Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CARBONUL SI COMPUSII SAI

Chimie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
OBIECTUL SI IMPORTANTA CHIMIEI COLOIDALE
Proces adiabatic
BISMUTUL SI COMPUSII
Determinarea dimensiunii medii a particulelor de pulberi oxidice pe baza de BaTiO3 procesate neconventional
Oteluri carbon
Enunturi principiul 2 al termodinamicii
Semnificatia statistica a entropiei
Modificarile montmorilonitului cu izooctilaminopropil oligomerii siloxanici cu structura poliedrica
Echilibre izoterme lichid-vapori in sisteme cu miscibilitate totala
Dizolvati in apa

CARBONUL SI COMPUSII SAI

CARBONUL



Pozitia in Sistemul Periodic :grupa a IV-a perioada a 2 a.

Raspandire este unul dintre cele mai raspandite elemente chimice. In natura se gaseste sub trei forme alotropice : carbune, diamant si fulerene.

Se gaseste si sub forma de combinatii anorganice (carbonati, CO2, etc.) si organice, folosite in majoritatea ca medicamente sau la prepararea unor medicamente.

A.t. adsorbant

- decolorant

- dezodorizant

I.t. adsorbant

- decolorant

- dezodorizant, deoarece este stabil in timp si este usor de preparat.

Obt. Prin ardere in spatiu limitat a diferitelor materii organice. Dupa natura materiilor organice se obtin :carbunele de lemn (carbo ligni), carbunele animal (carbo animalis)

CARBUNELE MEDICINAL (C)

Sin. D.C.I. Carbomedicinalis vegetalis, carbune de lemn

Prop.fiz. pulbere neagra, fina amorfa, fara miros, fara gust, insolubil in apa.

Obt. Arderea incompleta a lemnului sau a cojilor de fructe. Pentru purificre, produsul brut este tratat cu vapori de apa sub presiune ,apoi spalat cu un acid mineral (acid azotic, acid clorhidric) si cu apa pana cand apele de spalare sunt neutre, apoi se usuca.

Puritate nu trebuie sa contina : nitrti, sulfuri, cianuri, As.

A.t. antidiareic

- adsorbant

- antioxidant

I.t. . antidiareic

- adsorbant al gazelor care rezulta din fermentatia si putrefactia intestinala, in balonari, in colite, in intoxicatii cu alcaloizi

- antioxidant fata de toxinele microbiene.

M.d.a. intern casete in cantitati de pana la 30g pe zi, sau asociat cu alte medicamente.

Extern intra in compozitia prafurilor pentru dinti.

Produse farmaceutice cu carbune vegetal

CARBUNE ANIMAL

Sin.carboanimals, carbune de oase

Prop.fiz. pulbere nagra, fina amorfa, aderenta, cu aspect mat, putin higroscopica, insolubila.

Obt. Prin carbonizarea incompleta a oaselor de animale, in prealabil degresate si pulverizate. Produsul obtinut se purifica cu HCl pentru a indparta fosfatii si carbonatii de calciu si respective alte saruri minerale.

Se foloseste pentru puterea sa decoloranta la purificarea compusilor organici si mai putin ca adsorbant in locul carbunelui de lemn.

SARURILE ACIDULUI CARBONIC (H2CO3

Acidul carbonic nu este stabil. Se cunoaste solutia de bioxid de carbon i napa (ape minerale si bauturi carbogazoase). Este un acid bibazic foarte slab si genereaza carbonati acizi numiti bicarbonati si carbonati neutrii sau normali.

Sarurile acidului carbonic dupa numarul atomilor de H care se substituie pot fi acide (MHCO3) si neutre (MCO3)

CARBONAT ACID DE SODIU (NaHCO3)

Sin. Bicarbonat de sodiu

M. mol

Prop.fiz. cristale albe, fara miros, cu gust sarat si slab lesios,solubile in apa 1/12) insolubil in alcool. Incalzit la temperaturi mai mari de 600C pune in libertate bioxid de carbon. Este incompatibil cu acizi , saruri acide, preparate galenice.

