CARBONUL SI COMPUSII SAI

CARBONUL SI COMPUSII SAI

CARBONUL

Pozitia in Sistemul Periodic :grupa a IV-a perioada a 2 a.

Raspandire este unul dintre cele mai raspandite elemente chimice. In natura se gaseste sub trei forme alotropice : carbune, diamant si fulerene.

Se gaseste si sub forma de combinatii anorganice (carbonati, CO₂, etc.) si organice, folosite in majoritatea ca medicamente sau la prepararea unor medicamente.

A.t. adsorbant

- decolorant

- dezodorizant

I.t. adsorbant

- decolorant

- dezodorizant, deoarece este stabil in timp si este usor de preparat.

Obt. Prin ardere in spatiu limitat a diferitelor materii organice. Dupa natura materiilor organice se obtin :carbunele de lemn (carbo ligni), carbunele animal (carbo animalis)

CARBUNELE MEDICINAL (C)

Sin. D.C.I. Carbomedicinalis vegetalis, carbune de lemn

Prop.fiz. pulbere neagra, fina amorfa, fara miros, fara gust, insolubil in apa.

Obt. Arderea incompleta a lemnului sau a cojilor de fructe. Pentru purificre, produsul brut este tratat cu vapori de apa sub presiune ,apoi spalat cu un acid mineral (acid azotic, acid clorhidric) si cu apa pana cand apele de spalare sunt neutre, apoi se usuca.

Puritate nu trebuie sa contina : nitrti, sulfuri, cianuri, As.

A.t. antidiareic

- adsorbant

- antioxidant

I.t. . antidiareic

- adsorbant al gazelor care rezulta din fermentatia si putrefactia intestinala, in balonari, in colite, in intoxicatii cu alcaloizi

- antioxidant fata de toxinele microbiene.

M.d.a. intern - casete in cantitati de pana la 30g pe zi, sau asociat cu alte medicamente.

Extern - intra in compozitia prafurilor pentru dinti.

Produse farmaceutice cu carbune vegetal

CARBUNE ANIMAL

Sin.carboanimals, carbune de oase

Prop.fiz. pulbere nagra, fina amorfa, aderenta, cu aspect mat, putin higroscopica, insolubila.

Obt. Prin carbonizarea incompleta a oaselor de animale, in prealabil degresate si pulverizate. Produsul obtinut se purifica cu HCl pentru a indparta fosfatii si carbonatii de calciu si respective alte saruri minerale.

Se foloseste pentru puterea sa decoloranta la purificarea compusilor organici si mai putin ca adsorbant in locul carbunelui de lemn.

SARURILE ACIDULUI CARBONIC (H₂CO₃

Acidul carbonic nu este stabil. Se cunoaste solutia de bioxid de carbon i napa (ape minerale si bauturi carbogazoase). Este un acid bibazic foarte slab si genereaza carbonati acizi numiti bicarbonati si carbonati neutrii sau normali.

Sarurile acidului carbonic dupa numarul atomilor de H care se substituie pot fi acide (MHCO₃) si neutre (MCO₃)

CARBONAT ACID DE SODIU (NaHCO₃)

Sin. Bicarbonat de sodiu

M. mol

Prop.fiz. cristale albe, fara miros, cu gust sarat si slab lesios,solubile in apa 1/12) insolubil in alcool. Incalzit la temperaturi mai mari de 60⁰C pune in libertate bioxid de carbon. Este incompatibil cu acizi , saruri acide, preparate galenice.

Puritate nu trebuie sa contina : carbonati in exces, As, saruri de amoniu, etc.

A.t. - digestiv

- antiacid

- antidot

I.t. - digestiv

- antiacid

- antidot in intoxicatii cu acizi

M.d.a. intern - digestiv - 0,5-2g, singur sau asociat, cu 30 minute inaintea meselor principale ; ca antiacid si neutralizant 2-10g pe zi in hiperclorhidrie, boala ulceroasa ; ca antidot in intoxicatiile cu acizi; in afectiuni hepatobiliare, uricemie, guta 4-6g pe zi si in acidoza diabetica.

Se poate administra in perfuzie lenta (solutie 12-30%).

Extern se intrebuinteaza pentru gargara (schimbarea pH-ului local) lotiuni alcooice penrtu degresarea parului (5-10%), comprese, spalaturi vaginale, bai (500g pentru o baie), in seboree, acnee, arsuri, ulcere varicoase.

Cons. In vase bine inchise.

Produse farmaceutice cu bicarbonat de sodiu

Pulberi alcaline oficinale

Pulberi efervescente

Limonade

CARBONAT DE SODIU (Na₂CO₃

Sin. D.C.I. natrii carbonas

M. mol

Prop. fiz. Pulbere alba, granuloasa, fara miros, cu gust puternic lesios, caustic, solubil in apa, solubil in apa (1/6,5), mai solubil in apa calda (1/2,5), insolubil in alcool.

Puritate nu trebuie sa contina : cloruri, sulfati, fosfati, saruri de amoniu,, Fe, metale grele, As.

Obs. Nu se admit prescurtari pentru a nu se confunda cu carbonatul de sodiu uscat (siccatum) care contine o molecula de apa cu M. mol=124.

Se foloseste pentru prepararea solutiei Dakin. Se prescrie destul de rar in bai si unguente alcaline.

CARBONAT DE SODIU CRISTALIZAT (Na₂CO₃*10H₂O

Sin. D.C.i. natrii carbonas

M. mol

Prop. fiz. Cristale mari, incolore, cu gust lesios si slab caustic, efluorescent la aer, solubil in apa si glicerina. Incalzit la 34⁰C se topeste in propria apa de cristalizare

Obt. Recristalizarea din apa a carbonatului de sodiu.

A.t. caustic

I.t. extern, in dermatologie

M.d.a. extern - spalaturi si bai 1-2g%, pentru picaturi in urechi 2g% in glicerina ; solutiile apoase2g% se folosesc la fierberea instrumentelor chirurgicale.

Cons. In recipiente bine inchise.

CARBONAT DE CALCIU (CaCO₃)

Sin. D.C.I calcii carbonas

Prop fiz. Pulbere alba fina micrcritalina, fara miros, fara gust, insolubila i napa, solubila in      acizi cu degajare de CO_2.

Puritate nu trebuie sa contina in afara de inpuritatile indicatwe in mod obisniut : Ba,Al,Mg, As, carbonti alcalini.[1]

A.t. - antiacid prin actiunea sa de neutralizare asupra aciditatii gastrice ( nu alcalinizeaza continutul gastric, excesul fiind solubil ) ;

- antidiareic in doze mari.

I.t. - hiperaciditate gastrica

- ulcer gastric

- diaree de fermentatie

- intoxicatii cu acizi

M.d.a. per os, sub forma de pulberi simple sau compuse, in doze de 1-10g/zi.

Cons. In recipiente bine inchise.[2]

CARBONAT BAZIC DE MAGNEZIU [Mg(OH)MgCO₃)]

Sin. Magnesii subcarbonas

A.t. - neutralizant al aciditatii gastrice (fara a alcaliniza continutul)

- laxativ

- proctector al mucoaselor si pielii

I.t. - hiperaciditate

- meteorism

- intoxicatii cu acizi

- dermatite (fara supuratie)

M.d.a. - intern- ca atare sau in amestecuri de pulberi in doze de 0,5-1g o data.

Se foloseste la prepararea solutiei Roge^/.

Cons. In recipiente bine inchise.