatismal – datorita prezentei substantei gamma-L-glutamyl-trans-S-1-propenyl-L-cysteine sulfoxide (GPCS) care inhiba activitatea osteoclastelor (celule gigantice multinucleate, cu rol in modificarea masei osoase) dar si a quercetinei cu rol anti- inflamator.

Secretor expectorant (guturai, bronsita, astm, laringita) – datorita tiosulfinatilor, ce distrug microorganismele si a flavonoizilor cu rol anti-inflamator si anitviral.

Partea Intai

SINTEZE BIBLIOGRAFICE

Privind studiul plantei

Juglans regia

Capitolul1.

Caracterizerizarea Juglans regia

1.1. Incadrarea sistematica si

morfologia externa a plantei Juglans regia.

Juglans regia L., este un arbore din zona temperata si mediteraneana, apartinand familiei Juglandaceae, ajunge pana la 30 de metri inaltime.

Spontan creste in paduri de amestec, mai ales la deal, in Romania este raspandit in special in Banat si Oltenia, cultivat creste in toate regiunile tarii.

Figura.1. Incadrarea sistematica a plantei Juglans regia.

Din figura 2, precum si din observatiile de pe teren rezulta urmatoarele caracteristici morfologice:

scoarta – multa vreme neteda, argintiu-cenusie, apoi cu ritidom subtire.

lujeri – anuali vigurosi, brun-verzui, glabri, lucitori.

frunze – mari, cu 5-6 foliole.

foliole - eliptice, oblong-ovate sau obovate, de 6-12 cm lungime, de la varful carora baza frunzei descrescand in marime, acute sau scurt acuminate, cu margini intregi, glabre, numai pe dos cu smocuri mici de peri la subtioara nervurilor.

amenti – barbatesti solitari sau suprapusi cate 2, cilindrici, grosi, de 5-12 cm lungime.

stamine

flori – femeesti cate 1-4, sesile, verzi, cu stigmate plumoase, divergente si rasfirate, de obicei purpurii.

fruct – sferic, de 4-5 cm diametru , invelisul exterior carnos, verde, neted, glabru, la maturitate se crapa si se desface in mod neregulat.

nuca – ovoida sau elipsoidala, la varf scurta, cu suprafata neregulat-brazdata si zbarcita, la interior cu o samanta mare reprezentand miezul nucii, incomplet divizata de catre 2 pereti subtiri, pielosi, nelemnosi; unul din pereti desparte cele 2 cotiledoane mari, pronuntat cerebriform zbarcite, iar celalalt desparte fiecare cotiledon in cate 2 lobi.

Samanta – alba, cu tegument subtire, uleioasa, comestibila, gustoasa.

Figura.2. Morfologia externa a plantei Juglans regia.

1.2. Areale de raspandire si cultura nucului in Romania.

In tara noastra nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom.

Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. Nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani.

Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc cat si de la cei nealtoiti.
In Romania nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:
- exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;
- exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;
- exemplarele dezradacinate din cauze naturale.
Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa
planteze la loc trei nuci tineri.

Image:Walnuts02.jpg

Figura.3. Juglans regia (nuca).

1.3. Principii active ale plantei.

Semintele - contin foarte putina apa, protide 15%, grasimi 63%, saruri minerale: iod, cupru, zinc, fier, calciu etc. (nuca este fructul cel mai bogat in cupru si zinc), provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, biotina, colina), vitaminele C, E, F, P, etc,

Frunzele - contin taninuri elagice 4-5%, , juglona, , cantitati mici de ulei volatil.

Pericarpul - contine juglona (5 hidroxil 1-4 naftochinona), taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici (malic, citric), Juglona formeaza o combinatie cu proteinele din piele si da o coloratie bruna.

In cele ce urmeaza, se prezinta succint cele mai importante principii active din Juglans regia.

Taninuri:

Taninurile vegetale sunt substante foarte cunoscute pentru multiplele lor aplicatii practice, in special in medicina traditionala si in industria tabacaritului.

In frunzele de nuc si pericarp se acumuleaza taninuri elagice si galice, ambele apartin clasei de taninuri hidrolizabile.