Puritate nu trebuie sa contina : carbonati in exces, As, saruri de amoniu, etc.

A.t. digestiv

- antiacid

- antidot

I.t. digestiv

- antiacid

- antidot in intoxicatii cu acizi

M.d.a. intern digestiv 0,5-2g, singur sau asociat, cu 30 minute inaintea meselor principale ; ca antiacid si neutralizant 2-10g pe zi in hiperclorhidrie, boala ulceroasa ; ca antidot in intoxicatiile cu acizi; in afectiuni hepatobiliare, uricemie, guta 4-6g pe zi si in acidoza diabetica.

Se poate administra in perfuzie lenta (solutie 12-30%).

Extern se intrebuinteaza pentru gargara (schimbarea pH-ului local) lotiuni alcooice penrtu degresarea parului (5-10%), comprese, spalaturi vaginale, bai (500g pentru o baie), in seboree, acnee, arsuri, ulcere varicoase.

Cons. In vase bine inchise.




Produse farmaceutice cu bicarbonat de sodiu

Pulberi alcaline oficinale

Pulberi efervescente

Limonade

CARBONAT DE SODIU (Na2CO3

Sin. D.C.I. natrii carbonas

M. mol

Prop. fiz. Pulbere alba, granuloasa, fara miros, cu gust puternic lesios, caustic, solubil in apa, solubil in apa (1/6,5), mai solubil in apa calda (1/2,5), insolubil in alcool.

Puritate nu trebuie sa contina : cloruri, sulfati, fosfati, saruri de amoniu,, Fe, metale grele, As.

Obs. Nu se admit prescurtari pentru a nu se confunda cu carbonatul de sodiu uscat (siccatum) care contine o molecula de apa cu M. mol=124.

Se foloseste pentru prepararea solutiei Dakin. Se prescrie destul de rar in bai si unguente alcaline.

CARBONAT DE SODIU CRISTALIZAT (Na2CO3*10H2O

Sin. D.C.i. natrii carbonas

M. mol

Prop. fiz. Cristale mari, incolore, cu gust lesios si slab caustic, efluorescent la aer, solubil in apa si glicerina. Incalzit la 340C se topeste in propria apa de cristalizare

Obt. Recristalizarea din apa a carbonatului de sodiu.

A.t. caustic

I.t. extern, in dermatologie

M.d.a. extern spalaturi si bai 1-2g%, pentru picaturi in urechi 2g% in glicerina ; solutiile apoase2g% se folosesc la fierberea instrumentelor chirurgicale.

Cons. In recipiente bine inchise.

CARBONAT DE CALCIU (CaCO3)

Sin. D.C.I calcii carbonas

Prop fiz. Pulbere alba fina micrcritalina, fara miros, fara gust, insolubila i napa, solubila in      acizi cu degajare de CO2.

Puritate nu trebuie sa contina in afara de inpuritatile indicatwe in mod obisniut : Ba,Al,Mg, As, carbonti alcalini.[1]

A.t. antiacid prin actiunea sa de neutralizare asupra aciditatii gastrice ( nu alcalinizeaza continutul gastric, excesul fiind solubil ) ;

- antidiareic in doze mari.

I.t. hiperaciditate gastrica

- ulcer gastric

- diaree de fermentatie

- intoxicatii cu acizi

M.d.a. per os, sub forma de pulberi simple sau compuse, in doze de 1-10g/zi.

Cons. In recipiente bine inchise.[2]

CARBONAT BAZIC DE MAGNEZIU [Mg(OH)MgCO3)]

Sin. Magnesii subcarbonas

A.t. - neutralizant al aciditatii gastrice (fara a alcaliniza continutul)

- laxativ

- proctector al mucoaselor si pielii

I.t. hiperaciditate

- meteorism

- intoxicatii cu acizi

- dermatite (fara supuratie)

M.d.a. intern- ca atare sau in amestecuri de pulberi in doze de 0,5-1g o data.

Se foloseste la prepararea solutiei Roge/.

Cons. In recipiente bine inchise.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1789
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site