Din punct de vedere chimic taninurile sunt substante polifenolice (derivati ai 3-hidroxi-flavanului sau poliesteri ai acidului galic) solubile in apa, cu gust astringent, care prezinta reactii caracteristice fenolilor si care precipita cu alcaloizii si cu proteinele, formand combinatii impermeabile si imputrescibile (caracteristice procesului de tabacire a pielii).

Taninuri hidrolizabile - prin hidroliza acida sau in prezenta tanazelor, pun in libertate o oza, de obicei glucoza si acid galic sau un derivat al acidului galic, ca acid elagic. Taninurile care contin acid galic se numesc galotaninuri, iar cele care contin acid elagic se numesc elagotaninuri.

In organismul vegetal, taninurile joaca un rol biochimic important.

Ele maresc rezistenta plantelor fata de virusuri si microorganisme

Taninurile au largi utilizari in medicina, in industria pielariei, in medicina traditionala. In medicina pot fi administrate intern si cu actiune antidiareica, antimicotica si antiseptica, ca urmare a precipitarii proteinelor bacteriene si fungice. Administrarea interna se face mai ales sub forma de decocturi, in tratamentul diareei, ulcerului, colitelor si ca antidot in intoxicatii cu alcaloizi.

Administrarea pe cale externa se face prin aplicari locale, pentru tratarea stomatitelor (sub forma de caluton si gargarisme), a arsurilor si a hemoroizilor.

De asemenea, taninurile actioneaza ca: inhibitori ai peroxidarii lipidelor, captatori de radicali liberi, inhibitori ai formarii de ion superoxid. Au fost descrise efectele inhibitoare asupra implicarii virusurilor. Acestea se datoreaza denaturarii proteinelor virale.

Taninurile au efect inhibitor enzimatic manifestat asupra: 5-lipoxigenazei, enzimei de conversie a angiotensinei si activeaza hialuronidaza, glucoziltransferazele microorganismelor implicate in cariogeneza. Monomerii si dimerii au proprietati de vitamina P (cresc rezistenta si scad permeabilitatea capilarelor, cresc tonusul venos, stabilizeaza colagenul).

Taninurile elagice actioneaza asupra mecanismelor imunitare (stimuleaza fagocitoza).

Din punct de vedere fiziologic, taninurile sunt considerate factori de aparare ai plantelor impotriva infectiilor bacteriene si virale (precipita proteinele microorganismelor), antioxidanti (sunt puternic reducatori), transportori de hidrogen (participa la sisteme redox celulare); unii autori considera taninurile substante de rezerva pentru organismele vegetale intrucat dispar din seminte in perioada incoltirii.

Figura.4. Structura chimica: acid elagic si galic

Juglona (5-hidroxil-1,4-naftochinona)

Localizata la nivelul frunzelor si a pericarpului, reprezinta un compus solid, biologic activ, ce poseda o pronuntata actiune bactericida si antimicotica.

Se incadreaza in grupa pigmentiilor naftochinonici substante ce contie in molecula un nucleu naftochinonic cu proprietati cromofore.

Naftochinona formeaza coloranti galbene iar amestecul lor formeaza coloranti portocalii.

Juglona este o substanta cristalina, de nuanta portocalie pana la rosu-inchis, cu un miros slab de nuca verde. Punctul de topire - 162sC. Se dizolva in majoritatea solventilor organici.

Este un compus cu proprietati antibacteriene si antifungice pronuntate, sa demonstrat ca preparatele pe baza de juglona au efect de neutralizare a microorganismelor gram pozitive si gram negativeprecum: Staphylococcus aureus, Streptococcus faecalis, Pseudomonas

aeruginosa, Escherichia coli, Proteus vulgaris, Klebsiela pneumonie.

Poseda si activitate antifungicida, fata de tulpinile de Candida albicans, Aspergillus niger, Aspergillus fumigatus, Penicilliun, Acremonium sp.

Juglona prezinta proprietati cheratoplastice, intensifica regenerarea tesuturilor si epitelizarea plagilor.

In practica medicala sunt cunoscute mai multe remedi medicamentoase antiseptice pe baza de juglona in forma de solutii hidroalcoolice, suspensii, unguente. Insa termenul redus de pastrare (maxim 5 zile in cazul solutiei hidroalcoolice de juglona) datorita stabilitatii scazute nu permite prepararea industriala a formelor medicamentoase respective.
Problema a fost solutionata prin elaborarea unui remediu medicamentos antibacterian si antimicotic pe baza de juglona, care contine juglona, alcool etilic si suplimentar hidroxiacid organic polibazic selectat din grupul format din acizi citric, malic si tartric. Astfel prezenta in solutia alcoolica a oxiacidantului polibazic asigura o stabilitate sporita la pastrare cu mentinerea activitatii farmacologice a preparatului produs.
Remediul medicamentos este comercializat cu denumirea „Nucina” si are o aplicare externa.

AVANTAJE

Sporirea stabilitatii solutiei de juglona la pastrare pana la 1,5 – 2 ani;

Mentinerea activitatii farmacologice a formei gata de preparat, indiferent de apa utilizata pentru diluaie, datorita capacitatii hidroxacizilor organici polibazici de a complexa puternic cu ionii metalelor alcalino - terioase prezenti in apa nedistilata;

Posibilitatea producerii in conditii industriale cu pastrarea activitatii farmacologice;

Activitate farmacologica mai puternica comparativ cu solutiile asemanatoare;

Toxicitatea joasa si capacitatea de penetrare in straturile adanci ale pielii;

Intensificarea proprietatilor antibacteriene;

Extinderea spontana a solutiei pe suprafata pielii in forma de pelicula subtire;

Evitarea supradozarii locale la aplicarea excesului de solutie.

Pretul de circa 3 ori mai redus in comparatie cu preparatele analogice.

Figura.5. Structura chimica juglona

Grasimi nesaturate Omega3 (acidul linoleic)

Nucile reprezinta adevarate surse de grasimi nesaturate Omege3 (acizi grasi nesaturati cu lanturi lungi de atomi de carbon),

Aceste grasimi sunt foarte importante in dezvoltarea creierului si recent s-a descoperit ca imbunatateste functia cognitiva la persoanele in varsta. Creierul uman este constituit in proportie de 60% dintr-un acid gras DHA, care face parte si acizii grasi tip omega-3. DHA este un component esential al membranei celulelor sistemului nervos. Din acest motiv ‘Omega 3’ se foloseste in tratarea depresiei.

In plus, ajuta la tratarea artritelor reumatice si a altor boli autoimune. Cercetatorii au descoperit ca acizii grasi Omega-3 ajuta la reducerea concentratiei inalte de trigliceride din sange, scazand astfel pericolul infarctului miocardic.

Acizii grasi omega-3 au efect protector impotriva mai multor tipuri de cancer, cum ar fi: cancerul de san, de prostata si al intestinului gros. Aceasta se datoreaza faptului ca acizii grasi omega-3 au proprietatea de a impiedica angiogeneza, favorizand apoptoza, determina autodistrugerea celulelor canceroase.

Acizii grasi din seria omega-3 au efect antiinflamator si astfel pacientii cu artrita care consuma ‘Omega 3’ au mai putine dureri, anchilozari articulare si umflaturi ale articulatiilor.

Femeile, dupa nastere, prezinta un risc de 6 ori mai mare de depresie; acest risc ramane ridicat timp de 6 ani. Se pare ca acest lucru se datoreaza faptului ca mama da copilului in timpul ultimilor 3 luni de sarcina, o parte din omega-3 pe care o are ca rezerva. Acelasi lucru se produce in timpul alaptarii: mama poate efectiv sa-si epuizeze omega-3 pentru a o da bebelusului. Omega3 are ca efect diminuarea rezistentei la insulina. Obezii au o problema de rezistenta la insulina. Dupa o pierdere in greutate de doar 5kg.

Deoarece acesti acizii grasi cresc sinteza de prostaglandine si prostacicline, au si efecte antiinflamatoare, fiind recomandati in tratamentul inflamatiilor cronice (afectiuni reumatismale), in aceste afectiuni. Acizi grasi nesaturati Omega3 prezinta lanturi lungi de atomi de carbon.



Figura.6. Acizi grasi nesaturati Omega3

Fibre solubile, (pectine):

Pectinele reprezinta un grup de polizaharide de origine vegetala care intra in structura peretilor celulari. Acesti compusi se comporta in organismul uman ca glucide neenergetice, fiind considerate, alaturi de celuloza, fibre alimentare.

Substantele pectice au actiune bactericida specifica, contribuie la scaderea nivelului colesterolului plasmatic, favorizeaza absorbtia vitaminei A si a vitaminelor din complexul B, influenteaza mai puternic si mai benefic metabolismul lipidic, decat alte fibre.

Actiunea antidiareica, detoxifianta si antivomitiva a pectinelor se datoreaza (ca si in cazul fibrelor) formarii in tractul gastro-intestinal, a unor geluri care inglobeaza o cantitate mare de apa si care inaintand de-a lungul intestinului, absorb substantele toxice. Prin scindarea hidrolitica a substantelor pectice se elibereaza acid galacturonic, care are un efect suplimentar de detoxifiere si de inactivare a microflorei de putrefactie.

Pectinele au efect favorabil si in diabetul zaharat, intrucat prin reglarea metabolismului lipidic, determina o scadere a glicozuriei si contribuie la cresterea de circa doua ori a secretiei de insulina, ceea ce permite diminuarea dozei de insulina administrata artificial. De aceea, pectinele din fructe contribuie la combaterea bolilor cardio-vasculare. In prezenta substantelor pectice creste disponibilitatea vitaminelor din complexul B, cu exceptia vitaminei B12, a carei absorbtie in intestinul subtire este dereglata sub actiunea substantelor pectice si a celulozei, care intensifica excretia ei in fecale.

In conditii optime, pectina leaga de 4 ori mai multe lipide decat masa ei si, prin aceasta, previne cresterea concentratiei colesterolului in sange, fenomen care se constata in unele boli ca diabetul, ateroscleroza, insuficienta tiroidiana, etc.

Vitamine.

Nucile constituie o sursa importanta de vitamine: provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, biotina, colina), vitaminele C, E, F, P, etc.

Provitamina A (beta caroten-ul)

Ajunge in organism prin aport alimentar si este transformata de ficat in Vitamina A, in functie de necesitati.

Beta Caroten-ul joaca un rol important si in profilaxia cancerului. Efectul profilactic al beta-carotenului in bolile maligne se bazeaza pe transformarea metabolitilor cancerigeni formati in organism sau a substantelor cancerigene ajunse in organism din mediul exterior, in substante mai putin nocive si mai solubile, deci mai usor de eliminat. Beta Carotenul reduce riscul aparitiei infarctului miocardic si a decesului prin stop cardiac. Rezultatele unor cercetari efectuate in Statele Unite ale

Americii pe o perioada de 10 ani, au demonstrat ca bolile cardiace si cancerul de prostata au o incidenta de doua ori mai mica in cazul barbatilor care au consumat sistematic Beta Caroten, in comparatie cu subiectii din lotul martor care nu au consumat aceasta substanta.

Vitamina A reduce riscul aparitiei cancerului prin faptul ca este implicata in procesul de diferentiere celulara, ceea ce justific utilizarea sa in profilaxia bolilor maligne.

Vitamina C ( acidul ascorbic)

Roluri si caracteristici:

— este implicat in producerea colagenului care, datorita acidului ascorbic, are o mare importanta in cicatrizarea tesuturilor distruse, prevenind aparitia ridurilor;

— joaca un rol important in formarea osaturii si dentinei

— intervine in metabolizarea anumitor amino-acizi, a acidului folic si a glucozei;

— participa la producerea glucocorticosteroizilor si a anumitor neurotransmitatori;

— contribuie la formarea anticorpilor si interferonilor; are actiune antiinfectioasa, scade durata racelilor si lupta impotriva agresiunii bacteriene;

— neutralizeaza radicalii liberi datorita rolului antioxidant;

— protejeaza contra posibilei aparitii a cancerului, prin formarea nitrosaminelor – agenti cancerigeni care se constituie in timpul asimilarii aminoacizilor – in stomac;

— are actiune laxativa;

— revigoreaza vasele sangvine, prevenind astfel tulburarile cardiovasculare si determinand reducerea crizelor de emfizem la fumatori; unii medici prescriu pacientilor cantitati mari de vitamina C – pana la 1000 mg/zi – pentru scaderea nivelului colesterolului;

— faciliteaza absorbtia fierului;

— are o actiune antihistaminica eficace in tratarea alergiilor si benefica pentru victimele astmului;

— contribuie la inlaturarea starii de anxietate, oboseala, stres.

Vitamina B1

Roluri si caracteristici

— vitamina B1 intervine in metabolismul celulelor;

— participa la producerea energiei necesara functionarii generale a organismului si la pastrarea unei temperaturi corporale adecvate;

— amelioreaza digestia;

— ajuta organismul sa contracareze efectele toxice ale alcoolului.

Vitamina B2 (riboflavina)

Roluri si caracteristici:

— intra in compozitia enzimelor si participa la cresterea celulara si la metabolizarea proteinelor, glucidelor si lipidelor pentru a le transforma in energie;

— ajuta la mentinerea unui aspect sanatos al pielii, unghiilor, parului;

— contribuie la imbunatatirea si mentinerea vederii, pentru ca stimuleaza nervul optic;

— protejeaza mucoasa bucala.

Vitamina B7 (biotina sau vitamina H).

Roluri si caracteristici:

— ajuta la degradarea acizilor grasi, glucozei, aminoacizilor;

— intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor;

— are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule, reintregind rezervele organismului;

— stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia;

— impiedica incaruntirea prematura;

— calmeaza durerile musculare.

Vitamina B8 (colina)

Colina este un corp azotat intrand in compozitia materiei vii si actionand ca factor de crestere ; este incadrata la vitaminele din complexul B, chiar daca nu corespunde intru totul definitiei date respectivelor.

Roluri si caracteristici:

— impiedica producerea colesterolului;

— protejeaza ficatul;

— ajuta la pastrarea memoriei;

— stimuleaza sinteza adrenalinei;

— protejeaza impotriva cancerului de san.

VitaminaE

Roluri si caracteristici;

— permite, datorita actiunii antioxidante, prevenirea aparitiei cancerului pentru ca protejeaza celulele sanatoase ale organismului de radicalii liberi si agentii poluanti;

— intareste sistemul imunitar;

— permite o mai buna irigare sangvina in intregul organism;

— ajuta vitamina C la combaterea aparitiei nitrosaminelor (celulele cancerigene); reciproc, vitamina C sprijina actiunea antioxidanta a vitaminei E (la fel actioneaza betacarotenul si seleniul);

— conserva 'integritatea' vitaminei A;

— atenueaza senzatia de oboseala, amelioreaza randamentul psihic, ajuta organismul sa se recupereze dupa efort sustinut (este o vitamina esentiala pentru sportivii de performanta);

— are actiune anticoagulanta ce impiedica agregarea plachetelor sangvine; circulatia sangelui se face astfel fara nici un impediment si nu mai exista riscul unor tulburari cardiace;

accelereaza cicatrizarea ranilor provocate de arsuri.

Vitamina F (acizii grasi nesaturati)

Vitamina F intra in structura fosfolipidelor si faciliteaza transportul si eficienta utilizare a grasimilor in organism. Este hipocolesterolemica, deci si antiaterosclerotica, ea constituind si un factor de crestere si de sustinere a functiei antitoxice a ficatului. De asemenea, printre proprietatile pe care le are aceasta vitamina se numara si urmatoarele:

- ajuta la mentinerea permeabilitatii normale a membra nelor celulare;

- nu permite migratia bacteriilor intestinale producatoare de toxine;

- asigura sanatatea pielii si a parului;

- combate diferitele afectiuni cardiace ;

- ajuta la scaderea greutatii corporale, prin arderea grasimilor saturate.

Vitamina P (vitamina C2; bioflavonoide citrice)

Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica), asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. Vitamina P e puternic antioxidanta si, de asemenea, are rol important in fenomenele hemoragice, in hemoragii scorbutice, hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor, in edeme, pleurezii, ascite, hemoragii retiniene, afectiuni ale venelor, artrite ale membrelor, inferioare, raceala, artrita, ate-roscleroza, hipertensiune arteriala, varice, eczeme si arsuri, sangerarea gingiilor, hemoragii la nou-nascuti etc.

Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare, de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. Asociata cu vitamina C, are un deosebit rol antiinfectios. Vitamina P contribuie la intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora, precum si a tesutului conjunctiv. Are, de asemenea, un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. In plus, protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X, intervine in prevenirea contractarii gripei, influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange.

Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C.

Minerale:

Miezul de nuca este bogat in substante minerale precum: iod, zinc, cupru calciu, fier etc. (nuca este fructul cel mai bogat in cupru si zinc).

Iodul

Pentru a asigura o cantitate optima de iod zilnic, solutia este fortifierea unor alimente cu iod, o principala sursa naturala de iod o reprezinta nucile.

Este un element indispensabil functionarii tiroidei si ar trebui sa devina 'painea cea de toate zilele' a batrinilor.

Iodul poate fi prost tolerat si poate provoca iodism (guturai, ameteli, dureri de cap, hipertrofia glandelor submaxilare), de aceea, recomandam absorbtia lui sub forma de alimente naturale.

- intra in compozitia tiroxinei, hormonul care regleaza productia de energie, care mentine constanta temperatura corpului, respiratia si tonusul muscular;

- asigura sanatatea pielii, a parului si a unghiilor;

- ajuta la mentinerea greutatii corporale;

- serveste, in uzul extern, drept antiseptic pe plagile cutanate, in tratamentul inflamatiilor si infectiilor.

Zinc

Zincul este un microelement cu virtuti antioxidante si intra ca element activ in constitutia a cea 60 de enzime; are roi important in:

- mentinerea acuitatii vizuale ;

- metabolismul proteinelor;

- activitatea pancreasului si a organelor sexuale;

- grabirea vindecarii arsurilor si a ranilor;

- stimularea procesului de asimilare a unor vitamine ;

- formarea leucocitelor;

- activarea sistemului imunitar ;

- favorizarea sintezei acizilor nucleici si a proceselor de regenerare etc.

Cupru

Este un microelement indispensabil in respiratia celulara si in formarea oaselor; de asemenea, prezinta o deosebita importanta prin faptul ca:

- ajuta la fixarea fierului, la formarea hemoglobinei si a globulelor rosii;

- se opune coagularii excesive a sangelui;

- ia parte la metabolizarea vitaminei C ;

- este antiinfectios si antiinflamator;

- are proprietatea de a inhiba coagularea laptelui si de a mentine integritatea peretilor vasculari;

- inlesneste functionarea normala a inimii;

- intervine in procesul de crestere;

- este anticancerigen;

- asociat cu vitamina C, favorizeaza capacitatea de autoaparare a organismului prin stimularea formarii anticorpilor.

Calciul

Este cunoscut de toti pentru importanta lui in constituirea si intretinerea oaselor. Actiunea calciului se exercita, de asemenea, asupra dintilor, tendoanelor, nucleelor celulare, echilibrului sanguin si humoral.

Este indicat in cazurile de oboseala, in afectiunile pulmonare (tuberculoza), adenite, in anumite stari nervoase. De asemenea, calciul este antidegenerativ si indicat in canceroza.

Fierul

Cunoscut mai ales ca antianemic, el reprezentand un constituent primordial al hemoglobinei. Carenta fierului pare sa favorizeze aparitia cancerelor. Anumite enzime cer prezenta acestui metal, 3/4 stocat in organism sub forma de feritina.

Este cel mai abundent dintre oligoelemente: o persoana de 70 kg avand in organism circa 3,50 g de fier.

Magneziul

Este un mineral ce actioneaza ca un factor de crestere; este tonic general, regenerator, echilibrant psihic, antidepresiv si tranchilizant, drenor hepatic, antiseptic intern si extern, esential pentru celula vie, anticolesterolic si anti-aterosclerotic, mentinand constanta si concentratia calciului din sange etc.

Magneziul are urmatoarele proprietati:

- are rol in formarea dintilor si a oaselor;

- alaturi de calciu si fosfor, ia parte la controlul excitabilitatii ;

- are si rol plastic important, reprezentand unul dintre principalii constituenti ai scheletului si dintilor;

- regleaza echilibrul calcic ;

- ajuta la buna functionare a muschilor cardiaci si a creierului ;

- intareste reactiile de aparare a organismului la infectii;

- intarzie imbatranirea si atenueaza durerile provocate de senilitate;

- activeaza sistemul neuromuscular;

- regleaza temperatura corpului;

Image:Shelled English Walnuts 2331px.jpg

1.4. Actiuni farmacodinamice ale unor principi active ai plantei

Are actiune benefica asupra sistemul cardiovascular.

Nucile, constituie factorii protectori importanti cardiovasculari, acest lucru este atribuit in primul rand lipidelor si raportului dintre acizii grasi polinesaturati si saturati (7,4 pentru nuci).

Nucile reprezinta adevarate surse de grasimi nesaturate Omege3,sa descoperit ca acizii grasi Omega-3 ajuta la reducerea concentratiei inalte de trigliceride din sange, scazand astfel pericolul infarctului miocardic.

Magneziul joaca un rol decisiv in controlul activitatilor neuro-musculare ale inimii si ajuta la pastrarea regulata a batailor inimii. In acelasi timp ajuta la reglarea presiunii sangelui si pastrarea ei in limite normale.

Deficienta de magneziu constituie, dupa cum se stie, un factor de risc in cazul maladiilor cardiovasculare, nucile au un continut ridicat de magneziu.

Are actiune anticancerigena.

Acizii grasi omega-3 au efect protector impotriva mai multor tipuri de cancer, cum ar fi: cancerul de san, de prostata si al intestinului gros. Aceasta proprietate se datoreaza faptului ca acizii grasi omega-3 au proprietatea de a impiedica angiogeneza, favorizand apoptoza, pentru ca in final sa determine autodistrugere celulelor canceroase.

De asemenea, taninurile actioneaza ca: inhibitori ai peroxidarii lipidelor, captatori de radicali liberi, inhibitori ai formarii de ion superoxid. Au fost descrise efectele inhibitoare asupra virusurilor datorate denaturarii proteinelor virale.

Taninurile au efect inhibitor enzimatic manifestat asupra: 5-lipoxigenazei, enzimei de conversie a angiotensinei si activeaza hialuronidaza, glucoziltransferazele microorganismelor implicate in cariogeneza.

Beta carotenul si vitamina C protejeaza celulele impotriva radicalilor liberi, avand rol de neutralizare a acestora.

Prezinta actiune antimicrobiana si antivirala.

Taninurile prezinta activitate antimicotica si antiseptica, ca urmare a precipitarii proteinelor bacteriene si fungice, au efect inhibitor si asupra virusurilor prin denaturarea proteinelor virale.

Juglona este un compus cu proprietati antibacteriene si antifungice pronuntate, sa demonstrat ca preparatele pe baza de juglona au efect de neutralizare a microorganismelor gram pozitive si gram negative precum: Staphylococcus aureus, Streptococcus faecalis, Pseudomonas

aeruginosa, Escherichia coli, Proteus vulgaris, Klebsiela pneumonie.

Poseda si activitate antifungicida, fata de tulpinile de Candida albicans, Aspergillus niger, Aspergillus fumigatus, Penicilliun, Acremonium sp.

Are rol in reglarea tiroidei

Deficitul de iod este unul dintre factorii favorizanti ai maladiilor tiroidiene.

Cojile verzi de nuca sunt stimulatorul tiroidian natural, foarte bogate in iod, si in alte substante active ce favorizeaza activitatea tiroidei,

1.5 Utilizari terapeutice ale plantei.

Hypnotic usor (atonie generala) – darorita continutului ridicat in nutrientii (vitamine si minerale).

Antimicrobian, ani-infectios – datorita juglonei, compus activ ce poseda o pronuntata actiune bactericida si antifungica si a taninurilor elagice si galice ce lupta impotriva infectiilor bacteriene si virale prin precipitarea proteinele microorganismelor.

Protrjeaza inima – datorita grasimilor nesaturate Omega3 ce ajuta la reducerea concentratiei inalte de trigliceride din sange, scazand astfel pericolul infarctului miocardic.

Anticancerigen - datorita acizii grasi omega-3 si a taninurilor ce impiedica angiogeneza, favorizand apoptoza, determinand autodistrugere celulelor canceroase, dar si a beta carotenului si vitaminei C.

Antireumatizmal – datorat efectului anti- inflamator ale taninurilor si acizilor grasi nasaturati Omega3.

Regleaza tiroida – datorita continutului ridicat de iod.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3578
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site